Cuptor topire aluminiu AlumProfilMetal SA

IMPACTUL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A

ACESTORA
Orice activitate antropică, în special din domeniul industrial, produce un impact mai mult sau
mai puţin semnificativ negativ asupra componentelor de mediu. Impacturile pozitive ale investitiilor se
fac simţite în domeniul social-economic.
Referitor la impactul potenţial transfrontieră se precizează că noul cuptor de topire, prin
poziţionarea fizico-geografică şi prin emisiile specifice în aerul atmosferic cât şi în apa (nu e cazul), nu
poate creea un impact cu posibilităţil de extindere transfrontieră. Singurul impact creat - însă în limite
legale, va fi doar cel local si in special pentru factorul de mediu aer.
Impactul asupra componentelor mediului în perioada de construcţie si functionare
În perioada de derulare a lucrãrilor de construire, nu exista posibilitatea afectarii reale a factorilor de
mediu, intreaga activitate de construire desfasurandu-se intr-o hala existent inchisa. Solul nu poate fi
afectat în urma unor scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilajele folosite, avand in vedere
faptul ca amplasamentul este integral betonat.
Din punct de vedere al calităţii aerului, în perioada de construire, există emisii provenite de la utilajele
folosite pentru transportul diverselor materiale de constructie, dar şi pulberi ca urmare a lucrărilor de
construire propriu-zise. Având în vedere durata limitată a acestor lucrări, impactul este redus.
Desigur, funcţionarea obiectivului poate avea un impact asupra componentelor de mediu – în special
asupra aerului atmosferic - însă prin măsurile de prevenire a poluarii si aplicarea BAT/BREF, riscul unor
impacturi negative semnificative se va reduce simţitor.
Tehnologia adoptata pentru noul cuptor prevede:
Realizarea unui sistem eficient de ventilare generală a halei.
Folosirea gazului natural pentru topirea aluminiului
Controlarea procesului de ardere astfel incat sa se evide formarea unei cantitati mari de zgura
Consumurile de aliaj de aluminiu, scrap, energie si gaze naturale sunt monitorizate in permenta astfel
incat sa se evite pierderile
Evacuarea gazelor de ardere, precum si a emisiilor de praf de zgura de la usa de evacuare a cuptorului
se va face printr-un sistem de ventilatie, hota si un cos de dispersie.
Calitatea materiei prime (lingori si scrap) este atent controlata.
1.1. APA
1.1.1 Date de hidrogeologie
Din punct de vedere morfologic, amplasamentul apartine unei zone de podis care face parte din bazinul
Transilvaniei.
Bazinul Transilvaniei este alcatuit dintr-un fundament cristalin si petice ale unei cuverturi sedimentare,
mezozoice, peste care urmeaza umplutura sedimentara propriu-zisa formata din doua cicluri sedimentare
distincte: paleocen-miocen inferior si miocen superior-pliocen.
Formatiunile miocenului superior si a pliocenului au o larga extindere, fiind formate din marne, gresii,
conglomerate, nisipuri, tufuri, sare.
Stratificatia terenului in zona amplasamentului studiat este:
la suprafata, umplutura de pamant, zgura si pietris in grosime de 1,7 m-1,75 m
argila prafoasa neagra, cu o grosime de 1,2 m
argila nisipoasa galben cenusie, cu o grosime de 1,2 m
nisip mijlociu fin, grosime 0,5 m
pietris cu nisip, grosime 0,9 m
Baza depozitelor descrise mai sus o constituie stratul de argila marnoasa, acesta fiind identificat
in foraje executate la adancimea de 7,4 m (Raport la Studiul de impact – Linie turnare sub presiune aliaje
neferoase- Vladimir Gheorghevici 2002, CPP).
Apa subterana: Zona amplasamentului studiat se afla sub influenta unui nivel de apa subterana de 5,5 -
5,2m, fiind constatata in stratul de pietris. In perioada nivelelor maxime (primavara la topirea zapezii),
nivelul apei se ridica cu cca 1 m.
Ape de suprafata: Amplasamentul SC ALUMPROFIL SA se afla in bazinul hidrografic al raului Mures,
la o distanta de aproximativ 8 km (pe directia vest) de acest rau. Cel mai apropiat curs de apa sunt este
raul Roka - la nord si paraul Bega.
Adancimea de inghet a zonei este de 0,9 m.
In zona nu se afla obiective protejate sau arii naturale de interes comunitar la o distanta mai mica de 1000
m de amplasament.
