Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice

Departamentul Economie, Marketing și Turism
Disciplina: Agromarketing

Proiect de investigație
,,Studierea pieței zahărului’’

A efectuat: Durnea Mihail,

Gr.MK1802
A verificat:Dombrovschi I.,
dr.,lect.univ.

Chișinău, 2020
 Cuprins
Introducere..................................................................................................................................3
Istoria produselor de zahăr..........................................................................................................4
Tehnologia de cultură a sfeclei de zahăr.....................................................................................4
Piața mondială a zahărului. Care sunt principalii exportatori în anul de comercializare 2018-
2019.............................................................................................................................................7
Südzucker Moldova.................................................................................................................7
ICS “Moldova-Zahar” SRL.....................................................................................................9
Tendințe favorabile a consumatorilor.........................................................................................9
Depozitare și prelucrare ecologică limitată...............................................................................10
Impactul posibil al schimbării climei asupra agriculturii.........................................................10
Comerțul exterior......................................................................................................................11
„Situaţia producătorilor agricoli din R. Moldova e foarte grea”..............................................12
Concluzie..................................................................................................................................14
Bibliografie...............................................................................................................................16

2
 Introducere
Actualitatea și importanța temei: Pe parcursul ultimilor ani, importul de zahăr a înregistrat o
evoluție - în total, în Republica Moldova se importă peste 20 de mii de tone, majoritatea din
România, Ucraina, Polonia și alte țări.
În cadrul întrevederii, reprezentantul companiei „Sudzuker Moldova” a declarat că
întreprinderea a intrat în 2019 cu stocuri record de sfeclă de zahăr. Stocurile au fost formate
din cauza scăderii dramatice a vânzărilor de zahăr pe piața internă și lipsei piețelor reale de
export.
Zahărul este un aliment obținut din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr, cu un conținut
mare de zaharoză (un dizaharid solid, alb, cristalin), care îi conferă un gust dulce pronunțat.
Este folosit în alimentație pentru a îndulci mâncărurile și băuturile, dar și drept conservant. Se
digeră repede, constituind o sursă rapidă de glucoză, un monozaharid care este folosit
în celulele biologice pentru producerea de energie. Există două tipuri de zahăr: zahărul brut,
nerafinat, care, pe lângă zaharoză, mai păstrează și urme din alte substanțe naturale provenite
din planta de extracție, și zahărul alb rafinat, care conține exclusiv zaharoză, toate celelalte
substanțe fiind înlăturate prin procedee chimice. Zahărul comercializat sub denumirea de
zahăr brun poate fi zahăr brut, nerafinat, sau zahăr alb rafinat, care a fost colorat după rafinare
cu melasă sau caramel.
În țările cu climă temperată, zahărul se obține din sfecla de zahăr, iar în țările cu climă
caldă (tropicală, subtropicală și ecuatorială) - din trestia de zahăr. Țările cu producțiile cele
mai mari de zahăr sunt Brazilia , India și China. Dintre țările europene, producătoare mai
importante sunt Franța, Germania și Polonia.

Scopul : identificarea problemelor și soluționarea lor în cadrul pieții produselor de

zahăr ce permit dezvoltarea unei pieți ecomice libere și echitabele.

Obiectivele:
 Analizarea pieței a produselor de zahăr
 Elaborarea obiectivelor politicii în domeniul concurenţei.
 De argumentat avantajele/dezavantaleje pieții produselor de zahăr.
 Descrierea conceptuală a politicii în domeniul agricol .
 Determinarea principalelor probleme în domeniul agriculturii.
 Identificarea principalilor exportatori în anul de comercializare.

3
 Istoria produselor de zahăr
Zahărul constituie unul din cele mai importante alimente, fiind un produs pe
care organismul uman îl asimilează în totalitate, caracterizat şi printr-o valoare calorică
ridicată. Procesul tehnologic de fabricare a zahărului este unul complex, format din
diverse operaţii fizice, fizico-chimice şi chimice, în urma căruia se asigură condiţiile tehnice
cele mai favorabile extragerii şi cristalizării unei părţi cât mai mari a zahărului, pe care îl
conţine sfecla de zahăr şi trestia de zahăr supuse prelucrării.
Pentru sfecla de zahăr principalele etape ale procesului tehnologic sunt: pregătirea
sfeclei în vederea extragerii zahărului, extragerea zahărului şi obţinerea zemii de difuzie,
purificarea zemii de difuzie şi concentrarea până la obţinerea zemii groase, fierberea,
cristalizarea şi
rafinarea, condiţionarea şi depozitarea zahărului. În condiţiile ţării noastre, materia primă
folosită la fabricarea zahărului o constituie rădăcinile sfeclei de zahăr din primul an de
vegetaţie, respectiv zahărul brut din trestie.

