Y

IST I CE,
RA ZF,LE FIZTCE, ALE, EXPLOR{RILOR RAI}IO-I }.lAG
liote de curs - I

RT.],COMANDAR.II,E O.M.S. CTJ PRIVIRE

I'A ALE'(;ER['A
..GIiSTTII,UI DIAGI\OS'TIC DE, PRIMA INTENTIE''
l. s5 poarte c8a lllai marc cantitate de informatii
2. sI fie cel rnai Putin iradiant
3. s[ fie cel mai la indemf,nl
adecvate
4. si poati fi urmat de misuri terapeutice

E,XI} LOITA RI R{ I} I OL OGI C E

utiliz fjanh rar,ele X pentru formareil imaginit:

- radiologia convenfionall
- fluoroscoPie
- rad iografie
- angiografie
- ttlmogralie comPut erizatd

RADIOLOGIA C ONVENTIOi\ A I-,A

in tbton i (i" - 0,1- t 50 ;\)

llazele x - untll clectr0rnagneticr,, ?lcirtuitil d

l,AN'l'L; [,, DIAGi\Os'fl(] llr

. sursa de radia{ii : tub ratliogen 9i accesorii
' \i ector := radiatie X
--
' Nltltlulatttr Pacicnt
' lt ccePtor:
- film radiografic
- ecl"an radioscopic
- t'ecelitttri digitali
' l)ccod()r: rnedicul radiolog

APAITA'I'[ I [, ROF,N'I-G I..N

. (; cncrator dc joasd 9i inalti tensiunc
' J-enlPorizafollre
' Ptnitu de ctlll.lillrriit
' i,inie tic aiillreniarc
' tr{cce Ptori
-n'ub raeliogr:ll
'
f l acce s0l'li:
- Cl upo la
t)iali'agtrtclc
- (,cntrtlrttl
Filtt'clc
 TTBLL Rq,'t)lL}l.;f\

orn ponente: r idat

tub de sticla
- catod
catodic (Tg)
- fil';ent
- anod rotatrr'
SEP-.rBITE'
sPre anod
si eruncati
;T:il:n%'td"coMP instabili ' care
pot fr smulsi

Circuit dt l:ffitensiu- - i: :'rt'*'ro6tc

m" ff^ l.'*'ntYf:
:- uiinrenteaza nurnal si }:1ij
: il : lil',; astfel ru r n i ze aza
et ect r o n i
"
n
-';;;i;este :
anod
ci r
l;K;*nx:5xv)
uit de€ lrrrcrre . si anod ''rl cu mare
vrteza spre
c
- intre catod anod
:;;;;.utoo r'.{ \ frerbinte sa zboare
sa
rnafe utr\zr-'
ooi['lfi:1:::i*Xr:l;:':i. pe nramentur
creea La
-.ereea4a instabrli de 'erbinre
cI[ o*mite electronilor

Focar treal)

'fuBul.'ul
ACCE,SORIIl-,B' )
racliotratrs;larerrt
o'* nrctal
i o zotra din nrc'la

1tt a --ci,i'dr
u por
--cilindrr.r
oter
r.r c1e l':ll';'il;il*{lr*: ;,i::l .,.j Llili
:,:::::f:::l'i'ilil;Jlj:
- lanta
- rul
1""^1:"l,tljl,rea
Bo'u'I il;i;;;;,.crie
pentrLr

*i3* i:#u:;ll
tubttlr-tt .
u *: '.u
:
; ,l^'L::J:i?ri':il;
u x"x m
, r.,cr-ico\ul util)
a'' "'; ;;
::: n ';Ltl
il:"ll':':I: u, i N7\^
#;,::iii'
a'I
X
Bol-: Iin-rrtcaza
si
ii ;;^'
ar u,
rocarL'l"."'
l' puse'i t:,^ -:;:#?;;.:'" :",
:j :l ;:f;,::i .
'
pi:,,
_
i
bt n,"
ir
iioi
;:,:::::
l

lt :Jl,!;: il;; ::;[ i ;i$ l;1; rat a roc

1
aru Iu
i

r Fiitr ere = ::t:l[{l*,1]:,',rb::l::::*n:*:U;^l#[i;

su

.
CtrPola I
/ VECTORUL

PRINCIPIILE GEOMETRICE ALE I"ORMARII IMAGINII:

