REД.

: 1
CATEDRA PROPEDEUTICĂ STOMATOLOGICĂ DATA:
„PAVEL GODOROJA”
Pag.1/12

APROB
Decanul facultăţii Stomatologie
USMF “N.Testemiţanu”
Dr.habilitat,profesor universitar
S.Ciobanu

“ ____” ______________2019

Teste
pentru examenele de Stat de absolvire,
la Propedeutica Stomatologică ”Pavel Godoroja”
anul V de studii 2018 – 2019

PRIN “ * “ SUNT MARCATE RASPUNSURILE CORECTE

1. C.S. Pentru RC este caracteristic:
A* – poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai
mandibulei în fosele articulare
B – poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai
mandibulei în fosele articulare
C – poziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
D – poziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele
articulare
E – poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în
fosele articulare

2. C.S. Pentru poziţia de OC este caracteristic:

A – condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC posterior în fosele
articulare cu 0,1 – 1,5 mm
B – condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC inferior în fosele
articulare cu 0,1 – 1,5 mm
C *– condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC anterior în fosele
articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
D –condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC în poziţia medie a
foselor articulare cu 0,1–1,5mm
E – condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o
mişcare de 0,1 – 1,5 mm

3. C.S. Spaţiul de inocluzie fiziologică în mediu este egal cu:

A – 0,5 – 1,0 mm
 REД.: 1
CATEDRA PROPEDEUTICĂ STOMATOLOGICĂ DATA:
„PAVEL GODOROJA”
Pag. 2/12

B – 1,0 – 1,5 mm
C *– 2,0 – 3,0 mm
D – 3,5 – 4,0 mm
E – 4,5 – 5,0 mm

4. C.S. Factorii ce influenţează evoluţia sistemului stomatognat (ADM):

A-climaterici
B*-neuroendocrini
C-geografici
D-purtarea
E-fizionomici

5. C.S. Dinţii frontali au comun:

A-prezenţa 5 suprafeţe verticale
B-suprafeţele orale sunt convexe
C-suprafeţele verticale sunt concave
D-prezenţa ecuatorului în treimea cervicală
E*-prezenţa a două şanţuri pe suprafeţele vestibulare

6. C.S. Dinţii se diferenţiază după:

A-semnul fosetelor
B-numărul dinţilor
C-semnul coletului
D-culoarea cerii
E*-forma coroanei şi cuspizi

7. C.S. Curba de ocluzie sagitală Spee este:

A*-linia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei
tangenţial vîrfurilir cuspizilor vestibulari
B-dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
C-totalitatea dinţilor în arcadele dentare
D-linia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
E-linia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari

8. C.S. Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:

A-linia de contact a arcadelor dentare antagoniste
B-dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
C*-curba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o
hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
D-linia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
E-segmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital
 REД.: 1
CATEDRA PROPEDEUTICĂ STOMATOLOGICĂ DATA:
„PAVEL GODOROJA”
Pag. 3/12

9. C.M. Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee

depinde de:
A- contracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
B- contracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
C*-de gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
D-stereotipul actului de masticaţie
E-caracterul produselor alimentare

10. C.S. Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare

în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:
A- actului de deglutiţie
B*-curburii de ocluzie sagitală Spee
C-planului de ocluzie
D-ariilor ocluzale
E-curburii de ocluzie transversale Monson-Willson

11. C.M. Arhitectura şi morfologia componentelor sistemului stomatognat sînt

influienţate de:
A-funcţia fizionomică
B*-caracterul alimentelor
C*-stereotipul actului de masticaţie
D-condiţiile mediului înconjurător
E*-funcţia masticatorie

12. C.M. Şcoala naţională împarte aliajele metalelor în:

A* – nobile
B *– inobile
C – semidure
D *– seminobile
E – dure

13. C.M. La modelarea machetei incrustaţiei (inlay-ului) se utiliziază:

A-gipsul
B*-acrilatele autopolimerizabile
C-acrilatele termopolimerizabile
D*-ceara stomatologică specială
E-ceară stomatologică lipicioasă
 REД.: 1
CATEDRA PROPEDEUTICĂ STOMATOLOGICĂ DATA:
„PAVEL GODOROJA”
Pag. 4/12