1.1.2. Alimentarea cu apă; Evacuarea apelor uzate
Activitatea SC ALUMPROFIL SA este regelementată în prezent de următoarele acte:
Autorizaţia de mediu nr. 50/13.03.2013 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Târgu-Mureş
(anexata prezentei documentatii)
Notificarea de functionare nr. 3/1.02.2012 emisa de AN Apele Romane, Administraţia Bazinală de Apă
Mureş (în anexă)
Avizul de gospodarire a apelor nr. 158/16.10.2012 pentru noul cuptor de topire
Pentru funcţionarea prezentă a activitatii companiei, conform notificarii nr. 3/1.02.2012, emisă de ANAR,
Administraţia Bazinală de Apă Mureş, sunt reglementate următoarele debite de apă:
Cerinta de apa 100 mc/zi:
Cerinţa de apă pentru scopuri igienico-sanitare: Qzi med =25 mc/zi
Cerinţa de apă folosită în scop tehnologic (răcirea utilajelor):Qzi med =75 mc/zi
Gradul de recirculare R=cca 90% (se recircula apa necesra procesului de racire a utilajelor, matritelor,
inainte de folosire fiind trecuta printr-un sistem de dedurizare, apoi printr-o instalatie de filtrare cu nisip
cuarţos), dar nu are legatura cu functionarea cuptorului nou ce urmeaza a fi instalat.
Apa necesară consumului igienico sanitar şi procesului tehnologic (pentru răcire utilaje) este preluată din
reţeaua oraşului, conform contractului 2210/10.09.2007 (anexat prezentei documentaţii) încheiat cu SC
Compania Aquaserv SA Târgu Mureş, cerinţa de apă fiind de 100 mc/zi.
Cuptoarele de topire nu folosesc apa in procesul tehnologic, prin urmare instalarea noului cuptor nu va
conduce la utilizarea unor debite suplimentare de apa pentru acest process ,fata de cele reglementate si
nici a unor debite de apa evacuate, suplimentar fata de situatia existenta.
1.1.3 Managemntul apelor uzate
Referitor la managementul apelor uzate trebuie precizat faptul că din activitatea de productie realizata
prin instalarea noului cuptor nu vor rezulta ape uzate suplimentare.
Toate apele rezultate de pe platforma companiei SC ALUMPROFIL SA sunt evacuate in canalizarea
oraseneasca, in baza contractului existent cu Compania Aquaserv SA Targu Mures, dupa cum urmeaza:
1. Apele uzate fecaloid menajere (Q zi med =25 mc) si cele conventional curate de la racirea utilajelor
sunt evacuate gravitational in canalizarea oraseneasca, conform contract, anexat prezentei documentatii.
2. Apele pluviale sunt colectate de reteaua interna de canalizare si evacuate in canalizarea oraseneasca.
3. Apele tehnologice de la sectia de Turnatorie (Qzi med = 75 mc) sunt colectate de reteaua interna de ape
tehnologice, trecute prin 2 separatoare de produse petroliere si apoi printr-o instalatie de preepurare, dupa
care sunt evacuate la canalizarea oraseneasca. Instalatia de preepurare este formata din: bazin de pompare,
filtru tambur, bazin de omogenizare (cu mixer, sistem de aerare si pompa submersibila), unitatea de
flotatie cu aer dizolvat, instalatie de deshidratare namol, bazin de stocare namol.
Conform notificarii nr. 3/1.02.2012, emisa de ANAR, Administratia Bazinala de Apa Mures, la evacuarea
in reteaua de canalizare oraseneasca apele uzate rezultate de pe platforma trebuie sa se inscrie in limitele
prevazute in tabelul de mai jos:
1.1.4 Prognozarea impactului
In faza de realizare a investitiei nu prognozam manifestarea vreunui impact negativ asupra calitatii apelor
de suprafata sau subterane, deoarece nu se utilizeaza apa decat in scop igienicosanitar si potabil pentru
angajatii din constructii. Mentionam faptul ca lucrarile de realizare a proiectului vor avea loc in interiorul
halei.
In faza de functionare a cuptorului, desi nu are relevanta, cateva elemente ale posibilului impact al
activitatii desfasurate in prezent de companie asupra apelor sunt prezentate mai jos:
SC ALUMPROFIL SA isi desfasoara activitatea intr-o zona reglementata din punct de vedere
urbanistic, asa cum se specifica si in certificatul de urbanism, atasat prezentei documentatii.
Zona dispune de canalizare oraseneasca, apele uzate de tip menajer si tehnologic, rezultate de pe
amplasament, fiind evacuate in canalizarea oraseneasca. Apele pluviale de pe platforma sunt de asemenea
colectate si evacuate in canalizare.
Compania dispune de o statie de preepurare pentru apele uzate generate si separatoare de produse
petroliere inainte de intrarea in statia de preepurare.
Din punct de vedere al influentei asupra apelor subterane, se poate mentiona ca pe amplasament exista
un put din care compania preleveaza periodic ape pentru analiza. Ultimele analize efectuate, atasate
prezentei documentatii nu indica afectari ale freaticului in zona. Compania nu utilizeza in prezent apa din
sursa subterana.
