Kinetoterapia lehuzei care nu prezinta afectari anatomofunctionale

I. Kinetoterapia în perioada lehuziei propriu-zise

Programul kinetoterapeutic postpartum îşi propune refacerea estetică a organismului

femeii, în special a musculaturii ce menţine un aliniament postural corect, refacerea perineului
(dacă acesta a avut de suferit) şi refacerea dezechilibrelor musculare de după sarcină. Efectul
psihic benefic este dat de faptul că femeia ştie că poate beneficia de o refacere uşoară şi
completă după naştere.

Exercitiile de tensiune musculara ce intereseaza planseul pelvin favorizeaza involutia

uterina si au actiune benefica asupra peristaltismului intestinal si al vezicii urinare. Acest
program începe din a doua zi dupa nasterea fatului.

1. Obiectivele recuperarii sunt urmatoarele:

 Profilaxia trombozei,
 Reluarea respiratiei normale,
 Refacerea musculaturii planseului pelviperineal,
 Îmbunatatirea tonusului postural,
 Asigurarea suportului fizic necesar satisfacerii tuturor obligatiiilor materne

2. Mijloacele folosite:

 Exercitii libere;
 Contractii izometrice ale musculaturii gambei;
 Masajul membrelor inferioare si în special al "lojei vasculare Lejars";
 Exercitii voluntare de control perineal si vezical al mictiunii;
 Exercitii de reeducare a respiratiei.

1
 3. Indicatii metodice:

 Programul kinetic este diferit pe zile în functie de scopul urmarit si de cresterea

progresiva a efortului fizic ;
 Fiecare sedinta se termina cu masajul membrelor inferioare si cu relaxare ;
 Efortul fizic nu trebuie sa creeze disconfort sau durere, pentru ca orice durere
înseamna o alterare tisulara ;
 Se va evita excesul de activitate fizica dublat de neglijarea odihnei, care pot duce
la hipogalactie sau agalactie ;
 Se repeta si se verifica executarea exercitiilor fizice din sedintele precedente ;
 Nu se fac exercitii cu greutati mai mari de 2 kg ;
 Primul contact al kinetoterapeutului cu pacienta cauta sa creeze o detenta
psihomotorie de încredere în tratamentul kinetic, explicându-i pacientei scopul
exercitiului fizic asupra refacerii organismului si modul cum trebuie sa participe la
efectuarea lui pentru a fi eficient.

4. Programul kinetic în perioada lehuziei propriu-zise (10 zile)

În prima zi, în cazul unei nasteri normale, când medicul considera ca nu exista
contraindicatii pentru începerea tratamentului recuperator, kinetoterapeutul îsi începe
programul prin discutii cu pacienta asupra starii fizice, face minimum de explorari functionale
pentru a-si da seama de parametrii musculo-articulari, face testarea musculara si a ,,reflexului
de retinere la tuse’’. Acesta consta în plasarea pacientei în decubit dorsal având membrele
inferioare flectate, talpile sprijinite pe sol, tinând în gura un tub de 70 mm lungime cu un
diametru de 8-10 mm. Kinetoterapeutul va cere pecientei urmatoarea actiune : suflarea
prelungita a aerului prin tub ca într-un acces de tuse, timp în care trebuie sa apara contractia
abdomino-perineala însotita de o împingere de jos în sus. Daca se observa o actiune inversa,
înseamna ca odata cu tusea se produce o dispersie a fortei perineale. Musculatura perineala
poate fi intacta, dar nu are o functionalitate normala, ceea ce va duce în timp la o insuficienta
perineala care va determina afectiuni patologice urogenitale (incontinenta, instabilitate
vezicala, prolaps etc).

Tratamentul din prima zi se începe cu reeducarea respiratorie din pozitia decubit

dorsal delordozanta, cu genunchii flectati, talpile pe sol, bratele în rotatie externa pe lânga
corp, pozitie ce permite o mobilizare libera a cutiei toracice. Din aceasta pozitie se învata

2
inspiratia toraco-abdominala controlata, începând cu inspiratia diafragmatica urmata de cea
costala pe zone deci o actiune de jos în sus, dupa care se efectueaza contractia perineala,
expirul fortat de sus în jos plecând de la zona costal superioara spre cea inferioara si suctiunea
abdomenului prin contractia musculaturii abdominale. Pe toata perioada reeducarii respiratorii
se tine bazinul în pozitie delordozanta. Acest exercitiu se repeta zilnic ajungându-se la
automatism. Se poate executa si reeducare abdominala hipopresiva.

În a doua zi se repeta programul din prima zi adaugându-se exercitii de membre

superioare si inferioare executate lent si alternativ.