Compuşii chimici ai sfeclei de zahăr au valori ce oscilează în limite largi, în funcţie

de soi, gradul de maturare, condiţiile pedoclimatice, durata de depozitare în silozuri, etc. În
general compoziţia sfeclei este următoarea: 75 % apă şi 25 % substanţă uscată din care 17,5 %
zahăr şi
7,5 % nezahăr. Nezahărul este alcătuit din pulpă 5 % şi substanţe nezaharoase în suc 2,5
%, acestea din urmă incluzând atât substanţe organice, cât şi substanţe anorganice.
Principalii componenţi ai sfeclei de zahăr sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

fig.1 Principalii componenti ai sfeclei de zahar

Zaharoza, principalul component al sfeclei şi produsul industriei zahărului, este un
corp solid care se topeşte la 186-188 grade C, solubilizează uşor în apă, solubilitatea crescând
cu temperatura. Ca structură zaharoza este un dizaharid, compus din două monozaharide: d-
glucoza şi d-fructoza, legate prin grupările lor glicodizice.
Ca materie primă sfecla de zahăr trebuie recoltată la maturitatea tehnologică (când
a acumulat maximum de zahăr), decoletarea să fie corect executată, rădăcinile să fie
sănătoase, fără vătămări sau rupturi, iar când este prelucrată cu mult după momentul
recoltării, să fie însilozată corespunzător.

 Tehnologia de cultură a sfeclei de zahăr

Amplasarea culturii
Rotaţia culturii are un rol deosebit de important pentru sporirea producţiei de sfeclă de
zahăr. Sfecla de zahăr este bine să se cultive după cerealele păioase, în special după grâu şi
orz de toamnă. Se poate cultiva cu succes după leguminoase anuale, cartof de vară şi in de
ulei, după care terenul se poate pregăti devreme şi în bune condiţii.

