Fenomenul migraţiei din Republica Moldova: “Pierdem populaţia tânără, aptă de muncă şi

bine pregătită”

Migraţia a devenit în timp ciuma care consumă Moldova. Dacă la sfârşitul anilor ’80, Republica
Moldova avea o populaţie de aproximativ 4,5 milioane de oameni, în 2016, potrivit datelor Biroului
Naţional de Statistică de la Chişinău, în ţară trăiesc puţin peste 3,5 milioane de persoane. Totodată,
potrivit unui studiu realizat la comanda BBC, Republica Moldova este ţara cu cea mai mare rată de
scădere a populaţiei din lume, iar zilnic 106 persoane pleacă în alte ţări mai dezvoltate. Totuşi,
potrivit analiştilor moldoveni, actualmente este greu de spus care este populaţia reală a ţării, iar
situaţia este şi mai dificilă din cauză că autorităţile ezită să facă publice datele recensământului
efectuat în 2014, conform aceleiaşi surse.
„Republica Moldova deja a pierdut un potenţial demografic foarte mare. Peste 600.000 de cetăţeni s-
au stabilit permanent peste hotare. Migraţia de muncă s-a transformat în migraţie definitivă…Din
punct de vedere socio-economic, cel mai important efect este că noi pierdem populaţia tânără, aptă
de muncă, bine pregătită, care va contribui la creşterea economiilor europene şi nu a noastră''.În
acelaşi timp, chiar dacă tot mai mulţi moldoveni îşi doresc să migreze definitiv peste hotarele ţării,
perspectivele acestora par a fi tot mai incerte. Luând în context criza migranţilor care a afectat
întreaga Uniune Europeană, moldovenilor le este mult mai greu să îşi găsească un job stabil în
Europa.
Concurenţă le fac cetăţenii veniţi din zonele afectate de război, atât pe piaţa muncii, cât şi în cazul
cererilor de solicitare de azil politic. Astfel, potrivit datelor oficialităţilor din Berlin, în primul
trimestru al anului 2016, 1347 de moldoveni au cerut azil în Germania, iar în 2015 – 2 498. Potrivit
unor experţi germani, moldovenii nu au nici o şansă să obţină azil, pentru ca Republica Moldova
este inclusă în lista ţărilor cu grad stabil de securitate.
Sociologul şi directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, Doru
Petruţi, crede că viteza cu care se realizează reformele este sub aşteptările populaţiei. „Recâştigarea
încrederii într-un sistem care poate funcţiona în interesul cetăţenilor este un lucru corect, iar ăsta
este un proces de durată(…) Politicienii trebuie să muncească foarte mult ca Moldova să devină din
nou atractivă pentru investitori şi pentru oameni. Odată ce începi o luptă reală contra corupţiei,
încerci să nu mai faci paşi niciodată înapoi. Toţi aceşti paşi dacă se fac ireversibili, Republica
Moldova îşi poate recâştiga credibilitatea, nu numai în faţa actorilor internaţionali, dar şi în faţa
propriilor cetăţeni, o bună parte din care sunt plecaţi peste hotare”, a comentat analistul.

Migrația intelectuală

O durere aparte pentru stat este migrația intelectuală. Deocamdată nu a fost identificată o abordare
politică pentru această problemă. În pofida faptului că numărul migranților cu studii superioare și
studii de specialitate crește, statul nu a găsit criteriile de a contabiliza aceste persoane. Nu sunt
cunoscute nici pierderile directe și indirecte din investirea în sănătatea și educația acestor migranți,
iar în unele cazuri, investițiile personale ale migranților în educație.

Simplificarea regimului de trecere a granițelor și accesul facil la învățământul din străinătate au

crescut numărul bursierilor moldoveni din universitățile străine.
Situația poate fi explicată foarte simplu: în anul 2010, BNS a realizat o cercetare și a concluzionat că
în acel an au fost înregistrați 970.000 de persoane între 15-29 de ani, adică 27,2% din populația țării.
Nivelul șomajului în această categorie de vârstă a fost de 13,9%, ceea ce este de două ori mai mare
de nivelul șomajului pe țară – 7,4%. Doar 22% din tineri și-au găsit de muncă imediat după ce au
terminat studiile. Dintre care o pătrime au părăsit locurile de muncă din cauza salariilor mici, iar
17,7% au plecat peste hotare la muncă. Pe fundalul acestui exemplu, situația migrației printre tineri
devine destul de clară.

Printre altele, tineretul de oraș își găsește mai ușor un loc de muncă, decât tinerii din mediul rural
(75% în comparație cu 54%).