În a treia zi se repeta programul precedent si se dau explicatii asupra musculaturii

pelviperineale, explicând rolul sau în mictiune si în tuse. Pacienta învata controlul perineal si
tehnica de oprire a jetului urinar în timpul mictiunii. Se efectueaza masajul membrelor
inferioare, însotit de mobilizari ale degetelor si urmat de contractii izometrice ale musculaturii
gambelor prin împingeri în pat.

În a patra zi se introduc în program pe lânga masaj si celelalte exercitii învatate

anterior : rasuciri de trunchi, exercitii pentru gât si coloana, executate din pozitia sezând.

În a cincea zi se intensifica exercitiile pentru musculatura perineala efectuate din

decubit dorsal, lateral si sezând si se învata ,, reflexul de retinere '' perineala, la început din
pozitia decubit dorsal genunchii fiind flectati cu talpile pe sol, dupa cum urmeaza:

A. contractie perineala cu înaltarea planseului ;

B. expiratie toracala ;

C. expiratie diafragmatica ;

D. inspiratie diafragmatic cu distensie perineala.

Aceasta coordonare A, B, C, D, permite mobilizarea masei viscerale de jos în sus. Ea

asigura tusea, voma si alte actiuni în care apare reflexul de retinere perineala.

Dupa învatarea corecta a contractiei musculare perineale se reeduca retroversia

bazinului cu contractia fesierilor si abdomenului din aceeasi pozitie descrisa anterior si se
poate combina si cu contractia perineala.

3
 În ziua a sasea, la programul anterior se adauga :

 Exercitii pentru tonifierea muschilor abdominali efectuate din decubit dorsal cu

genunchii flectati, talpile pe sol, însotite de miscari respiratorii, evitând astfel
producerea efectului Valsalva si expirând zgomotos. Acestea vor fi :
a. Contractii ale muschilor abdominali cu mentinere, relaxare, contractie ale
muschilor fesieri, mentinere, relaxare;
b. Flexia capului si a trunchiului cu bratele intinse pe laga corp, in timp ce se
contracta muschii abdominalic pelvisul se basculeaza in sus;
c. Din pozitia patrupeda se fac contractii ale muschiului transvers abdominal in
inspir cu mentinere 3-4 secunde si relaxarea lui in expir;

 Exercitii de aliniere a coloanei vertebrale:

a. Din sezand in pozitia mahomedana cu bratele abduse la orizontala, coatele
flectate la 90 de grade, antebratele in pozitie neutra, palmele fata in fata, se
rotrsc extern bratele pana ajung la verticala, concomitent se adduc si omoplatii;
b. In ortostatism cu spatele sprijinit de perete, calcaiele departate cca 20cm, se
cifozeaza coloana lombara odata cu executarea unei rotatii externe a
membrelor inferioare, se contracta abdominalii si fesierii (bascularea
bazinului) si se urmareste ca pozitia trunchiului sa ramana nemodificata.
c. Din aceiasi pozitie lehuza isi priveste gleznele urmarind ca bazinul sa nu se
miste (contracta abdominalii) apoi redreseaza capul si spatele.

În ziua a saptea se reiau exercitiile anterioare cu accent pe cele de aliniere a coloanei

vertebrale.

Pentru urmatoarele zile se mai introduc exercitii pentru musculatura spatelui si se învata
regulile de igiena posturala :

 cum se comporta copilul ;

 pozitia corecta pentru alaptat (sezând cu spatele sprijinit, talpile sprijinite pe un
suport) ;
 alte posturi (ce au fost prezentate în capitolul ,,Kinetoterapia prenatala'') prin care
se blocheaza regiunea lombo-abdominala pentru a proteja coloana în cadrul
activitatilor suprasolicitante.

4
 II. Kinetoterapia în perioada lehuziei tardive (30de zile)

Dupa prima perioada a lehuziei se continua gimnastica la sala de kinetoterapie si

domiciliu parcurgând drumul catre reluarea treptata a tuturor activitatilor casnice si
profesionale ale femeii.

1. Obiectivele programului kinetic sunt urmatoarele :

 Restabilirea atitudinii posturale corecte si a greutatii normale.

 Refacerea centurii abdomino-pelvine, a musculaturii erectoare a spatelui,
adductorilor si a musculaturii plantare.
 Reechilibrarea bazinului prin tonifierea cuplului corector abdominali-fesieri si
întinderea cuplului deformant lombar-psoas iliac
 Continuarea reeducarii sinergiei musculare toraco-abdomino-pelviperineale în
cadrul respiratiei.
 Respectarea regulilor de igiena posturala.

