SĂRUT, MĂICUŢĂ, OCHII TĂI...

(scenariu literar-muzical) !
Motto: ...Şi iară începem cu mama,
cu acest cuvînt frumos, rotund,
pe care noi mai mult îl cîntăm,
decît îl rostim.
(Ion DRUŢĂ)

Obiective:
 A omagia ziua internaţională a femeii;
 A educa dragostea şi respectul faţă de mamă;
 Să le altoim copiilor respectul pentru părinţii lor;
 formarea deprinderilor de a imita vorbirea şi mişcările personajelor
literare;
 a-i ajuta pe elevi să-şi exprime gîndul prin propoziţii cursive, clare,
înţelese;
 să le ascultăm comunicările despre mama lor;
 fragmentele literare, incluse în scenariul serbării vor fi interpretate cu
voce firească, cu intonaţie adecvată, ce va menţine, interesul copilului;
 operele literare să fie aproape de sufletul şi imaginaţia elevului.

Nota bene: Cît ne trăiesc mamele — caldă-i vatra neamului!

Decorul: peretele din faţă e acoperit cu o pînză albăstrie, pe fondalul ei —

decupăm de pe o placardă un chip de femeie. Acest chip e plasat într-un colţ
al peretelui; sub desen — cu litere mari, de tipar, tăiate din hîrtie albă,
aliniem titlul serbării — Sărut, măicuţă, ochii tăi... Pe partea de jos, cît şi pe
cea unde-i prins cu ace de siguranţă titlul, potrivim flori: multe, de diferite
nuanţe şi dimensiuni.
Metode şi tehnici: conversaţia, lucrul în echipe, dramatizarea , jocul didactic
Desfăşurarea
Sala: elevii sunt împărţiţi în echipe.

Copiii câte doi, dând din mâni sub acordurile cântecului „În fund pe cer
albastru” intră în clasă.
În această zi de primăvară,
Cele mai frumoase flori sânt pentru voi,
Cele mai încântătoare cuvinte sânt pentru voi,
Cele mai duioase poezii şi melodii sânt pentru voi,
 Cele mai îmbătătoare sărutări şi calde-îmbrăţişări sunt pentru voi, Să fiţi
vesele, frumoase, gingaşe şi generoase, Blânde, înţelepte, răbdătoare,
Admirabile şi fermecătoare, Să iubiţi, să fiţi iubite,
Protejate, dezmierdate, Şi niciodată abandonate,
Viaţă lungă, fericită, Fără lacrimi şi nevoi, Zâmbete şi bucurii,
Pace-n suflet,
Toate acestea-s pentru voi! Toate acestea-s de la noi!

P1.Copii, împreună cu noi a venit să sărbătorească sărbătoarea

mămicilor, a bunicilor voastre şi doamna Areta, gospodina casei noastre.
Să-i oferim cuvântul.
..............
p2.Profesorul luminează capul cu ştiinţa, mama încălzeşte inima cu
dragostea sa.

p3. Pentru doamna Areta şi pentru toate profesoarele prezente şi care nu

sunt aici copiii vor cînta cîntecul „Învăţătoare”

p4.S-a sfîrşit iarna. E martie în calendar şi o dată cu martie vin şi

sărbătorile primăverii, sărbătoarea veşniciei, sărbătoarea reînvierii,
sărbătoare veşniciei, ceia ce semnifică femeie, mamă.
P1.Femeie de cînd dumnezeu te-a făcut pe lume n-a mai făcut nimic tot
minunîndu-se de lucrul ce a făcut şi privind în jur la lumea zîmbitoare
se minună de tine!
P2.Serbarea noastră de astăzi este consacrată zilei femeii şi venirii
primăverii. Oricît de lung este iarna , primăvara îi va urma sigur.

P3. Cel mai scump şi mai apropiat Om din şcoală este dirigintele. Pentru
Doamna Silvia se va cînta cîntecul:
Cîntecul „Povestea mărţişorului”.

Eu mămic-o aseară-n vis

Ghiocel în palme-am strâns
Şi mi-a spus el la ureche
Nu ţin minte ce poveste.
 Ce poveste ţi-a spus oare
Ghiocel ce grai nu are
El îndată se-ofileşte
Şi nimic nu-ţi povesteşte
E un vis ca o poveste
Vai ce minunat mai este
E un vis ca o-amintire
Despre mărţişor ce vine.
Azi la el tot m-am gîndit
Dar nimic n-am izbutit
Poţi să ştii mii de poveşti,
Dar tu mărţişor nu eşti
Nu te mai gîndi atîta
N-o să izbuteşti nimica
Ghiocel legendă vie
mi-a vorbit-o chiar şi mie.