4
 Atenţie! Nu se va cultiva sfeclă de zahăr după porumb, floarea-soarelui, ovăz, rapiţă,
muştar, sorg, iarbă de Sudan şi nici după culturile succesive erbicidate cu substanţe triazine.
Amplasarea culturii intensive de sfeclă de zahăr se va face în zonele tradiţionale ale acestei
culturi, pe tipurile de sol de tip cernoziom sau pe alte tipuri de sol profunde, fertile, bine
structurate, un un pH cuprins între 6,7 şi 8,4. De asemenea, cultura de sfeclă de zahăr se va
amplasa cu prioritate în condiţii de irigare sau pe terenuri cu aport freatic. Se va evita
cultivarea sfeclei de zahăr după ea însăşi la mai puţin de 4-5 ani, pentru a nu se resimţi efectul
nefavorabil al oboselii solului sau al transmiterii de boli şi dăunători specifici.
Lucrările de pregătire a solului
Lucrările de bază ale solului reprezintă elementul tehnologic principal, deoarece
creează condiţii favorabile pentru o bună circulaţie şi înmagazinare a apei, a unui raport
favorabil apă-hrană-aer pentru creşterea plantelor. Arăturile de vară şi de toamnă, care se
execută pe solurile mijlocii şi grele, se vor face la adâncimea de 27-29 cm, cu plugul cu
scormonitor în agregat cu grapă stelată; după arăturile de vară, se vor executa lucrări cu grapa
cu discuri, în funcţie de gradul de îmburuienare.
La arătura de vară şi de toamnă, executată mai devreme, după cel puţin o discuire,
terenul se va nivela încă din toamnă cu nivelator sau cu grapa cu discuri prevăzută cu lamă
nivelatoare. Lucrarea este importantă pentru evitarea stagnării apei şi în mod deosebit pentru
asigurarea uniformităţii semănatului, a lucrărilor de întreţinere şi pentru o bună recoltare a
culturilor de sfeclă de zahăr.
Fertilizarea
Sfecla de zahăr este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive din sol. Pentru
o tonă de rădăcini şi frunze, realizează un consum de 4-5 kg azot, 1,5-2 kg fosfor, 5,5-6 kg
potasiu, 2,5 kg calciu şi 1,5 kg mangan. Se va folosi în mod deosebit fertilizarea organică a
întregii suprafeţe cu gunoi de grajd, bine fermentat, în doză de 40-50 de tone la hectar, pentru
a obţine producţii de peste 50 de tone la hectar sfeclă de zahăr. Fertilizarea organo-minerală
echilibrată asigură folosirea eficientă a apei totale din sol (precipitaţii şi irigaţii) şi o eficienţă
economică ridicată a culturii.
Se vor folosi doze de 5 tone la hectar de resturi organice şi îngrăşăminte complexe de
tipul N 180P100K80 sau 30 de tone de gunoi de grajd şi N120P80K80. Îngrăşămintele cu
fosfor, cu potasiu sau complexe cu două sau trei elemente nutritive se administrează numai
sub arătura de bază. Îngrăşămintele cu azot se aplică, în principal, la pregătirea terenului în
primăvară, până la 50%, şi restul se completează până la o doză recomandată în perioada de
vegetaţie, cu praşilele I şi a II-a mecanice.
Ca fertilizare chimică unică, se recomandă formula N240P80K80 pentru producţii de
peste 65-75 tone la hectar. Pe terenurile cu pH-ul mai mic de 6,2 se vor aplica amendamente
calcaroase, 4-5 tone la hectar, sub formă de praf de var sau 5-6 tone la hectar, fosfogips,
încorporate prin arătură adâncă. Pe aceste soluri se recomandă aplicarea nitrocalcarului, în
doză de 500-600 kg la hectar substanţă brută. Atenţie! Nu se va folosi fertilizarea unilaterală
cu azot.
Pregătirea patului germinativ
Se va face, de preferinţă, cu combinatorul, format din grapa cu colţi reglabili + grapa
elicoidală + tăvălug croschilet, care afânează solul la 4-5 cm. Lucrarea se execută imediat la
desprimăvărare, pentru a asigura strat afânat pe adâncimea de semănat şi strat tasat sub
sămânţa încorporată în sol, la adâncimea de 2-4 cm.
Sămânţa
Se va acorda o atenţie deosebită calităţii seminţei, care trebuie să aibă certificat de
calitate şi care diferenţiază sămânţa de la soiurile monogerme cu greutatea a 1.000 de boabe
(MMB) de 15-20 grame, de cele plurigerme, care au MMB de 20-35 de grame. Din această
cauză, norma de sămânţă este mai mică la soiurile monogerme. La soiurile monogerme, se