. Legea proiecfiei conice: cu cat obiectul se afld situat mai departe de film $i mai aproape de sursd.
proieclia h-ri este mai mult mdrita
a Legea proiecfiei oblice: un obiect al cdrui plan este oblic fald de film se proiecteazd, deformat
o Legea inciden{ei tangenfiale
o
I-,,egea proiecfiei ortograde
o
Legea sumafiei $i sustrac{iei
o Legea paralaxei
Legea proiectiei oblice
Legea proiectiei conice
Foc at Focar

Focar o I
?

'; ;

EW
.N
/,/
/,/
--7
///,'
//
/1

Legea proiectiei ortog rade Legea sumatiei si substractiei

Focat

',
AW

Legea pa ralaxei
Legea paralaxei : PrinclPlu
Focar Focar
Focat
Fcrcat
o
?', t'.'t.'

8g ry
//'
 '
: tl#"#'d" ror*a liniara
Sursa fascicolului:
= aparilia p:lr*?*
l .'t-',l" f.:i":':::T""::Tj'l::ll"='""
obiectr-rlr-ii .

:ffi ;#", - # ;;; ; ;; argi cana tctu

focarul
"::."] T i,:l? T"'".1',,l liil' rn imagine.
o b ie
optic nu va putea fi reprezentat net",,
- ffit#;rt-"nsiuni mai mici
sau a suruei
decat

Mi$carea ohiectultli
d
=$tergereacontururilorobiectelorreprezentate

PRoPRIErAltlr RAZELoR X: conic

1. Propagare sub forma de fascicul
2. Luminiscen(a: fluorescenti
+ fosforescenfh
(sulfat de Zn 9i Cd' platicianura de Ba)
--+ aplicalii: ecranul raciioscopic' ecranele
intdritoare
3. Absortrfia + difuziune: atenuare
(absorblia -'/" )"'P' grosimea strttctttrii strabatr-rte)
(Pb)
+ ap!iealii: sr-tbsta'nte clc contra-s1- (l-lzi' l)' proteclic
4.Divergenta:scidereaintensitdliifascicoluluicupltratuldistantei
+ aPlica{ii : raciioteraPic
(raze dureimoi)
5. Penetrabilitaie - Iungimea rle und5
6. El'ecte biologice (ionizare)
+ aPlicalii : radioteraPtc
7. Efectul fotochimic asupra lilmului
7 * *,r'*ififfi q:f,: rb'lon i i s u n'l apro \ par ai e I i
tfl

7 : JJ:f,:';.,;; iJ:"i::"::?''lo'li
paralel
dar nu perfect
=r ffisimultan,
cot
- i-ascicul

+ = atenuare
\bsorbtia

+*
:

+$'s
DIFUZIUNE

mar Llsor Prin

mica) cu alal trece
lungimeu rungime de unda
Penetrabilitate - ,L' ;llll;:'(*:[tfi"]u""
are energle
E [u cat totonul
J,-r il-r Li 1 rad i oerafiat Mare
RaZe Dure = Petretranta
llllca
RaZe Moi = Penetranta

lmagine mai "neagra"

lmagine mai "alba" se vacl bitre strttctttrile
niai radioopace
nrai racliott anspat'etrte
se vacl si sttttctttrile ..clispa|..sttt.tctttriletttairaclicltt.al]SI]atetrte

I
penetrantei
cresterea kv duce ra cresterea

\
\

t
/ntensitate (densitatea lotonica a fasciculului)
fascicul cu atat imaginea f-rnala \ a fi mai clara
a-,r<+: r n1 ;' --:-':'
st Ll-':,-s- sr-
-l--=
.-L rL'4- r'\ -!