1.1.5. Măsuri de diminuare a impactului
1.1.5.1. Alte măsuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apă şi a zonelor de mal ale acestora
Prin realizarea noii investitii nu există nici un impact potenţial asupra calităţii apei Raului Muressau
canalizarii orasenesti. Activitatea intregii fabrici din punct de vedere al impactului asupra apelor este
monitorizata, iar masuratorile efectuate la evacuarea la deversarea in canalizarea oraseneasca, in general,
se inscriu in limitele impuse de NTPA 002 pentru evacuarea apelor in retele de canalizare. Accidental,
datorita unor probleme de functionare temporare ale canalizarii menajere sau statiei de epurare, pot sa
apara depasiri la NH4+, suspensii, CCOCr.
1.1.5.2. Zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologică
Nu e cazul.
1.1.5.3. Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale a apelor
Prin realizarea noii investitii nu se pune problema realizarii de masuri suplimentare de prevenire a
poluarilor accidentale pentru ape.
Toate apele rezultate de pe platforma companiei SC ALUMPROFIL SA sunt evacuate in canalizarea
oraseneasca, in baza contractului existent cu Compania Aquaserv SA Targu Mures, dupa cum urmeaza:
Apele uzate fecaloid menajere (Q zi med =25 mc) si cele conventional curate de la racirea utilajelor
sunt evacuate gravitational in canalizarea oraseneasca, conform contract, anexat prezentei documentatii.
Apele pluviale sunt colectate de reteaua interna de canalizare si evacuate in canalizarea oraseneasca.
Apele tehnologice de la sectia de Turnatorie (Qzi med = 75 mc) sunt colectate de reteaua interna de ape
tehnologice, trecute prin 2 separatoare de produse petroliere si apoi printr-o instalatie de preepurare, dupa
care sunt evacuate la canalizarea oraseneasca. Instalatia de preepurare este formata din: bazin de pompare,
filtru tambur, bazin de omogenizare (cu mixer, sistem de aerare si pompa submersibila), unitatea de
flotatie cu aer dizolvat, instalatie de deshidratare namol, bazin de stocare namol.
Conform notificarii nr. 3/1.02.2012, emisa de ANAR, Administratia Bazinala de Apa Mures, la evacuarea
in reteaua de canalizare oraseneasca apele uzate rezultate de pe platforma trebuie sa se inscrie in limitele
prevazute in tabelul de mai jos.
1.2. AERUL
1.2.1. Date generale
1.2.1.1. Condiţii de climă şi meteorologie pe amplasament/zonă
Zona orasului Targu Mures are o clima placuta, de tip continental moderata cu veri calduroase si ierni
aspre. Este influentata de vecinatatea Muntii Gurghiu, iar toamna si iarna resimte si influentele atlantice
de la vest.
Trecerea de la iarna la primavara se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamna la iarna
in luna noiembrie. Verile sunt calduroase, iar iernile in general sunt lipsite de viscole.
1.2.1.2. Informaţii despre temperatură, precipitaţii etc.
Temperatura medie anuala din aer este de cca 8,2 grade Celsius. Temperatura medie in ianuarie este de –
3 grade Celsius, iar cea a lunii iulie, de 19 grade Celsius. Temperatura minima absoluta a fost de - 34,5
grade Celsius, fiind inregistrata in ianuarie 1963, iar maxima absoluta, de 38,5 grade Celsius a fost
inregistrata in august 1952.
Media precipitațiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată,
februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi
care rareori scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină.
1.2.1.3. Scurtă caracterizare a surselor de poluare existente în zonă
Amplasamentul obiectivului se află în partea de sud a localităţii Tîrgu-Mureş pe o platform industrială
existentă, cu următoarele vecinătăţi:
La sud: str. Bega;
La sud-vest: SC Transport Local, str. Bega;
La vest: SC Industria Laptelui, Dafcochim
La est: SC Iseco;
La nord: str. Gheorghe Doja;
La nord-vest: Hotelul Perla;
Alte firme invecinate cu amplasamentul sunt: SC TRANSPORT LOCAL SILETINA SA, ITALOSTIL
CONFECTIA SRL, SC SURTEC SRL, SC JORE SRL, SC PLASMATERM SRL.
Prin urmare sursele de poluare ale zonei sunt reprezentate in general de:
Circulatia rutiera in zona (inclusive cea determinate de mijlaocele care auto care realizeaza
aprovizionare/distributia pentru obiectivele din zona) -poluanti emisi de vehiculele rutiere sunt:
o Precursori ai ozonului (CO, NOx, NMVOC - alcani, alchene, alchine, aldehide, cetone, cicloalcani,
compusi aromatici)
o Gaze cu efect de sera (CO2, CH4, N2O)
o Substante acidifiante (NH3, SO2)
o Particule materiale (PM)
o Substante carcinogene (PAH - hidrocarburi aromatice policiclice incluzand: indeno(1,2,3-cd) pirene,
benzo(k)fluoranthene,benzo(b)fluoranthene, POP- compusi organici persistenti:benzo(g,h,i)perilene,
fluoranthene, benzo(a)pirene)
o Substante toxice (dioxine - dioxine dibenzoclorinate - PCDD si furane- dioxine dibenzoclorinate -
PCDD)
o Metale grele - Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, SE, Zn
Activitatea desfasurata de companie. Caracteristic procesului tehnologic de obtinere a pieselor turnate
prin topirea aluminiului sunt emisiile in atmosfera de pulberi si gaze de ardere (de la cuptoarele de topire),
emisii fugitive de la masinile de turnare(existente), cum ar fi COV, cloruri.