P4.Noi moldovenii avem un bogat tezaur. O bogăţie-a noastră sunt

frumoasele legende
Ce legende cunoaşteţi?
Cine doreşte să ne mai spună una?
Fiecare grup prezintă cîte una.
P1.Scumpele noastre măicuţe, profesoare cu ce să venim de ziua voastră?
P2.Pământul vine cu ghiocei, soarele cu raze. Dar noi, copiii?
Trei băieţi iese în faţa oaspeţilor şi sub acordurile unei melodii line ,
tulburătoare continuă

1. De-aş avea o stea vrăjită,

Să-i şoptesc încetişor,
Adă-mi maica obosită,
Pe aripa ta de zbor.

2.De-aş avea măcar un fluier,

I-aş cânta măicuţei blând,
Când o văd pe cărăruie
Frământată de vre-un gând.
3.Dar n-am fluier şi nici stele,
Numai dragoste de fiu,
Sărut mâna maicii mele,
Ce miroase a spic de grâu.
P3.După ideea mea, nici şcoala şi nici profesorul nu pot face cu cele mai
bune metode, în junia copilului , ceea ce poate face mama cu dragostea
maternă.
În continuare dragi măicuţe veţi auzi cântecul:
De ziua ta măicuţă
P4.Creşterea şi fericirea neamului omenesc stă pe braţele mamelor.

4. Mamelor, voi Mame.

Mamelor, voi mame,
Neuitate mame,
n-au să ne despartă
niciodată anii.
Să ne stee-n cale
Ape, munţi şi vame,-
Vă vom fi alături
Toată viaţa mame.

5.Mamelor, voi mame,

Flori neveştezite,
Rug de garofiţe
Vii, înmirezmate
Unde nu ne-ar duce
Pîrtia ursitei,
Vă vom fi alături
Toată viaţa, mame. (Petru Cruceniuc)

P1. Iar acum dragii mei vreau să vă întreb ceva, dar să-mi spuneţi
curat?
- De ce vă iubiţi măicuţele?
- ........
- Dar cum sunt ochii mamei tale?
.........
- Mă bucur bunii mei că vă cunoaşteţi măicuţele.
Elevii discută în grup, răspund la întrebările date-

6.
Soare, cine te-a pictat?
Cu ce spic înrourat?
Aşa bun şi luminat?
Aşa viu şi-adevărat...
Luminat şi bun aşa
Cred că cel ce te picta,
Se gândea la maică-sa (Vasile Romanciuc)

P2.Nu-i nimic mai gingaş şi nimic mai tare, decît dragostea de Mamă

Iată că acum ne vine ...cu o frumoasă poezioară: Mama mea .

7.
Mama mea e-un ram de pace-
Pasare cuibaru-şi face.
Mama mea-i un foc cuminte
Din poveşti şi din cuvinte.
Mama mea e -o dimineaţă,
Una pentru toată viaţa.
Şi pe două spice - n brume
M-a crescut haiduc pe lume.
Peste ape drumăreaţă,
Mama mea - i şi cîntăreaţă.
Peste ape , munţi şi stele,
Tot cu suflet din bunele.
Din bunele, din durere,
Luminînd zilele mele.
Iar buniţa când apare
De la codru , din colinde ,
Ele murmură izvoare...
Şi eu tac , şi prind la minte. (Iacob Burghiu)
P3. La serbarea noastră au venit şi bunicuţe, pentru dânsele va răsuna
următorul cântec intitulat: Bunicuţa.

P4. Şi acum s-o auzim pe ...... cu o poezie dedicată femeii:

8. Doar femeia poate fi.
Mai regină decît floarea
Doar femeia poate fi.
Mai adîncă decît marea
Doar femeia poate fi.
Mai înaltă ca destinul
Doar femeia poate fi.
Mai amară ca pelinul
Doar femeia poate fi.
Mai frumoasă decît viaţa
Doar femeia poate fi.
Mai deşteaptă ca povaţa
Doar femeia poate fi.
Mai cuminte ca poemul
Doar femeia poate fi.
Mai cumplită ca blestemul
Doar femeia poate fi.
Mai aproape decît dorul
Doar femeia poate fi.
Mai de şoaptă ca izvorul
Doar femeia poate fi.
Mai de-april ca primăvara
Doar femeia poate fi.
Şi mai dulce ca vioara
Doar femeia poate fi.(Dumitru Matcovshi)

P1. Un moment vesel... Întâlniţii pe vestitele personaje Ioana şi Cucoana.