@ Clu cat exista mai multi fotoni intr-un

(crcste rezolutia)

1,.,,
,,.t. ..
,,t..,1'll...t::1 ., ,

lntensitate mica lntensitate Mare

r ntu rtt ri nra i c la re
= fotot-ti "rari" = conttlruri nrai sterge

Cresterea mA duce la cresterea intensitatii

Focar lreal)

RE,CE,PTOR

I.ORMAREA IMAGINII PE, I-..ILM

Caseta si filmul
r Ca;rac de Alr-lntinir-t stlbtire

r F,:lie irrtaritoare anterioara

-> Fo li e i t-itarito are pcr sterl craIO

---- '-> Sc ttt Ce Ptl

 Enru lsia fotosensi bila cotrtine:

- Sii ,iiir i i; il*i Ait ::, ,

f
Bi'oitula tlc Atl

lmaclinea finala {radiosrafial = zonele in care s-a depus AQ metalic neQru

Zonele "albe" de pe racliografie = plasticul translucicl ditr care este facttt supofttll filrnuh-ri
facolo r-urcle s-a curatat l:ronitrra neoxidata si nLl a rantas nitttic altce','at

Rx

*n* i*o
i\l *,.'.si rt)i-r I

I I

I I

ffig#'#ru*trtiilii ', E[+*li$iult*ggtn'-t H H

"Scala" de tonuri de gri pe radiografie

Aer

Tesut adipos

lvlusc hi

Os spongios

A pit

Os conrpact

lvletale, S.C.
 ;diografia clasica:
Caseta
Filnr

ffi
I

Deve! opare
!

'
_l
','.

------"=
Radiografie digital'izata IEng' : Computed Radiography - CR]
digital
i*agiie obtinuta cu un aparat conventional si ulterior convertita
2 modalitati:
a) film radiologic clasic scanat
b) placa fosforica in locul casetei cu fi[m
: receptor de forma si dimensiunile unei casete
- imaginea obtinuta nu se poate vizualiza direct
:
- necesita un cititor sp"ciai decodor CR (t-ransfera
irnaginea pe compirter)

Plac a
fosforica

CR

Radiogralia digitala
=- imagine achizitionata direct cu Lrn apamt digital.
"citit" si controlat direct de comPllter
Achi z.iI"ia se face Pe Lln serlzor plat (CCD)

'.-ffi lw
l-
' T.-----l ,

Rslr: {il}t i}l

{l t.: []
 TOMOGRAFIA COMPT]TERTZAT A
Definitie: metodd in care, cu a.iutorul unui fascicol colimat de raze X, se produce imaginea unui plan selectat din regiunea
de i nteres.

Principiul metodei:
' misurarea atenulrii unui lascicol de raze X care stribate un corp $i calculul coelicientului de absorbtie,
deci al densitltii.
' reconstruc{ia imaginii unui obiect in func{ie de diversele sale proiectii-
APARATURA
. Tubul
. Circuitele de rlcire: ulei-apa / ulei-aer
. Colimatorul
' Detectorii: cu iodurd de cesiu sau cu xenon presurizat
' Computerul:
recomtrulelte lmagl nea
stocheazd imaginea
. Gantry-ul: se poate bascula inainte-inapoi cu un Lrnghi variind intre l5-39
"

. Masa pentru bolnav: calitatile ei sunt apreciate in funclie de viteza cu care poate introdr,rce bolnavul irr gantry 9i
precizia cu care vine la o anumitd distanta(0,5- lmm).

!-\yryri€r

Orice instala{ie CT cuprinde 3 operafiuni principale necesare obfinerii informa{iei vizuale finale:
- acbtzitia
- recotrstruc{ia
- postProcesarea

ACHIZITIA
. Utilizeazd un fascicul de raze X colimat la grosimi de l-10 mm
. Sursa radiogeni se rotegte in jurul pacientului gi ernite continutt sau periodic in t i rl pLrl Lrnci rota!i i de
360'. :

. Migcarea cie rotalie: secvenfiald sau continuS-

. Prin efect de paralaxl pozilia reciprocd a structurilor trar,'ersate se schiinba pe rndsura d ep lasar ii

circulare a sursei de radiatie.