2. Mijloace folosite:

 Exercitii libere globale,

 Exercitii cu îngreuieri progresive pentru dezvoltarea fortei musculare,
 Exercitii izometrice,
 Exercitii de autocontrol postural,
 Exercitii la aparate fixe (spalier, bicicleta, aparat Kettler etc.),
 Exercitii cu obiecte (mingi, bastoane, corzi elastice, etc.),
 Exercitii de tip stretching pentru musculatura scurtata,
 Masaj si automasaj pentru tulburarile circulatorii însotit de gimnastica vasculara tip
Burger, posturi antideclive, purtarea de ciorapi elastici,
 Elemente din sporturile preferate executate în scop relaxant sau ca mijloc de
reintegrare în activitatea sportiva.

5
3. Indicatii metodice:

 Recuperarea armoniei fizice se obtine prin crearea unei detente psihice generale ce
genereaza interesul pentru refacerea estetica. Pacienta învata cunoasterea schemei
corporale, realizeaza perceptia pozitiilor corecte si modul de aplicare a lor în viata
cotidiana.
 Reeducarea musculaturii abdominale se face în paralel cu scaderea în greutate prin
dieta alimentara pentru a evita pericolul de agravare a prolapsului; exercitiile destinate
scaderii in greutate nu se incep mai devreme de 4 saptamani.
 Planul de recuperare tine seama de criteriile de individualizare: vârsta, starea
psihofizica generala, afectiuni asociate, posibilitatile de reintegrare în activitatile
casnice, profesionale sau sportive în functie de fondul motric existent.

4. Programul kinetic al lehuzei tardive

a. Respiratia abdominala: din decubit dorsal cu genunchii indoiti, se inspira profund pe

nas, tinand nemiscata cutia toracica si fortand expansiunea abdomenului in sus. Se
expira lent dar cu forta contractand muschii abdominali. Se mentine contractia
musculara din timpul expirului 3-5 secunde. Apoi lehuza se relaxeaza.
b. Combinatie de respiratie abdominala si balansari ale bazinului. Lehuza sta in decubit
dorsal cu genunchii indoiti. In timpul unei inspiratii profunde se balanseaza bazinul
inapoi cu aplatizarea spatelui inferior pe planul solului sau patului. Se expira incet dar
puternic cu controlul muschiilor abdominali si strangerea feselor. Se mentine
contractia musculara 3-5 secunde, apoi lehuza se relaxeaza.
c. Intindere catre genunchi. Decubit dorsal cu genunchii indoiti. In timpul inspirului se
coboara barbia spre piept, iar in expir se ridica incet capul si umerii, cu bratele intinse,
catre genunchi. Corpul se ridica doar atat cat coatele sa ramana in mod normal
spijinite pe podea sau pat ( aproximativ 20cm). Apoi capul si umerii revin incet la
pozitia initiala iar lehuza se relaxeaza.
d. Ridicarea feselor. Din decubit dorsal cu bratele pe langa corp, genunchii indoiti si
talpile pe sol, se contracta usor fesele si se arcuieste spatele. Apoi se revine incet la
pozitia initiala.

6
e. Rularea ambilor genunchi: leuza sta in decubit dorsal cu genunchii indoiti. Tinand
umerii pe planul patului si talpile in acelasi loc, se deplaseaza genunchii (lipiti) incet si
usor, spre stanga pana ating planul patului. Mentinand caracterul lent al miscarii se
ruleaza genunchii inapoi spre dreapta pana ating planul patului. Apoi lehuza revine la
pozitia initiala si se relaxeaza.
f. Rostogolirea unui singur genunchi: din decubit dorsal cu piciorul drept intins si
stangul flectat din genunchi, umerii mentinuti pe planul patului, incet si usor se aduce
genunchiul stang pana atinge planul patului in partea dreapta. Se revine la pozitia
initiala. Apoi se inverseaza miscarea picioarelor. Urmeaza relaxarea.
g. Rostogolirea picioarelor: exercitiul se efectueaza din decubit dorsal, cu picioarele
drepte. Tinand umerii pe planul patului si picioarele drepte, se rostogoleste incet si
usor piciorul stang peste dreptul, pana in partea dreapta a patului. Se repeta miscarea
cu piciorul drept, apoi relaxare.
h. Ridicarea bratelor: se efectueaza din decubit dorsal cu bratele intinse pe sol la 90 de
grade fata de corp; se intind bratele pana ajung perpendiculare pe corp, cu palmele
lipite. Revenirea se face lent.

7
 BIBLIOGRAFIE

1. Bogdan-Alexandru Hagiu – Kinetoterapia in obstetrica si ginecologie, 2008.

2. Marie-Jeanne Aldea, Irina Branisteanu, Rodica Niculescu, Elena Topa – Obstetrica

fiziologica. Elemente de kinetoterapie. Institutul European Iasi, 1999.

3. Nela Tatiana Balint – Kinetoprofilaxie – Editura Alma Master – Bacau – 2010