MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVRSITATE DE STAT
DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE ,,NICOLAE TESTEMIŢANU”
Facultatea Stomatologie

CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO FACIALĂ

ŞEF DE CATEDRĂ
DOCTOR HABILITAT ÎN MEDICINĂ
PROFESOR UNIVERSITAR
DUMITRU ŞCERBATIUC

Tratamentul Chirurgical al
Comunicării Oro-Sinusale

Studentul: Chihai Diana, anul V, grupa 3505

Conducător: doctor în medicină,
conferenţiar universitar D.I. Hîţu
Tratamentul Chirurgical al
Comunicarii
Oro - Sinusale
 Comunicarea oro-sinusală
 Comunicarea oro-sinusală este deschierea
accidentală a sinusului maxilar fără semne de
inflamaţie.
 Reprezintă soluţii de continuitate permanente
care intereseză peretele osos al sinusului, precum
şi al mucoasei sinusale şi orale.
 Se poate prezenta sub formă de fistule de
dimensiuni mici sau sub formă de breşe întinse cu
adevărate pierderi de substanţă.
 Localizarea cea mai frecventă este creasta
alveolară (fistule joase); mai rar se întîlnesc în
vestibulul (fistule înalte) sau în bolta palatină.
 Generalităţi
 Sinusul maxilar are raporturi
anatomice de vecinătate cu dinţii
laterali de pe arcada dentară
superioară.

 Traumatizarea fundului sinusului

maxilar în timpul diverselor
manipulaţii chirurgicale poate duce la
inflamarea lui.
 Actualitatea temei
 După datele profesorului D. Şcerbatiuc, pe baza datelor secţiei
de ChOMF a SCR sinusita ocupă 8,6%. (D. Şerbatiuc, 1987)
 După datele aceluiaş autor se afirmă că : erorile în diagnosticul
difrenciat a sinusitei cu osteomielita maxilarului superior
constiteuie 1,5%.
 Frecvenţa bolnavilor cu afecţiuni ale sinusului au tendinţă spre
creştere. Creşterea anuală a afecţiunilor din cauza sinusitelor
constitue 1-2%, iar după tratamentul chirurgical al sinusitelor
însănătoşirea are loc în 50-80%. (Yu. Ivanov, 2002)
 Perforarea sinusului maxilar în cadrul sinusitei odontogene cronice
perforative constituie un loc de frunte, ocupînd de la 41,2% pînă la
91,7%. Dintre care infectarea sinusului s-a produs în 3%.
(M. Malakhova, 2005)
 Din numărul total a dinţilor extraşi, extracţia resturilor
radiculare de pe maxilarul superior au constituit 36,9%, iar
producera comuicărilor oro-sinusale în acest caz au avut loc în 0,06%,
în acelaşi timp perforaţia sinusului maxilar complicată cu
corpi străini ( rădăcini dentare ) au fost de 0,01%. (N. Korotkikh,
2004)
 Scopul lucrării
 1. Sistematizarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor
teoretice de specialitate, folosirea acestor
cunoştinţe pentru rezolvarea problemelor
concrete ştiinţifice, diagnostice, tratament şi
profilaxie a afecţiunilor stomatologice.
 2. Permite apreciera capacităţilor şi gradului de

pregătire al absolventului pentru activitatea

profesională individuală postuniverstară.
 3. Pentru a evalua date statistice cu privire la

comunicarea oro-sinusală pe anul 2008.

 Sarcinile lucrării
 Determinarea incidenţei în dependenţă de
vîrstă, sex, madiu de trai, influenţa factorilor
externi şi interni în evoluţia comunicării oro-
sinusale.

 Stabilirea coraportului dintre dinţii cauzali şi

localizarea procesului.

 Incidenţa complicaţiilor în lotul de studiu.