FORMARE,A IMAGI]\II
. Imaginea CT este o matrice de elemente individuale
. voxeli --' volumul elementar.
Volumul studiat este descompus in mici elemente de volllm numite
' Mdrimea unui voxel dePinde de:
' '-'-.
cAmpul de reconstrucfie (FOV -field of vier'v)
mdrimea matricei (64^ 128,256, 512" 1024 pixeli)
grosimea secliunii ( l-20mm)
Pixelul '- unitatea elementard de imagine
expresla Plana (2D) a unui voxel
-
. Mdrimea unui pixel: FOV/ marimea matricei

RECONSTRUCTIA
'*:"1;"g,"." fmufa :
reconstructia digitala a matricei de pixeli pe baza datelor
achizitionate'
. Caliiatea imaginii depinde in principal de:
Dimensiunea Pixelilor
Rezolulie

'" s:Hfiiigri[T**t.n'ffiln,x #*ii ; J;:,":,.:' :--:,

care acestea pot fi percepute separat'
rezolulie geometricd bunl imagine netd
Pixel mic = =
POSTPROCESAREA
. Mdsurdtori: distanle. unghiuri. circumferin!e; modificari de contrast 9i lumino'zitate,7-oorn"'
' Sc ard convel-ltionala de densitali
(unitati Hounsfield): osul :: -i- 1000 apa -'0 aerul - - 1000
postprocesarea: prelucrarea imaginilor obtinute pentrll a pune cat mai bine in cvidenta leziunile
observate (se face dupa achiz.itie si NI.J mai necesita prezenla bolnavului)

INDICATIILE, E,XPLORARII CT
- patologia SNC: vasculard-, tumoralA, infec!ioasd
- patologia mediastinala
- patologia pleuro-pul rnonard (nod ulul pulmonar unic )
- patciogia organel or parenchirnatoase (ficat,pancrciis. spl ind- r'inichi )
- patologia spalir-ritri extraperitorleal
- patologia vaselor r-nari
- patologia nlusculo-scheletala

AVANTAJELE CT
. diferenfiazdit^ttreele densitdli radiologice apropiate
. realizarea de cupe transversale (axiale) inaccesibile radiologiei standard
. iradierea pacientului este lirnitatd pe zona studiatd
' pentrlr CT sPiral 9i mtrltislice:
rapiditate
scanarea intregulr-ri volum, fbrd a "sdri"
tehnici de reconstruc{ie avansate
s'c'
investigalie de elecfic a vaselor 9i vascularizaliei parenchirnclor dupa adm'

IN CONVENIENTBLE CT SECVENTIAI,
. numdr limitat de cupe. ce dau doar o imagine lragmentara (nu avem ''vederea de ansamblu" din Rx)
. exclusi' cupe axiale (cu exceplia craniului, unde se pot el-ectua gi cupe coronale directe)
. iradierea in profunzime (valabila pentru orice tip de examinare C'l-)
 IMAGIsTIcA pRIN RE,zor\ANTA n{aGI\E'I'ICA (IRM)
magnetic puternic (0'2-3T)
Metoda sebazeazhpe proprietatea protonilor de H+ plasa{i intr-un cimp
este tratat informatic ai convertit in
gi excitali printr-o unoi oe Ri limputs), ae a emite un semnal, care
lmagllle.
'H' -213 din atomii organisrnuh-ri;
- posedA Lln moment magnetic intrinsec ridicat;
- momentul sdu magnetic este aliniat pe axa sa de rotatie.