1.2.2. Surse poluanţi generaţi
In faza de realizare a investitiei, emisiile provin in general de la lucrarile de manipulare/transport a
materialelor, de la utilizarea utilajelor si echipamentelor mobile rutiere si nerutiere si de la functionarea
instalatiei (la actuala capacitate).
In faza de functionare a noului cuptor emisiile constau in:
Gazele de ardere de la cuptorul de topire si pulberi (acestea fiind si problemele cheie identificate de
documentele de referinta pentru instalatiile de topire neferoase)
Emisiile difuze de la degazeificarea aluminiului topit
1.2.2.1. Identificarea şi caracterizarea surselor de poluanţi atmosferici ai obiectivului
Cele doua cuptoare de topire existente pe amplasament si functionale respectiv HG 4000 si HG 2000 au 4
respectiv 3 arzatoare care consuma fiecare 58 mc/h. Aceasta inseamna 58x7=406 mc. Puterea calorifica
superioara a gazului care variaza lunar fiind de cca 10,4 KW, rezulta 406x10,4=4222 kw sau 4,2 MW,
ceea ce face ca ALUMPROFIL sa nu fie listata in activitatile prevazute de legislatia GES, respectiv in
anexa 1 a Ordinului 3420/2012.
Prin instalarea noului cuptor vor mai exista inca 3 arzatoare pentru topire si doua pentru mentinere, ceea
ce va duce la un consum suplimentar de 212 mc/ora, rezulta 212X10,2=2162,4 KW sau 2,16 MW ceea ce
face ca ALUMPROFIL sa nu intre in continuare in activitatile prevazute de legislatia GES, respectiv in
anexa 1 a Ordinului 3420/2012
Emisiile de la cuptoarele de topire existente:
Cele rezultate in timpul topirii de la manipularea zgurii (pulberi) - sunt captate printr-o hota aferenta
fiecarei usi de cuptor si evacuate prin tubulatura cu diametrul de 300 mm
Cele rezultate din cuptor (gaze de ardere, pulberi) - sunt dirijate in atmosfera, prin intermediul unor
tubulaturi de exhaustare, la cosurile de disperie a gazelor.
Fiecare cuptor de topire este racordat la cate o tubulatura de exhaustare cu diametru D= 500 mm.
Inaltimea cosurilor de dispersie este de 12 m. Gazele de ardere de la cele 2 cuptoare sunt dispersate in
atmosfera prin 2 cosuri, fiecare cu inaltimea de 12 m de la sol (3 m de la acoperis). Pe cosuri sunt
realizate gauri pentru prelevare probe.Cuptorul Striko 750 existent este in conservare.Cuptorul nou va fi,
de asemenea, racordat la tubulatura de exhaustare a gazelor de ardere cuD= 500 m, iar inaltimea cosului
va fi de 15 m. Pentru captarea pulberilor de la evacuarea de zgura va fi prevazuta o hota de exhaustre,
similara celor existente la celelate cuptoare, cu tubulatura de exhaustare pe acoperis printr-un cos cu
inaltimea de 15 m de la sol.
Analizele efectuate in anul 2011 si 2012 la cosurile cuptoarelor de topire, ca urmare a solicitarilor din
autorizatia de mediu, reflecta mici depasiri la indicatorul pulberi, restul indicatorilor fiind in limitele
prescrise de autorizatia de mediu.
Sursa 4 reprezinta noul cuptor ce urmeaza a se instala, iar sursa 1-3-cuptoarele existente.
Masinile de turnare existente sunt dotate cu sisteme de captare, evacuare vapori din procesul de turnare.
Mentinerea la temperatura a aluminiului lichid se face electric, in aceasta etapa a procesului tehnologic nu
se consuma gaz. În clădirea comună cu hala Turnătorie, Prelucrări mecanice, logistică, sunt 4 centrale
termice pe gaze, una de 100 kw, 2 de 42 kw şi una de 224 kw care deservesc birourile, vestiarele,
magaziile şi laboratoarele.
1.2.3. Prognozarea poluării aerului
Cuptorul va avea pentru partea de combustie-topire 3 arzatoare si 2 arzatoare pentru partea de mentinere a
topiturii, iar consumul de gaz pe cuptor, la functionarea la capacitate va fi de 212 mc/ora. Arzatoarele de
topire vor avea un consum de 50 mc/ora, iar cele de mentinere 31 mc/ora.