Sceneta Ioana şi Cucoana.
- Vai ce năduf se închide aici la voi. Ioană, ioană!
- Ce, ce, ce vrei cucoană?
- Adă-mi pantofii!
- Ce , ce cartofii?
- Oh , că tare proastă eşti Ioană.
- Ca şi tine cucoană.
- Ioană, Ioană!
- Ce mai vrei cucoană?
- Adă-mi sandalele!
- Ce, ce sarmalele?
- Oh , că tare proastă eşti Ioană.
- Hî, ca şi tine cucoană.
- Ioană , Ioană!
 - Of ce mai vrei cucoană?
- Vezi drumul acesta?
- Văd, că nu-s chioară.
- N-aţi un leu, te duci la stînga, la dreapta, la stînga, apoi vezi o biserică
mare, o încojori de trei ori, auzi Ionă, s-o-nconjori de trei ori
- Aha.
- Pînă găseşti uşa. O deschizi. Cauţi un buton acolo. Apeşi pe buton şi
de-odată iese clopotarul. Şi-i dai leul acesta. Şi-i zici să-ţi dea două
bumboane. Una mare-mare pentru hîtra cucoană, alta mică - mică
pentru proasta Ioană. Ai înţeles?
- Am înţeles.
- Acu repetă.
- Dau leul acesta, şi merg pe drumul acesta la stînga , la drîmba şi văd o
biserică mare-mare şi n-o mai înconjor de trei ori, că nu-s proastă, mă
dor şalele şi picioarele. Dau de-un buton şi iese clopotarul şi-i dau leul
acesta şi-i zic să-mi dea două bomboane, una mare-mare pentru hîtra
Ioană, şi una mică pentru proastă cucoană.
- Of că tare proastă mai ieşti Ioană.
P2.Nu-i sfîntă mai blajină între sfinte, ca mama ce ne leagănă pe braţe şi
atătea adevăruri ne învaţă.
9. Poezia Sub stele trece apa, scrisă de Grigore Vieru.
Sub stele trece apa,
Cu lacrima de- o seamă,
Mi-e dor de-a ta privire ,
Mi-e dor de tine Mamă.
Vînt hulpav pom cuprinde
Şi frunza o destramă.
mi-e dor de-a tale braţe,
Mi-e dor de tine , Mamă.
Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ţi caldă ,
Mi-e dor de tine Mamă.
O stea mi-atinge faţa ,
Ori poate a ta năframă?..
Sînt alb , bătrîn aproape
Mi-e dor de tine Mamă.
P3 Un cântec înduioşător dedicat mamei: Cine din leagăn mă-ngrijeşte.

P4.Acum să nu uităm şi de cei prezenţi , în deosebi de mămici, de

bunici şi de profesori. Vă propun un mic concurs : - să vă recunoaşteţi
portretul din următoarele descrieri:

P1. Mama mea este foarte bună. Părul ei este de culoare neagră. Ea găteşte nişte bucate
gustoase. Când se duce la bucătărie, de acolo ies nişte mirosuri foarte plăcute. Când este
vreo serbare sau o petrecere mama găteşte bucatele ei preferate.
Mama mea are ochi cafenii. Îţi mulţămesc mămic-o că mă ajuţi mereu.

P2.Mama e harnică ca albina. Ea are ochi cafenii. Părul mamei e de culoare neagră.
Părul ei este moale şi nu este lung. Ea are sprâncenele scurte. Ei îi place să-i fie totul pe
placul ei. Mamei îi plac dulciurile, dar nu îngheţata. Ea vrea întotdeauna să fie elegantă.
Ea ştie bine să joace şah. Îţi mulţămesc mămic-o dragă că eşti mereu în preajma mea.

P3.Mama mea este blândă şi elegantă. Mama este foarte blândă, ca mine. Ochii ei sânt
albaştri ca două diamante frumoase. Părul ei este castaniu. Ea este o floare în grădina
copilăriei mele, care nu se rupe niciodată. Ea are sprâncene mici. Ei îi plac dulciurile.
Ea poate găti bucate gustoase. Mie îmi place de ea pentru că ea niciodată nu strigă la
mine. Ei îi plac surprizele. Ea poate ţese covoare.
Maică eşti totul mai frumos.