AVAF{TAJE:
' metodd neinYaztvL
. rep rezentare mLlltiplanara
. contrast spontan intertisular foarte bun

PRII{CIPIILE FORMARII IMAGINII RM

triec areproton este un dipol rnagnetic, avAnd o migcare de
rotalie i n j urll l axu l r-r i propri u, of ie ntat alcator.
pacientul e introdLls intr-un cAmp magnetic de intensitate crescut[ ce al iniaza toli protonii dip organisrn
pe

-aceeagi direc{ie se induce un alt cdmp magnetic, oscilant, de scutld duratd' adicd
o trndd
d"jilrul unor bobine de gradienli
de radiofiecvenfd, care sd determine rezonanla nucleilor
(schimb de energie intre doud sisteme care oscilcaz-d cu
aceea$i frecvenla -_ frecvenfa de rel.onanlA)
Oprirea cdmpului magnetic ce a itrteractionat cu cAmpul magnetic
principal determinA intoarcerea la pozilta
de echilibru : relaxare
longitudinald,, relaxare spin-re!ea. refacAndr-r-se magnetizalia longitudinala
-+ 'l'l
-- transversald - relaxarc spin-spin. legatd cle neomogenitalilc de cArnp de origine moleculard > l'2
- lesuturile ar-r timpi de rclaxare dif-eri1i, ceea ce determind contraslul spontan in RM
'l'2 'f "f2 scurte)
(lichi<lele:'l'l 5i lungi, grdsimea: 1 9i
- rna*nerizali:"1"i,*il: proro ni or:
ffff::.:iila
r

semnal absent - corticale osoase' calcificdri' aer

substanlele de contrast paramagnetice scad timpii de relaxare

FORMAREA IMAGINII RM

'l, ''

h'lag;r et lvl agn et ht agnet

prin cipal prin cipal pr incipal
AA l I
tl.
I

I
I rt t/
/ f
I

il
;/ ,.
ll
I .'
I
.l
t
Se rrtn al

li /,f radi c
\l I
I

\ /
'l
I
/
/i'
I

t' 4

l.
/ {.
{
I

hl agtt et
^ e..c itator
igradienti
 'fR: timp de rePetifie
stabilind la ce interval se
corespunde timpului de recuperare a magnetizaliei longitudinale'
reaplici impulsul de RF rn mai scurt,
^^..+ cu
(cu cat TR e- ---^: ^.r atat secvenla e mal
condilioneazf, ponderarea in T I a unei secvenle
ponderatl in Tl)
TF : timp de ecott
momentul la care este misurat semnalul-f
cu at6t secvenla e mai pondetatdin'f2)
condilioneazi ponderarea in'1-2 (cu cat E e mai lung,

ECVENTA SCTJRTA T1 E,CVTNTA LtjNGA T2, DP

. contrast anatomtc
. contrast lnvers
(s.a. alba, s.c. gri, LCR negru) (L.CI{ > s.c .) s.a.)
o leziune - hiPersemnal
'' leziune =-' hiposemnal
. grdsime, metHb. - . -': ' lichide * hiPersemnal
hipersemnal

SE,MNALUL IN IRM _ NOTIUNI DE SEMIOLOGIE

IRM

(alb, negru, gri inchis' gri deschis)'

Semnalul corespunde aspectului unei structuri in imagine
l. Analiza semnalului intrinsec al unei structuri:
-hipersernnal(alb):l-CR'bila'urinainpondera{ie'I'2
- hiposertinal (negru): corticala structurilor osoase
_ semnal intermcliar (gri): mugchiul, ficatul, parenchimul cerebral

2.Analizasemnaluluiinraportcustructurileinvecinate:
-!'csut
de ref-erinla: parenchim cerebral, ficat' splind
- hiPersemnal
- hiPosemnal
- izosemnal (semne indirecte: efect de masa)

TNDICATIII,E, I.R.M.
. in completarea altor metode radioimagistice
. De primd intenlie (situalii particulare. rare - secliurlea medulard)
' PrinciPaleleindicalii:
- Neuroradiologie
- Osteoarticular
- Cord qi vase rnari
- Ficat , CB, Pancreas
- Retroperitoneu: rinichi, SR, RP rnedian
- Ginecologie/ Obstetricd (IRM fetal)
- Pedi:rtrie
- SPectroscoPie/ IRM functional

CONTRAINDICATII
' Absolute:
- Pacemaker cardiaci
corpi straini intraocLrlari'
- corpi str6ini feromagnetici (clipr-rri anevrismale. clipuri vasculare"
valvecardiacemetalice,filtrecave.implantecohleare)
- obezii (Peste 130 Kg)
 . Relative:
- femeile insf,rcinate (in trirnestrul l)
- claustrofobii
- pacienlii intubali, ventilali
:

COMPARATIE IRM-CT
. Avantaje:
- Neiradianta
- Sec,tiuni multiplanare.
- Foarte bund rezolulie in contrast.
- Yi'zualizarea structurilor vasculare fbrd contrast
. Limite:
- susceptibilitate la artefactele de miqcare.
- evidenlierea hemoragiei recente.
- explorare dificila a structurilor osoase 9i calcificdrilor.
- explorarea pacienlilor reanimali.

ECOGRAFIA

MetodI diagnostici gi terapeuticl

uti lizeazd rad iafiile ultraso no re
tJltrasunetele: vibra{ii mecanice care se propagl in rnediul incon.iuritor sub lbrmd de undc.
P roprieti{ile ultras u n etelor
- Arrpl itudirrea
- frecven{a ( l6Kt-lz- 103 MFiz): in ecografia medicald: 2.5-20 Mllz
- perioada de oscila{ie
- intensitatea acusticd
- viteza de propagare: este diferita in funclie de mediLrl de propagare; in rnediile biologice (valoarca
medie- 1540 m/sec)

COMI'ONENTE CONSTRUCTIVE
Transductor (sonda)'= emilator/receptor de t-rS, contine generatorul de tJSt
,/rmplificator selnnal
C ornputer (procesare sefflrral);
( .onsola/tastatLrra/regla-ie a em isiei si postproce sare sernrral:
Monitor 'f V;
Accesorii pentrlr stocetre irnagini" transmisie, printare etc.

PRINCIPI UI, UI,TRASONOGRAFIEI

. [-]ltrasurretcle (US) sunt vibra{ii rnecanice la fel ca gi sunetele. dar de o frecvenld mLrll mai ridicata.
. Pcntnr ecografie sLrnl lblosite l'recvente intre lMl-lz - 12 MHz.
' rellcxia ultrasunetelor (t-lS) in slructurrle corpului orrenesc. diferentiati c1e impcdan!a acLrsticA a
acestora. permite realizarea unor imagini anatomice (mod B) sau curbe graficc (rnod A. l-M)

Rl-FLLr,XlA la trecerea unei undc dintr-un mediu in altul. o parte din energia incidenta este re flectatd.
Condiliile de reflexie la interiala dinte 2 medii depind de dil'erenfa dc impedanld acuslich a celor 2
medii.
lmpedanld acustica(Z) - produsul ciintre densitatea mcdiului cu viteza de propagare a unciet
A'I'ENUARE - energia undei este atenuatd in cursul propagdrii datoritd Lrnor rnecanisme compl"'xe
 E

d
+,.dy
-{P
.
fh
tO.'

Mediul A
%
t
{s

AI\ I SME,LE, ATENP U ARII

(-Al\IJlYrI)t)L
ME, C ^ ^ rn direclii d iferite (difuziune.
.-,un.interacliuniinurmacdroraenergiafascico]ului'iI:d:T:']elransmtsat
;ti;;t;;^;,ut"rulra de lesut $i transformatd i' caldurd (absorblie)'
.IntensitateasemnaluluiUSscadeexponenlialcuprofunzimeapenetrarii' estc ff)al
: i:"J;];;';;;;;;;;;;#, ilrun,im'a penetraliei este cu atdt mai srabd cu cat l'recventa
ridicatd. ,

Yitezzdepropagareaundelorultrasonoredepindedetipulde{esut:
.Majoritatealesuturilordinclrganismauvitezedepropagareapropiate;
propagare a LJS'
' Aerul giosul au insd au viteze total diferite de
ceea ce face ca imaginea s5 fie afectath

I.ORMAREA IMAGI]\II reflectatc de cJiferitele tipuri de lesutr-rri $i de

' undele ultrasonore Propagate in lesuturi sunt atenuate $i
*'int.rfelele
di ntre acestea' precLlm
utilizate 9i interpretate pentru a obline imaginea $r
' Semnalele generate de undele reflectate sunt
informatiile DoPPier'