Pulberi 212X47/1000=9,964 g/h
CO 212X520/1000=110,24 g/h
SOX 212X8,7/1000=1,85g/h
NOX 212X223/1000=47,27 g/h
Concentratii de pulberi emise
V gaze arse = V gaz metan consumat x 12,298 (coeficient de aer 1,05) = 212 mc/h x 12,298 =2607,17
m3/h
Pulberi 9,964X1000/2607,17=3,82 mg/Nmc
CO 110,24x1000/2607=42,28 mg/Nmc
SOX 1,85x1000/2607=0,71 mg/Nmc
NOX 47,27x1000/2607=18,13 mg/Nmc
Poluantii proveniti din arderea gazului metan de la noul cuptor de topire sunt captati printr-un cos, montat
deasupra cuptorului, cu iesire pe acoperisul halei noi. Cosul are inaltimea de 12 m si diametrul ø500 mm.
Concentratiile calculate se incadreaza in limitele admise de Ord. 462/93 al MAPPM, fiind in limitele
prevazute de BREF/BAT pentru toti indicatorii. In vederea mentinerii nivelului emisiilor sub limitele
admise prin Ord. 462/93 si BREF/BAT s-au luat urmatoarele masuri:
- Aprovizionarea cu lingouri de calitate corespunzatoare;
- Controlul functionarii arzatoarelor cuproarelor.
1.3. Dispersia in atmosfera Metodologia de calcul a dispersiei
Calculul dispersiei pentru poluantii emisi de la cuptorul de topire de la SC ALUMPROFIL SA Targu
Mures s-a facut pe baza datelor meteorologice furnizate de pe site-ul:
http://www.ncdc.noaa.gov/IPS/mcdw/mcdw.html;jsessionid=D588BA5716BEC8B6A86D5D7C451AC4
BA, cu ajutorul programului Austal. Pentru verificare s-a aplicat si programul de disperise AEROMOD.
Calculele au fost efectuate in modul urmator:
1. S-a considerat o retea uniforma de receptori cu originea coltul dinspre hala de sectiei de productie.
Aceasta reta are o distanta intre receptori de 100 m si s-a intins in toate directiile pe o distanta de 1 km.
2. S-a calculat concentratia medie zilnica in fiecare punct al retelei de receptori si s-a considerat maxima
acestei concentratii.
Concentratia poluantilor in emisie utilizata la programul de dispersie AERMOD au fost
la cuptoarele existente cele rezultate din masuratori
la cuptorul nou cele obtinute din calcule (consum de gaz si factorii de emisie)
la functionarea celor trei cuptoare s-au luat in lucru concentratiile rezultate din masuratori (cuptoare
existente) si din calcule (cuptorul nou)
Concentratiile maxime rezultate prin derularea programului de dispersie sunt cele din tabelul de mai jos si
sunt figurate pe desen cu:
galben concentratia maxima a poluantului la cuptoarele existente (NOx -0,00488
µg/mc )
verde concentratia maxima a poluantului la cuptorul nou (NOx -0,00081 µg/mc )
rosu concentratia maxima a poluantului la functionarea celor trei cuptoare (NOx -
0,00569 µg/mc )
Observatii (legea 104/2011)
Pulberi 0,0004 µg/mc - 0,0004 µg/mc 50 µg/mc la 24 ore, nenormata la 1 ora CO 0,00129 µg/mc 0,00011
µg/mc 0,0014 µg/mc 10 µg/mc, valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore SO2 0,00086 µg/mc 0,00
µg/mc 0,00087 µg/mc 125 µg/mc, valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore NO2 0, 00086 µg/mc -
0,00086 µg/mc 200 µg/mc la 1 ora CO2 0,000086 µg/mc 0,00033 µg/mc 0,00154 µg/mc
NO 0,00388 µg/mc - 0,00388 µg/mc
NOX 0,00488 µg/mc 0,00081 µg/mc 0,00569 µg/mc
TOC 0,00 µg/mc - 0,00 µg/mc
N2O - 0,00001 µg/mc 0,00001 µg/mc
NMVOC - 0,00033 µg/mc 0,00033 µg/mc
Datele meteorologice au fost din ora in ora si au cuprins viteza si directia vantului, temperature aerului,
gradul de stabilitate al atmosferei si inaltimea de dispersie a poluantilor.
In anexe sunt prezentate graficele de dispersie (cate doua pentru fiecare poluant).
Concentratia poluantilor se incadreaza in limitele admisibile (conform STAS 12574-87).