14. C.M. Etapele de laborator la confecţionarea incrustaţiilor (inlay-urilor)

metalice prin metoda directă:
A-modelarea machetei incrustaţiei din acrilat autopolimerizabil
B*-ambalarea machetei incrustaţiei pentru turnare
C*-turnarea incrustaţiei
D-proba incrustaţiei în cavitatea orală
E-cimentarea incrustaţiei

15. C.M. După destinaţie deosebim următoarele varietăţi de coroane de înveliş:

A*-de reconstituire
B*-de agregare
C-de autoreglare
D-de automenţinere
E-de autocurăţire

16.C.M. După tehnica confecţionării punţile dentare pot fi:

A*-prin polimerizare
B*-prin turnare
C-ştanţate
D-*prin frezare
E- prin fierbere

17. C.M. Scheletul metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate se

confecţionează:
A*-din elemente prefabricate
B*-modelate separat, apoi turnate şi lipite între ele
C*-prin turnare
D-polimerizare
E-presare

18. C.M. Conectorul principal în proteza parţial mobilizabilă scheletată, poate

fi reprezentat de:
A*-bară, arc
B-pivot
C*-plăcuţe
D*-bandă (plăcuţă dento-mucoasă)
E- nici una din cele enumerate nu pot fi aplicate

19. C.M. Tipurile de conectori principali la mandibulă sunt:

A*-Bara linguală
B*-Placa linguală
 REД.: 1
CATEDRA PROPEDEUTICĂ STOMATOLOGICĂ DATA:
„PAVEL GODOROJA”
Pag. 5/12

C-Arcada linguală
D-Bara palatinală
E-Plăcuța palatinală

20. C.M. Prin ce metodă se pot confecţiona croşetele:

A*-turnare
B*-îndoire
C*-mixtă
D-galvanoplastie
E-ardere

21. C.M. Prin turnare se confecţionează croşetele:

A- Kemeny
B*-Ney
C*-Ackers
D*-Roach
E-Kennedy

22. C.M. Liniile de orientare ce se trasează pe modelul definitiv la maxilă în

edentaţia totală:
A*-linia mijlocului procesului alveolar
B*-linia mediană
C-linia rugiilor palatine
D-linia retromolară
E-linia ce marchează fibromucoasa activ mobilă

23. C.M. Bordurile de ocluzie în edentaţiile totale trebuie să corespundă

cerinţelor:
A*-înălţimea de 10-12mm în regiunea frontală
B-înălţimea de 10-12mm în regiunea laterală
C-lăţimea de 6-8mm în regiunea frontală
D*-lăţimea de 5-6mm în regiunea frontală
E*-înălţimea în regiunea laterală de 6-8mm

24. C.M. Din formele nozologice ale sistemului stomatognat ce necesită un

tratament ortopedo-protetic fac parte:
A*-edentaţia totală
B*-edentaţia parţială
C-abraziunea fiziologică a dinţilor
D*-abraziunea patologică a dinţilor
E-pulpitele
 REД.: 1
CATEDRA PROPEDEUTICĂ STOMATOLOGICĂ DATA:
„PAVEL GODOROJA”
Pag. 6/12

25. C.M. Williams după corelaţia dintre forma feţei şi forma dinţilor
deosebeşte:
A- dinţi fără formă geometrică
B*-dinţi triunghiulari
C*-dinţi patraţi
D-dinţi în baionetă
E*-dinţi ovoidali
 REД.: 1
CATEDRA PROPEDEUTICĂ STOMATOLOGICĂ DATA:
„PAVEL GODOROJA”
Pag. 7/12

GRILA
răspunsurilor la teste pentru examenul de Stat la Propedeutica Stomatologiei
Ortopedice pentru studenţii anului V în anul universitar 2018-2019

1. A
2. C
3. C
4. B
5. E
6. E
7. A
8. C
9. C
10.B
11.BCE
12.ABD
13.BD
14.BC
15.AB
16.ABD
17.ABC
18.ACD
19.AB
20.ABC
21.BCD
22.AB
23.ADE
24.ABD
25.BCE

Șef catedră,
dr. hab. șt. med., conf. univ. D. Uncuța
 REД.: 1
CATEDRA PROPEDEUTICĂ STOMATOLOGICĂ DATA:
„PAVEL GODOROJA”
Pag. 8/12