PROPRIIiTATILE US
.C--uc6tfiecvenlaundelorl.Jsestemaimare,cuatAtscadeprofunzimeadepenetrareatJSdarcregte
rezolulia sPaliald. 9i invers;
. LJS prodttsc de sonda precum 9i de calitatea
Rezolu{iaeste determinat6in principal de frecventa
echipamentului (hardware' sclftware); .. ,: --.. {--^^.,.,,-1.,- osor-rddde lo 1\4uz
. ^ .-^,.r14 rtc l0l\'11'lzcmttc
[,ungimeade unddafascicolului iJsesteinverspropor{ionaliculiecvenla;
UScuolungimedeunddde3xmaimicddecAtosonddde3.5Mttz-.
, semnalului)- cle care clepinde arnpiitrrdinea sem'alului
sunt caracterizale gi de amplitudine (puterea
's
I'u ll cc tat .

. FIIECVENJ A
' 2-12 Mllz
. este nrai redusi.
cll c6t frelvenla esle rnai mare cu alAt penetrarea
. LUNCIMEA DE UNI)A
' inversul frecvenlei;
' e determind rezclr"rlia spaf iali'
. AMPI-I'TUDINDA
' Puterea semnalului;
' determina amplitudinea semnalelor reflectate'
 .It:
iTt In' n,
in
irn 2', rn'
N.
lo In: o
:< -{i
x r
irn
lz >r {r
t.{ vi
Itl. F.
l>
i

i
I

L_ __

C om ortamentul US functie de frecventa

Afiqarea informa{iei US:
. MOD A: ct-trbe grafice exprimand pe ori zontald profunzimea $i p. verticald amplitudinea undelor
reflectate (perimatd);
. MOD TM (time motion): mod A + rnigcarea in timp - pe orizontalA - dinamica; permite inregistrarea in
dinamicd a migcdrilor cordului;
MOD B (brightness:strilucire): afigarea in tonuri de gri. bidimensional, a unor seclir-rni anatomice
corespunzatoare zonei anatomice explorate; afisarea in timp real permite Si analiza miscirilor (cord,
fetus in uter etc);
Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite (cord,vase) cu afigare graficd (doppler spectral) sau cod de
culoare (doppler color).

Elemente de semiologie US (mod B):

. NEGRU '= ZONA TRANSONICA - lichide (vas, vezica, chist);
. ALB: ZONA REF-LECTOCENA - gaz, calcul, interfafd;
. TONURI DE GRI .= organe parenchimatoase, procese patologice etc; traduc grade dif-erite de
reflexie/absorblie a LJS in lesuturi;
. INTERFATA =. zona reflectogena - limita de separalie intre medii diferite ca impedanlI aclrsticd (pereti
vasculari, cavitdli, etc)
. VID SONIC: absenta semnalului - posterior de zone cu maximurn de ref'lexie (calculi. gaz-c, oasc)

U LTRASONOGRAFIA - Aplicatii:
, US ABDOMINAIA -- toate organele parenchimatoase. vase;
. US CARDIACA: studiu morfologic, dinamicd. fluxuri;
. US VASCUI-ARA: rnod B, Doppler
. US PARTI MOI =- tiroidd, sdn. muscr-rlard. articulari. ochi;
. tJS iN ffgs'fE,TRICA: sarcind normald qi paiologica;
. US DIGESTIVA'- ecoendoscopie
. US TRANSCRANIANA (Doppler);
. US INTERVENTIONAI.A "'ghidare punclii percutar.le diagnostice SI
t
te rape Llt r c e

I,COGRAFIA MEDICAI,A
. Metoda de prima irrtcntic
Dg. pozitiv qi diferenlial
- Orientare spre o altd nretodi de explorare
. Avantaje
neint,azivd
accesibila
cost scazut
repetabilS - monitc''rizare .
. Sensibilitate diagnostici limitatd pentru leziunile mici
. Operator gi pacient dependenta!!l