1.2.4. Măsuri de diminuare a impactului
1.2.4.1. Soluţii tehnice pentru controlul poluării aerului
Perioada de construire: nu e cazul
Perioada de funcţionare a investiţiei:
Cerintele BREF/BAT pentru topitorii de aluminiu referitoare la factorul de mediu aer
Conform documentului de referinta BREF/BAT pentru topitorii si turnatorii, capitolul 1.2.8.1,
degazeifierea reprezinta procesul prin care se elimina hidrogenul din metalul topit. Cea mai recomandata
metoda, conform documentului de referinta, este utilizarea azotului intr-o instalatie de degazeifiere,
acesata inlocuind astfel degazeifierea cu hexacloretan sau amestec de Ar/SF6 (substante supuse
protocolului de la Kyoto)
In perioada de elaborarea a documentatiei pentru obtinerea acordului de mediu, compania a realizat unele
lucrari de imbunatatire a microclimatului in hala de turnatorie, respectiv a montat un tronson exhaustare a
aerului viciat din hala, constand in:
-sistem tubular de captare emisii, montat deasupta grinzilor cu zabrele ale halei, cu diametrul tubulaturii
de exhaustare de la 1150 mm (la captare) si ajunge la 500 mm, la evacuare
- 36 de guri de captare noxe
- 24 de guri de aductiune aer proaspat prin tubulatura de aductiune aer curat, pe stalpii din mijlocul halei
si pe stalpii laterali la iesirea din turnatorie, pe doua tronsoane, cu diametrul tubulaturii intre 1150 mm si
400 mm
1.3. SOLUL
1.3.1. Caracterizarea solului
Pe terasele Râului Mureș, mai ales cele inferioare domină aluviunile recente precum și solurile
hidromorfe și de mlaștini. În zonele de luncă apar solurile aluviale și lacovișțile, tipuri de sol generate atât
de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este
acoperită cu un strat de soluri negre, soluri brun acide, soluri coluviale, cernoziom și regosoluri. În cazul
cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere (ex. Pocloș), afluenți ai Râului Mureș, se dezvoltă soluri
gleice din clasa solurilor hidromorfe.
Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale,
emisiile din activitățile de pe platforma chimică de 126 ha din Combinatul Azomureș, emisiile
autovehiculelor.
Din punct de vedere al poluarii istorice, mentionam ca la realizarea bilantului de nivel II, in anul 2011, au
fost realizate investigatii ale solului. Poluantii invederati a influenta calitatea solului si a apelor subternate
in zona sunt: sulfatii, clorurile, metalele grele (Zn si Cr). Analizele realizate cu ocazia bilantului de nivel
II la autorizarea activitatii au pus in evidenta prezenta cromului si zincului in concentratii ce depasesc fie
prgaurile de alerta, fie cele de interventie .In ceea ce priveste protectia solului si subsolului, se constata o
poluare istorica a solului cu zinc si crom. Compania functioneaza pe acest amplasament din anul 1952,
cand a fost fondat primul atelier care a produs piese de schimb pentru industria textila, in anul 1956,
compania extinzandu-si gama de produse sub numele de Metalotehnica. Inainte de anul 1989, nu au fost
realizate investigatii de mediu, primele investigatii fiind realizate cu ocazia Bilantului de nivel II realizat
in anul 2001. Prin urmare, este greu de apreciat daca poluarea istorica este generata de functionarea
prezenta a companiei.
1.3.1.1. Caracteristicile solurilor dominante
1.3.1.2. Condiţiile chimice din sol
Din analiza concentratiilor determinate la realizarea Bilantului de nivel II (prezentatae in tabelul de mai
jos), prin comparare cu prevederile Ordinului 756/1997, rezulta urmatoarele:
Valorile continutului de sulfati solubili sunt reduse, cu mult sub valorile pragurilor de alerta
Continutul de clor solubil este foarte redus, in domeniul de fond al solurilor
Continutul de zinc depaseste pragul de alerta, pentru tipul de folosinta sensibila, dar nu si pentru tipul
de folosinta mai putin sensibila (unde de fapt se incadreaza solul din incinta SC ALUMPROFIL SA).
Continutul de crom depaseste pragul de alerta pentru tipul de folosinta sensibila (la 25-30 cm) si mai
putin sesnsibila (la 0-5 cm).
1.3.1.3. Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante
Amplasamentul are destinatie strict industriala.
1.3.1.4. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiv
Zona este excluziv industriala.
1.3.1.5. Poluarea existentă: tipuri şi concentraţii de poluanţi
1.3.2. Surse de poluare a solurilor
1.3.2.1. Surse de poluare a solului, fixe sau mobile
Sursele de poluare si agentii poluanti ai solurilor pot fi:
Pulberile cu metale grele, care în urma depozitarii necorespunzatoare sau din aer , difuzeaza în sol
ducând la degradarea chimica a solului.