5
poate face semănatul de precizie la distanţe egale pe rând, de 15-18 cm, ceea ce uşurează
foarte mult răritul culturii. Soiurile ce se pot cultiva în ţara noastră pot fi găsite în Lista
soiurilor şi a hibrizilor cultivaţi în România, recomandate pentru fiecare zonă a ţării în parte.
Semănatul
Se va executa primăvara cât mai devreme, când se poate intra pe teren şi în sol s-a
realizat temperatura de 3-4 grade Celsius, pentru ca, în condiţiile unui an normal, să se încheie
lucrarea până în intervalul 20-25 martie. Densitatea optimă recomandată este de 250-270 de
mii glomerule germinabile şi 90-100 mii plante la hectar. Semănatul se va face echidistant, la
45 cm, în cazul semănării cu semănătoarea cu sau secţii pe suprafeţele ce se vor recolta
mecanizat şi cu semănătoare SPC cu 8 secţii în benzi, după schema 45-60-45-45-45-60-45.
Atenţie! Semănătoarea va fi echipată cu brăzdare patină mică prevăzute cu limitatoare de
adâncime. Discurile distribuitoare vor avea marginea subţiată la 0,8 mm şi vor avea 34 de
orificii de 1,8 mm pentru soiurile monogerme, 40 de orificii de 2 mm pentru sămânţa
plurigermă. Viteza de semănat va fi în funcţie de utilajul folosit, în ultima perioadă apărând
utilaje complexe de semănat sfeclă de zahăr.
Intreţinerea culturii
Deoarece sfecla de zahăr este o plantă pretenţioasă la lucrările de întreţinere, după 10-
12 zile de la semănat se va aplica o praşilă oarbă folosind cultivatorul echipat cu cuţite-
săgeată şi discuri pentru protecţia rândurilor. La apariţia primei perechi de frunze adevărate,
se va începe răritul, dacă prin controale zilnice se constată că nu există pericol de atac al
dăunătorilor din sol.
Lucrarea de rărit se va termina până la apariţia celei de-a III-a perechi de frunze
adevărate, deoarece orice întârziere duce la pierderi mari de producţie, care pot fi până la 20-
25% din producţia planificată. Se vor aplica minimum 3 praşile mecanice, care încep de la
apariţia rândurilor şi apoi la un interval de 12-15 zile, şi două praşile manuale, care se pot
completa cu un plivit manual al vetrelor infestate de buruieni, în funcţie de efectul combaterii
chimice. Viteza la praşilele mecanice va creşte de la 3,8 km/h la praşila I, la 7,2 km/h la
praşila a III-a.
Combaterea chimică a buruienilor
Se va face în funcţie de numărul de buruieni, de speciile existente şi de mijloacele
mecanice de care dispun cultivatorii. Este recomandat ca aceştia să pună în aplicare
tratamentele indicate de specialiştii agronomi din fiecare zonă a ţării. Lista erbicidelor care
pot fi folosite pentru combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr se regăseşte în
CODEX-ul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi folosite în România la nivelul
fiecărui an agricol.
Combaterea bolilor şi a dăunătorilor
Se face conform indicaţiilor primite din partea Laboratorului Ftosanitar Judeţean, prin
buletinul de avertizare emis la apariţia fiecărei boli sau specii de dăunători. În conţinutul
buletinului se descrie boala sau atacul de dăunători, se menţionează substanţele chimice care
urmează a fi folosite în doză şi momentul aplicării, dar şi măsurile de protecţie specifice în
executarea acestor tipuri de tratament.
Irigarea culturii
Dacă de la semănat până la 1-10 iunie timpul este secetos, se va aplica o udare de
răsărire cu normă de udare de 250-300 metri cubi de apă la hectar. Dacă seceta continuă, se va
aplica o udare cu normă de udare de 500-600 metri cubi de apă la hectar, dacă umiditatea
solului scade sub 50% IUA (intervalul umidităţii active). Dacă în perioada critică, până la 25
august, în sol se va menţine umiditatea solului sub 50% IUA, se poate aplica prima udare
normală între 1 şi 10 iunie, după care urmează 1-2 udări, cu normă de 600-700 metri cubi de
apă la hectar, la interval de 12-15 zile. Dacă perioada între 25 august şi până la recoltare,
respectiv luna septembrie, este secetoasă, se poate aplica ultima udare, cu o normă de udare

6
de 500-600 metri cubi de apă la hectar, dacă solul este foarte uscat. Norma generală de irigare
va fi cuprinsă între 2.400 şi 3.000 de metri cubi de apă la hectar, administrată în 3-4 udări în
anii secetoşi şi 2-3 udări în anii normali din punct de vedere al precipitaţiilor.
Recoltarea
Se poate face sub formă semimecanizată, cu dislocatorul, sau mecanizată, cu utilaje de
recoltat moderne care recoltează sfecla de zahăr în două faze, şi anume: decoletează sfecla şi
apoi se scot rădăcinile, care sunt încărcate automat în mijloacele de transport.