Bărbații aleg CSI, iar femeile aleg Uniunea Europeană

Unicitatea Republicii Moldova constă în faptul că ea se află la granița a două sisteme geopolitice:
Uniunea Europeană și CSI. Ambele sisteme funcționează în condițiile de atragere activă a
migranților din statele din lumea a treia pentru a acoperi necesitățile în forță de muncă, dar și pentru
creșterea potențialului demografic. În același timp, mecanismele de ieșire, documentarea, condițiile
impuse migranților în țara în care ajung, posibilitățile de angajare și multe altele sunt foarte diferite
la aceste două sisteme. De aceea, migrația se distribuie în două părți: 60% către statele CSI (de
obicei, Rusia) și 40% sunt statele UE (în mare parte Italia).

Potrivit statisticii, din numărul total de migranți care au ajuns în CSI, 2/3 sunt bărbați. Majoritatea
sunt veniți din mediul rural, mulți au studii medii și de specialitate. Migrația în CSI, are un caracter
sezonier – până la 12 luni cu anumite pauze.

În statele UE, este invers, în mare parte acolo pleacă femeile – 70% din numărul total de migranți.
Din numărul total de migranți în statele UE, 19% au studii superioare. Emigrarea de scurtă durată în
UE de obicei durează 2 ani la bărbați și 2,3 ani la femei.
Strategia guvernamentală „2020”

Având la îndemână toate aceste date, Guvernul moldovean a creat în 2011 o strategie pentru
diminuarea migrației și pentru ameliorarea situației pentru imigranți și repatriați. Raportul a fost
împărțit în câteva compartimente: analiza situației, formularea scopurilor și căile de soluționare a
problemei. Realizarea acestui plan a fost programată pentru 9 ani. Cât de reușit a fost implementarea
acestui plan vom putea afla abia în anul 2020. Unul dintre principalele principii ale strategiei este:
lupta împotriva migranților ilegali, admiterea în țară a migranților care aduc beneficii economice,
respectarea principiului nereturnării, cooperarea cu UE pentru liberalizarea regimului de vize, etc.

Transparența punerii în aplicare a strategiei și asigurarea uni dialog între guvern și părțile interesate
în acest sens, este oferită de cetățenii- voluntari ai Comisiei de raport.

Merită să atragem atenția asupra faptului că în documentul privind strategia națională de dezvoltare
a statului „ 7 soluții pentru Republica Moldova” o mare parte din studiu este acordată problemei
educației. Una dintre cauzele migrației printre tineri este problema nivelului precar al educației, care
aduce la faptul că angajatorii sunt dezamăgiți de nivelul de pregătire a studenților. Aceștia, o data ce
pleacă să-și ridice nivelul de calificare peste hotare, rămân acolo. Potrivit strategilor naționali,
schimbarea structurii și calității educației (eradicarea corupției, necesitatea ca ¾ din profesori să
posede grade științifice, o finanțare mai serioasă și asigurarea autonomiei financiare Universităților)
ar trebui să amelioreze relațiile de muncă dintre angajator și neagajat. Potrivit prognozelor, acest
fapt ar urma să diminueze migrația cu 50%.

Impactul asupra securității macroeconomice

Emigrarea forţei de muncă din Republica Moldova este un proces proeminent din punct de vedere
economic, social şi politic. Numărul de persoane aflate peste hotare şi volumul remitenţelor transmise fac
ca dinamica acestora sa fie resimţită la nivel macroeconomic cu implicaţii critice pentru dezvoltarea
sustenabilă. În pofida acestui fapt, statul s-a implicat postfactum și insuficient la reglementarea acestui
proces. Până în prezent problema migraţiei şi a remitenţelor a fost abordată doar din punct de vedere a
parametrilor demografici, economici şi sociali, precum şi căilor de valorificare a acestora în economia
naţională. Cum se va arăta mai jos, pentru a înțelege pe deplin complexitate acestor procese şi prognozarea
lor, este necesar de a examina procesele şi din punct de vedere a economiei politice. Ignorând factorii
politico-economici putem să primim o imagine incompletă cu rezultate sesizabile negative ulterior. Figura 1.
Dinamica numărului de persoane aflate la lucru peste hotare (mii persoane)
Recent, a fost anunțată interdicția oficialităților rusești de intrare pe teritoriul Rusiei pentru 21500 de
moldoveni, în timp ce numărul celor aflați în grupul de risc se estimează între 2450001 și 2880002 . Având în
vedere faptul că pe parcursul ultimului deceniu ponderea migranţilor moldoveni în Federația Rusă a ajuns la
cota de 69,2% (vezi Figura 1) din total forţa de muncă emigrată, iar remitenţele din această ţară constituie
circa 65% din total (vezi Figura 2), interdicția respectivă ar putea avea efecte nefaste asupra economiei
naționale.