 Selectarea tacticii de tratament în dependenţă

de evoluţie şi complicaţii concomitente.
Statistica comuncărilor oro-sinusale
În anul 2008 cu maladii ale sinusului
maxilar au fost trataţi 1,93% cazuri din
numărul total de bolnavi trataţi în secţia
de Ch. O.M.F., dintre care cu
comunicarea oro-sinusală a fost
23,07% din numărul de bolnavi cu
leziuni ale sinusului maxilar.
Frcvenţa COS pe anul 2008

2008 COS
23,07%

2008 Cazuri de
sinusita
76,92%
Distribuţia bolnavilor după sex
90
80
70
60
50
Barbati
40
Femei
30
20
10
0
2008
Repartizarea pacientilor dupa locul de
trai

60

50

40
Chisinau-60%
30
Alte localitati-
20 40%

10

0
 Repartizarea pacientilor dupa modul de
adresare

60

50
Sinestatator-
40 52%
Indreptare-46%
30

20 Ambulanta-2%

10

0
 Etiologie
Factorii determinanţi
 traumatici:
1) extracţia traumatică,
2) chiuretaj exagerat,
3) corpi străini în sinusul maxilar,
a) dinţi;
b) rădăcini dentare;
c) implante;
d) glonte.
Corp străin în sinusul maxilar
(radix)
 Clasificarea formelor de
comunicare oro-sinusale
Clasificarea perforaţiilor sinusului
maxilar după
G. Krucinsky şi V. Filipenco (1991):

 Perforaţii accidentale şi prognozate.

 Perforaţii diagnosticate şi nediagnosticate.
 Perforaţii fără complicaţii şi cu complicaţii.
 Perforaţii cu finisarea odontectomiei şi fără
finisarea odontectomiei.
 Tratamentul
Scopul tratamentului:
 Înlăturarea factorului etiologic (material de obturaţie).
 Prelucrarea medicamentoasă a sinusului maxilar.
 Reabilitarea funcţiilor dereglate.

Metodele de tratament:
1. De urgenţă:
-plastia comunicării oro-sinusale;
2. Definitiv
3. Tardiv
4. Chirurgical:
Plastia COS
 prin aplicarea colapolului;
 cu lambou vestibular;
 cu lambou platinal anterior sau posterior;
 Suturarea la sine;
 Suturarea într-un plan; în două planuri;
Ortopedic (proteze dentare provizorii).
Plastia prin aplicarea KL-3L
Aplicarea colapolului
Plastie prin lambou palatinal
Metode şi materiale de cercetare
Pentru atingerea scopului urmărit s-au
studiat fişele medicale a bolnavilor cu
afecţiuni traumatice ale sinusului, în cadrul
arhivei Centrului Ştiinţifico-Practic din
cadrul SCMU, pe anul 2008 din care am
extras următoarele date: sexul, vîrsta,
tipul de adresare, asocierea cu alte
complicaţii şi tratamentul utilizat în
comunicarea oro-sinusală. Au fost
elaborate date cu privire la diagnostic şi
tratament. Cazul clinic vine pentru
materializarea cunoştinţelor obţinute pe
parcursul studierei temei şi analizei
literaturii.
 Caz Clinic:
Numele şi Prenumele: Madan Valentina Pantelimon
Locul şi data naşterii: or.Străşeni, născută pe 15.07.1968
Acuze: refluarea lichidelor pe nas în timpul alimentaţiei,
pătrunderea aerului din cavitatea nasală în
cavitatea bucală, dereglări de fonaţie.