Deseuri depozitate necorespunzator
Hidrocarburile provenite din eventuale scurgeri care pot aparea la transportul si manipularea produselor
petroliere. Prezenta hidrocarburilor în sol determina o puternica degradare chimica
1.3.3. Prognozarea impactului
Prin executarea lucrarilor în faza de constructie nu se va produce o afectare a suprafetelor de sol, avand in
vedere amplasarea noului cuptor intr-o hala deja existenta, betonata, in care chiar si accidental daca ar
exista deversari, acestea ar putea fi localizate si luate masuri de colectare si evacuare controlata ca
deseuri. In timpul functionarii cuptorului, se estimeaza ca impactul asupra solului va fi de asemenea
neglijabil, avand in vedere concentratiile poluantilor in imisie determinati la capitolele anterioare.
Concentratiile mici de poluanti in atmosfera sunt favorizate si de folosirea gazului natural pe post de
combustibil, considerat cel mai nepoluant combustibil. Din procesul tehnologic nu rezulta ape uzate astfel
incat sa se puna problema unor infiltratii in sol.
1.3.4. Măsuri de diminuare a impactului
1.3.4.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat
Nu e cazul, noul cuptor se monteaza intr-o hala existenta betonata.
1.3.4.2. Măsuri de diminuare a poluării şi impactului
apele uzate sunt colectate si epurate (desi strict pentru functionarea cuptorului nu se foloseste apa si nu
se evacueaza apae uzate)
poluantii gazosi sunt evacuati prin cos de dipsersie
platformele si interiorul halei de productie sunt betonate,
apele puviale cu continut de hidrocarburi sunt epurate
magaziile si depozitele de chimicale sunt amplasate amplasate in spatii inchise, in interiorul si
exteriorul halelor de productie, iar transportul materiilor prime si a materialelor se face pe caile de acces
impermeabilizate corespunzator.
Analizând posibilităţile de poluare a solului pentru noul cuptor, trebuie precizat faptul că o posibilă
poluare este exclusă, deoarece:
Întreaga hală în care se desfăşoară procesul tehnologic de topire are radierul betonat.
Procesul tehnologic se desfăşoară în hală închisă, neavând vreun contact cu solul.
Căile de acces şi platformele din jurul halei sunt betonate.
În aceste condiţii nu se poate prognoza vreun impact asupra solului şi practic nici nu există vreun risc în
acest sens. De asemenea, nu se vor face propuneri pentru diminuarea impactului, întrucât nu este cazul.
1.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI
1.4.1. Caracterizarea subsolului
1.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus
Loc. Targu Mures, str. Gheorghe Doja, nr. 155, judetul Mures
Stratificatia terenului in zona amplasamentului studiat este:
la suprafata, umplutura de pamant, zgura si pietris in grosime de 1, 7 m-1,75 m
argila prafoasa neagra, cu o grosime de 1,2 m
argila nisipoasa galben cenusie, cu o grosime de 1,2 m
nisip mijlociu fin, grosime 0,5 m
pietris cu nisip, grosime 0,9 m
Baza depozitelor descrise mai sus o constituie stratul de argila marnoasa, acesta fiind identificat in foraje
executate la adancimea de 7,4 m (Raport la Studiul de impact –Linie turnare sub presiune aliaje
neferoase- Vladimir Gheorghevici 2002).
1.4.1.2. Structura tectonică, activitatea neotectonică, activitate seismologică
Din punct de vedere seismic, zona se incadreaza in grupa seismica D, cu Tc= 1,5 s.
4.4.1.3. Protecţia subsolului şi a resurselor de apă subterane
Nu e cazul.
Apa subterana: Zona amplasamentului studiat se afla sub influenta unui nivel de apa subterana de 5,5 -5,2
m, fiind constatata in stratul de pietris. In perioada nivelelor maxime (primavara la topirea zapezii),
nivelul apei se ridica cu cca 1 m.
1.4.1.4. Resursele subsolului
Nu face obiectul prezentului proiect.
1.4.1.5. Procese geologice
1.4.2. Impactul prognozat
1.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice
Nu e cazul
1.4.3. Măsuri de diminuare a impactului
1.4.3.1. Diminuarea impactului asupra subsolului
Nu e cazul.
1.5. BIODIVERSITATEA
Amplasamentul analizat este situat in intravilanul localitatii Targu Mures, zona destinata activitatilor
industriale. In zona nu s-au identificat specii protejate de flora si fauna. În ceea ce priveste vegetatia din
zonele de amplasament a obiectivului supus analizei, se fac urmatoarele precizari:
în împrejurimile amplasamentului se gasesc, pe toate directiile arbori ornamentali.
cantitatile de poluanti emise nu vor determina riscuri asupra conditiilor de mediu la nivel local.
Grădina Zoologică din Platou reprezintă un loc de atracție pentru localnici și turiști, fiind cea mai mare,
diversificată și populată astfel de instituție din România. În prezent sunt în jur de 500 de animale
aparținând la 120 de specii, atât de faună locală, cât și exotică. Anual Zoo Târgu Mureș este vizitată de un
număr de 100 000 de vizitatori. În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul,
bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În zona
amplasamentului nu exista obiective de interes public, monumente istorice si de arhitectura.