P4.Mama este frumoasă, ea are ochii albaştri, parul de culoare castanie. Ea

găteşte bucate foarte gustoase. Ea are înălţimea 1,55m.Ea uneori cînd sunt
rău mă ocărăşte
Şi după aceia mă iartă. Ea iubeşte pisicile, câinii. Ea munceşte, ea are un hobby de-a
găti gustos, pentru că ea este cel mai apropiat om.

P1.Mama mea are ochi albaştri , părul castaniu, înălţimea 1,75cm.E harnica, munceşte
mult. Pregăteşte bune bucate. Când fac vre-o poznă ea mereu mă iartă. Ea este blândă şi
gingaşă.

P2.Mama mea este blândă şi gingaşă şi iubeşte copii. Şi-i cu părul negru. Desenează
foarte bine şi pregăteşte nişte bucate foarte delicioase.
Ochii ei sunt verzi.
Ea iubeşte să fie totul curat. Eu când plâng, ea mă consolează şi m-alintă.

P3.Mama mea e normală la statuie .Munceşte mult. Eu o iubesc pe mama mea .Ei îi
place să împletească .De ea întreb tot: cum să cos, cum să împletesc. O ajut şi eu.
Cîteodată ne certăm. Eu mă sfătuiesc cu ea. Ea îmi este si mamă dar şi prietenă .Eu cred
că ea este cea mai bună mamă din lume. Are ochi albaştri. Părul nu e chiar lung. Ea
niciodată nu m-a minţit. Eu doresc ca ea să fie sănătoasă şi să aibă răbdare multă.

P4.Mama mea este foarte blîndă, frumoasă şi gingaşă. Ea are ochii albaştri şi frumoşi.
Părul este castaniu. Mama are inimă blîndă şi caldă. Ea este ca o floare, o floare care
niciodată nu se ofileşte .Mama adeseori mă alintă. Ea numele meu mi-l rosteşte cu
căldură în glas. Mama găteşte bucate delicioase şi gustoase.
Ei îi plac animalele mici. Adoră dulciurile, mai ales ciocolate. Mamă îţi mulţămesc că
exişti!

P1.Pentru toţi cei prezenţi la această serbare va urma un dans: băieţii

invită mamele la dans
P2.Avem o singură mamă şi o singură viaţă. Nu aştepta pînă mîine să
spui mamei că o iubeşti.
10. o poezie frumoasă despre mame, scrisă de Anatol Ciocanu Inima
Mamei
Inima Mamei - cea mai aproape stea
Şi cea mai plină de lumină - cheamă -
Ne subţiem spre dînsa fără teamă
Unde n-ar fi, din calea cea mai grea;
Ni-s paşii mici, din nou suntem copii,
Doar cerul parcă-i coborît la casă,
Ecou-aduc-ncoace tînguioase
Voci de păpuşi uitate-n cîmpii;
Doar ochii ei şi mînile şi glasul
Învie-n lunecarea unui gest,
Blîndeţea universului acest
De-unde-ai pornit spre patrie cu pasul ;
Inima ei - stea licărind duios,
Oricînd aproape ea, oricînd aproape
Ţi-a fost cu razele-i peste pleoape
Basmul timpului - de dus, de-ntors;
Ea n-a cerut nimic, nimic în schimb...
Decît să-i stai cu faţa în lumină
Fără regret , păcat şi fără vină -
 Cu faţa ta de fiu, precum un nimb

P3.În continuare va urma cîntecul „Soarele de dimineaţă”

P4.Iar acum să mai zîmbim puţin: urmează sceneta Păcală şi boierul.

Prezintă doi elevi.
P1.Mamă, eşti cea mai scumpă fiinţă de pe pămînt.
P2. De la mamă începe totul: şi dragoste de neam, de ţară, de pămînt.
P3.De la voi scumpe măicuţe începe viaţa.
P4.De la voi porneşte adevărul.
P1.Mamele sunt apa şi focul
P2.Casa şi pâinea, aerul cu care respirăm.
P3. Pentru voi dragi măicuţe va urma cîntecul „De sărbători”
P4.Pentru lume eşti o persoană oricare, dar pentru mine reprezinţi
lumea
Toţi: sărut măicuţă ochii tăi, că se aseamănă cu-ai mei.
Copii aleargă la măicuţele şi bunicuţele sale cu cadouri făcute de ei şi
împreună cu ele cîntă cîntecul „Ştim că sunt copii cuminţi”