Anameza morbi: Din spusele bolnavei, cu o lună de zile în urmă pacienta

s-a adresat la medicul stomatolog pentru tratament
terapeutic a dintelui 26 cu periodontitei cronice
granulomatoase. În urma tratamentului în sinusul
maxilar a fost propulsat material de obturaţie.
După care s-a adresat la stomatologul chirurg pentru
extracţie. În urma extracţiei dentare s-a produs
comunicare oro-sinusală.I s-a indicat să se adreseze de
urgenţă la CNŞPMU, unde a fost examinată şi internată
de urgenţă cu acordarea serviciului madical în secţia de
Ch. O.M.F.
OPG pînă la extracţia dintelui 26
 Control radiologic după
înlăturarea dintelui (fig. 2)
 Status localis:
Examenul exobucal: Fără modificări.
Tegumentele regionale de culoare obişnuită,
roz-pală. Etajele feţei sînt egale, partea
dreaptă a feţei este simetrică cu cea stîngă.
Respiraţie nazală normală. Dereglări de
sensibilitate pe traiectul ramurilor nervului
trigemen (V) nu se depistează, ganglionii
limfatici regionali nu se palpează.
 Status localis
Examenul endobucal: Se evidenţiază
prezenţa orificiului pe creasta alveolară în
regiunea 26, orificiul este cu marginile
nivelate, instrumentul explorator (stilet
butonat sau ac bont) pătrunde în sinus
liber. Proba Valsalva pozitivă. La lavajul
sinusului eliminări neînsemnate seroase.
Bolnava prezintă tulburări funcţionale
importante: refluarea lichidelor prin fosa
nazală, pătrunderea aerului din sinus în
gură, tulburări de fonaţie.
Status localis - endobucal
Proba instrumentului bont în SM
Cît a pătruns instrumentului bont în
SM
Lavajul sinusului
 Planul de examinare şi tratament
Plan de examinare
 Analiza generală a sîngelui
 Grupa de sînge
 ECG
 OPG (Fig. 2)
 Termometria
 Analiza generală a urinei
 Masele fecale la helminţi
 Consultaţia internistului. R.W.
 Consultaţia anesteziologului.

Plan de tratament
 Chirurgical- înlăturarea corpului străin din sinus (materialului
de obturaţie) şi plastia comunicării oro-sinusale.
 Medicamentos.
 Tratamentul medicamentos
 1. Sol. Lincomicini 30%-2 ml, 3 ori pe zi, i/m;
 2. La durere: -sol. Analgini 50%-2 ml, i/m;
-sol. Dimidroli 1%-1 ml, i/m;
 3. Tab. Nistatini 500000 U.A., 1 pastilă de 3 ori pe zi
per os;
 4. Sol. Galazolin 2-3 picături în fosa nazală liberă de
3 ori pe zi;
 5. Sol. NaCl 0,9%-500 ml i/v.
Etapele tratamentului chirurgical
1. Anestezie generală prin intubare.
2. Prelucrarea pielii cu soluţie alcoolică 70% şi a
cavităţii bucale cu soluţii antiseptice: furacilină
1:5000.
3. Izolarea cîmpului operator.
4. Incizia cu prepararea lamboului vestibular după
Bernadschii-Zaslavschi (fig. 1)
5. Decolarea mucoasei de la corticală.
6. Trepanarea peretelui anterior SM.
7. Înlăturarea materialului de obturaţie din sinusul
maxilar.
8. Prelucrarea antiseptică a sinusului.
9. Sututrarea plăgii.
Anestezia generală
Prelucrarea exobucală cu sol. alcool 70%
Izolarea cîmpului operator
Prelucrarea endo-bucală cu sol. antiseptică
Furacilină 1:5000
Incizia cu prepararea lamboului vestibular
după Bernadschii-Zaslavschi (fig. 1)
Incizia cu prepararea lamboului vestibular după
Bernadschii-Zaslavschi
Decolarea mucoasei de la corticală
Trepanarea peretelui anterior al
sinusului maxilar
Suturarea
Sutura vestibulară
OPG după înlăturarea corpului
străin din SM
 Recomandări
 1. Igiena cavităţii orale.
 2. Evitarea masticaţiei în regiunea

respectivă pe un anumi termen de

timp.
 3. Alimentaţie semisolidă şi bogată în

vitamine.
 Concluzii
 Cei mai frecvent dinţi cauzali ai comunicării oro-
sinusale sunt dinţii 14, 15, 16, 17; şi 24 , 25, 26,
27;
 Cauzele de bază a perforării sinusului maxilar sunt:
relaţiile anatomo- topografice de vecinătate
imediată a rădăcinilor dentare faţă de fundul
sinusului; extracţia dinţilor şi intervenţiilor asupra
maxilarului superior.
 Primii doi molari superiori sunt impicaţi cel mai des
în procesul posttraumatic sinusal de origine
stomatogenă: molarul de 6 ani a fost implicat în
56% cazuri şi dintele 7 superior în 29% cazuri.
 Sinusul maxilar stîng e afectat mai des decît cel
drept (77,7%).
MULŢUMESC
PENTRU
ATENŢIE!