Obiectivul fiind localizat in zona industriala ecosistemele nu pot fi afectate de activitatea desfasurata.
1.6. PEISAJUL
1.6.1. Generalităţi
Municipiul Târgu Mureș este așezat pe terasele râului Mureș. Dintre toate acestea Platoul Cornești este
cea mai înaltă cotă a orașului fiind situat la 488 m deasupra Mării Negre și la 197 m deasupra localității.
Astfel teritoriul se caracterizează printr-un relief colinar fragmentat de văi largi și dealuri înalte
(http://www.tirgumures.ro/)
1.6.1.1. Informaţii despre peisaj
Târgu Mureș este amplasat la intersecția a trei zone geografice: Câmpia Transilvaniei, Valea Mureșului și
Valea Nirajului, la o altitudine de aproximativ 320 m față de nivelul mării. În mod tradițional geneza
orașului istoric a avut loc pe terasele mai joase, apoi din motive agroalimentare au devenit cultivate
pământurile din dealuri. În perioada postbelică, când au fost începute construcțiile cartierelor, autoritățile
au preferat terasele mai înalte.
Decizia lor a fost bună, fapt demonstrat de inundația din mai 1970.
https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99
1.6.1.2.Caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament
Ridicat inițial pe terasa inferioară de pe partea stânga râului Mureș, orașul s-a dezvoltat de-a lungul
timpului ocupând și povârnișurile și dealurile din apropiere. În prezent municipiul se întinde pe ambele
părți al cursului râului Mureș și pe dealul Cornești și dealul Nirajului.
1.6.1.3. Caracteristicile reţelei hidrologice
Apa subterana: Amplasamentul studiat se afla sub influenta unui nivel de apa subterana de 5,5 -5,2 m,
fiind constatata in stratul de pietris. In perioada nivelelor maxime (primavara la topirea zapezii), nivelul
apei se ridica cu cca 1 m.
Ape de suprafata: Amplasamentul SC ALUMPROFIL SA se afla in bazinul hidrografic al raului Mures,
la o distanta de aproximativ 8 km (pe directia vest) de acest rau. Cel mai apropiat curs de apa sunt este
raul Roka - la nord si paraul Bega.
Adancimea de inghet a zonei este de 0,9 m.
Localitatea se întinde mai accentuat pe partea stângă al râului Mureș, care izvorăște din Munții Hășmașu
Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda ca să ajungă la Târgu Mureș. Râul a fost
de-a lungul istoriei o sursă de energie. Din inițiativa primarului Dr. György Bernády conducerea orașului
dualist a alocat fonduri semnificative pentru construirea Canalului de Turbină și amplasarea unei turbine
cu scopul de a crea energie electrică pentru orașul în dezvoltare. Tot atunci s-au pus bazele sistemului de
alimentare cu apă și canalizare în localitate.
În prezent Aquaserv este operatorul licențiat din regiune, fiind câștigătorul unor proiecte din fonduri
europene. (https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99Pokloș-ul (în maghiară Poklos
patak) derivă din unirea pârâurilor din Sânișor și Corunca.Străbătând orașul ajunge la Canalul Turbinei,
apoi în râul Mureș. Denumirea română provine de la numele maghiar al pârâului, care este defapt un
adjectiv și înseamnă lepros, infectat.
Termenul face conotație la fenomenele prezente și astăzi, când în verile cu temperaturi ridicate se simte
un miros specific. Lângă Poklos în localitate se găsesc încă două pârâuri mai importante, Vulpele (în
maghiară Róka patak) izvorând din Viile Dealului Mic și Budiul din Budiul Mic.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99
1.6.1.4. Zone împădurite în arealul amplasamentului
Cea mai întinsă de pădure din municipiul Târgu Mureș se află la cea mai înaltă cotă a orașului,pe Platoul
Cornești. Pădurea Mare, la 488 m deasupra Mării Negre și la 197 m deasupra localității, este alcătuit din
stejar și carpen. Râul Mureș a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetația este tipică acestui relief.
1.6.2. Impactul prognozat
Nu e cazul.
1.6.3. Măsuri de diminuare a impactului
Nu e cazul.
4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC
Din punct de vedere social, existenta fabricii are un impact pozitiv asupra populatiei prin oferirea de
locuri de munca, pentru locuitorii din zona.
Cladirea se incadreaza in prevederile PUG Targu Mures si a certificatului de urbanism urmarind directiile
de dezvoltare ale municipiului si de protectie a asezarilor umane si a obiectivelor de interes public.
Dinamica forţei de muncă nu va cunoaşte un real ascendent prin instalarea noului cuptor. Cu toate
acestea, în viitorul apropiat se prognozează un impact cu efect pozitiv din punct de vedere social-
economic, ceea ce nu impune luarea unor măsuri pentru diminuarea impactului.