Piața mondială a zahărului. Care sunt principalii exportatori în anul de

comercializare 2018-2019

Südzucker Moldova

Compania moldo-germană Südzucker Moldova este lider în producerea zahărului din

sfeclă în Republica Moldova. Actualmente compania deţine 3 fabrici de zahăr. Două dintre
acestea- cele din Drochia şi Făleşti- sunt implicate în producerea zahărului, iar la unitatea de
producere din Alexandreni a fost amplasat un centru modern de logistică şi ambalare.
Compania a produs în anul 2018 aproape 52 mii tone de zahăr, ceea ce constituie 70% din
producţia totală de zahăr din Moldova.
Acţionarul principal al companiei este concernul european Südzucker AG - cel mai
mare producător de zahăr din Europa. Concernul cuprinde fabrici de zahăr din Germania,
Belgia, Bosnia și Herțegovina, Franţa, Austria, Polonia, România, Ungaria, Cehia şi Slovacia,
de asemenea fabrici de producere a bioetanolului, concentratelor de fructe, semipreparatelor și
pizza.
Pe parcursul activităţii în Republica Moldova, compania Südzucker Moldova a investit în
modernizarea producției de zahăr, în proiectul Energie Verde, precum și în dezvoltarea
tehnică și tehnologică a producției de sfeclă de zahăr din Moldova, circa 60 de milioane de
euro. Ca urmare, consumul de energie electrică s-a redus de aproape două ori, iar calitatea
zahărului a crescut considerent. Astfel, în anul 2008 Südzucker Moldova  a fost certificată
după standardele internaţionale ISO 9001:2008 şi НАССР. Astăzi compania exportă zahăr în
mai multe ţări ale Uniunii Europene şi CSI.
Südzucker Moldova acordă o atenţie deosebită dezvoltării bazei de materie primă.
Oferind consultaţie completă şi ajutor financiar agricultorilor, specialiştii germani ai
companiei au adus în Moldova tradiția europeană de cultivare a sfeclei de zahăr. Recolta
medie a acestei culturi s-a majorat de la 21 t/hа pînă la 40-50 t/hа, în funcție de condițiile
climatice ale anului. Rentabilitatea medie a cultivării rădăcinilor dulci se ridică pînă la
45%. Compania acordă în fiecare an împrumuturi tehnice partenerilor agricoli pentru
producția acestei culturi, în sumă totală de circa 100 milioane lei.
În anul 2008, compania Südzucker Moldova a înregistrat întreprinderea-fiică de profil
complex ”Agro-SZM”, care procesează peste 9 mii hectare. Din echipa administrativă a noii
companii fac parte agronomi, ingineri, tehnicieni și manageri. Pentru a dota compania ”Agro-
SZM”, din Germania au procurate combine pentru recoltarea sfeclei de zahăr şi combine
pentru recoltarea cerealelor, opt tractoare de producţie americană de capacitate înaltă şi alte
zeci de tractoare, semănătoare universale, boroane cu discuri, cultivatoare. 

7
 În 2015-2017, Südzucker Moldova a implementat cel mai mare proiect de ”Energie
verde” din Moldova, în care a investit peste 14 milioane de euro. În acest sens, la fabrica din
Drochia a fost construită o instalație care produce din borhot de sfeclă 8,5 mln m³ de biogaz
anual. Instalația de biogaz de la fabrica din  Drochia, unica din țară, este cel mai mare furnizor
de energie verde din Republica Moldova. Capacitatea centralelor de cogenerare este de 3,6
MW/h. Produsul derivat din activitatea instalației de biogaz îl reprezintă aproximativ 50 mii
de tone de mâl roditor pe an, un îngrășământ organic foarte prețios. Un alt produs derivat e
apa fierbinte. Ea se folosește la încălzirea încăperilor fabricii și ca sursă de energie pentru
uscătorul de cereale cu o capacitate de prelucrare de 200 - 400 tone pe zi, dat în exploatare
anul trecut. 
Südzucker Moldova colaborează activ cu autorităţile guvernamentale în domeniul
îmbunătăţirii cadrului legislativ care reglementează industria zahărului din Moldova,
armonizîndu-l, astfel, cu regimul de activitate al pieței europene. Modernizarea fabricilor, dar
și investițiile în tehnologia de producere a zahărului, efectuate în comun cu partenerii agricoli,
au contribuit la renaşterea industriei zahărului și au făcut din zahărul moldovenesc un produs
competitiv pe piețele europene și cele regionale.
Produsul derivat din activitatea instalației de biogaz îl reprezintă aproximativ 50 mii
de tone de mâl roditor pe an, un îngrășământ organic foarte prețios. Un alt produs derivat e
apa fierbinte. Ea se folosește la încălzirea încăperilor fabricii și ca sursă de energie pentru
uscătorul de cereale cu o capacitate de prelucrare de 200 - 400 tone pe zi, dat în exploatare
anul trecut.

8
 ICS “Moldova-Zahar” SRL

ICS “Moldova-Zahar” SRL a fost fondată în data de 21 ianuarie 2011, fiind un proiect
investițional ambițios al concernului polon ”Krajowa Spolka Cukrowa” SA, un producător de
zahăr care s-a afirmat cu success în primii zece producători de zahăr din Uniunea Europeană.
Compania noastră a achiziționat în luna mai 2011 fabrica de zahăr falimentată din or. Cupcini,
pentru a o readuce la viață, ce a avut un impact semnificativ atât asupra industriei din r.
Edineț, cât și asupra industriei zahărului din Moldova.
Deschiderea solemnă a companiei a avut loc la fabrica de zahăr din or. Cupcini, în data de 28
septembrie 2011, unde au fost prezenți mai mulți oficiali.
De la fondare până în prezent ICS “Moldova-Zahar” SRL a înregistrat o dezvoltare
continua: calitatea zahărului a atins standardele europene, cota de piață la producerea
zahărului a atins de 30% în sezonul de producere 2015, iar la fabrica din Cupcini s-au făcut
modernizări în valoare de peste 6 mln euro.
Din anul 2015 suntem mai aproape de consumator prin intermediul brand-ului inedit
autohton ”Mos Zaharia”, care a cucerit repede inima consumatorului, iar din 2016 vom
surprinde consumatorii cu noi produse de calitate.
Performanța echipei locale de conducere a Moldova Zahăr este reconfirmată și prin statistici
demne de mândrie:

 Peste 6 mln euro investiții străine

 Peste 600 locuri de muncă create
 Peste 100 parteneri comerciali
 Peste 50 tone / ha recoltă de sfeclă de zahăr
Realizările ICS “Moldova-Zahăr” SRL
Într-un termen atât de restrîns, ICS “Moldova-Zahăr” SRL a reușit să-și creeze o reputație de
partener de încredere. La moment investițiile străine în companie depășesc 6 mln Euro, sumă
îndreptată spre modernizarea uzinei:

 Au fost reconstruite și dotate cu echipament modern laboratoarele întreprinderii;

 A fost computerizat procesul de primire și evidență a sfeclei la uzină;
 A fost automatizat procesul de producere a zahărului, fiind asigurată supravegherea și
controlul întregului proces;
 A fost achiziționat echipament nou, cu un nivel redus de consum de energie electrică și
termică;
 S-a efectuat reparația capitală a întregului echipament și a halelor de producere;
 S-au reconstruit depozitele pentru păstrarea producției finite;
 S-a construit o nouă hală modernă pentru ambalarea zahărului.

9
 Tendințe favorabile a consumatorilor
Creșterea rapidă a consumului de cereale în Uniunea Europeană menționată mai sus
este catalizată de preferințele crescânde ale consumatorilor pentru cereale de specialitate,
inclusiv cerealele „antice“, ca o alegere mai sănătoasă în comparație cu cereale tradiţionale,
datorită valorii lor nutriționale ridicate și a caracteristicilor specifice, cum ar fi lipsa de gluten
de exemplu. În același timp, aceste cereale sunt adesea folosite pentru inovarea produselor
sănătoase, de exemplu sunt folosite pentru producerea barelor de cereale și alte amestecuri
inovatoare. 3. Creșterea continuă a pieței ecologice Atenția sporită a consumatorilor către
alimentarea sănătoasă, a siguranței și calității alimentelor, precum și sensibilitatea la probleme
de mediu reprezintă principalele motive care stau la baza creșterii rapide a pieței ecologice
globale. Piața ecologică din Europa a crescut cu 7,4% în 2014, cu 9% în 2015 și cu 11% în
2016 (FiBL, 2018). Cota de piață pentru alimentele ecologice în țările Europene variază între
2 și 8%, Danemarca, Elveția, Austria și Suedia ca țări lideri in această direcţie. În ceea ce
privește mărimea pieței, vânzările cu amănuntul totale ale produselor ecologice în 2016 au
fost cele mai ridicate în Germania (9,5 miliarde EUR) și Franța (6,7 miliarde EUR), în
creștere cu 12% în 2016 (FiBL, 2018). Deși se consideră ca nișă, piața de produse alimentare
și băuturi ecologice se așteaptă să crească în următorii ani.
Cerealele Organice Conform ultimului studiu FiBL privind agricultura certificată
ecologic la nivel mondial, cel puțin 4,1 milioane de hectare de cereale au fost cultivate în anul
2016. Comparând această cifră cu cea a cerealelor convenționale din lume de 718 milioane de
hectare în același an, atribuirea cultivarii ecologice este de 6% din suprafața globală a
cerealelor cultivate. Printre țările majore producătoare de cereale, în China, 0,8% din
suprafața totală a cerealelor a fost organică în 2016, în timp ce în Statele Unite suprafața
cerealelor ecologice a reprezentat doar 0,48% din suprafața totală a cerealelor. Situația în
Uniunea Europeană este mult mai avansată - 0,6%. În Austria, de exemplu, cota cerealelor
organice este de 13%, urmată de Suedia (10,5%), Estonia (9,8%) și Italia (9,2%). (FiBL,
2018). Din cele 4,1 milioane de hectare din cadrul gestionării organice a cerealelor în 2016,
800 000 de hectare (20%) au fost în conversie, care va aduce în viitorul apropiat la cresterea
ofertei globale de cereale organice. (FiBL, 2018).

Depozitare și prelucrare ecologică limitată

Există o capacitate foarte limitată de depozitare a zahărului ecologic în Moldova,
limitând capacitatea agricultorilor de a satisface comenzile mari. În același timp, cumpărătorii
internaționali de zahăr organic refuză să efectueze tranzacții, cu excepția cazului în care
furnizorii pot asigura o livrare stabilă și volume considerabile de produse. Asemenea
înțelegeri sunt de așteptat să fie transparente în ceea ce privește documentele necesare
(certificate etc.) - condiții pe care mulți din agricultori mici în prezent nu le pot îndeplini
desinestătător. Există adesea cazuri în care agricultorii nu își pot vinde produsele ecologice ca
fiind ecologice, ceea ce duce la pierderi financiare. În același timp, unii producători mai mari
de zahăr organic din
Moldova investesc în echipamente ecologice de prelucrare a zahărului pentru a satisface
interesul cumpărătorilor internaționali în produse deja prelucrate (în special, făină). Piața
Uniunii Europene are capacitatea de a absorbi cantități mari de produse de zahăr organic
procesate și o astfel de dezvoltare pare a fi un pas logic pentru sectorul de zahăr organic din
Moldova.

10
 Impactul posibil al schimbării climei asupra agriculturii
Schimbările climei de termen lung în combinaţie cu frecvenţa sporită a fenomenelor
climatice extreme, pot avea impact  advers asupra sectorului agricol, iar aceste schimbări au
deseori efecte secundare la nivel macro-economic. De exemplu, impacturile directe asupra
producţiei agricole şi recoltele tot mai mici ca rezultat a sporirii problemelor asociate cu
dăunătorii şi bolile plantelor, ar putea duce, la rândul lor, la fluctuaţii ale preţurilor pe piaţă şi
la schimbarea culturilor.
Efectul combinat al schimbărilor regimului de apă ar putea conduce la insuficienţa de apă
pentru irigare şi la concurenţă înaltă pentru apă, ceea ce, în ultima instanţă, ar avea ca
consecinţă preţuri înalte şi presiuni de reglementare.Seceta va duce la degradarea solului, ceea
ce reprezintă o ameninţare majoră pentru durabilitatea resurselor funciare şi poate prejudicia
abilitatea agriculturii Moldovei de a se adapta cu succes la schimbarea climei.Salinitatea
sporită poate conduce la abandonarea terenurilor, pe măsură ce acestea devin inadecvate
pentru cultivare.  
Impactul direct al schimbării climei şi consecinţele socio-economice potenţiale includ:

 schimbările de temperatură şi efectele stresului termic;

 schimbările volumului de precipitaţii, intensitatea şi distribuirea sezonieră;
 creşterea fenomenelor climaterice extreme şi potenţial dăunătoare.
 Se anticipă că schimbarea climei va aduce atât avantaje, cât şi dezavantaje pentru
culturile agricole din Republica Moldova.
 Deşi temperaturile mai ridicate ar extinde sezonul de vegetaţie, acestea ar putea, de
asemenea, spori prejudiciile cauzate de stresul termic, schimbările în regimul de
precipitaţii, şi problemele cu dăunătorii. Impacturile ar putea varia la nivel regional şi
în dependenţă de tipul culturii cultivate.

Există şi câteva beneficii potenţiale. Sezonul mai lung de vegetaţie va spori potenţial
productivitatea ierburilor, în timp ce temperaturile ridicate vor spori potenţialul pentru
creşterea leguminoaselor furajere. Sezonul mai lung de creştere ar trebui, de asemenea, să
reducă costurile de întreţinere a animalelor în încăperi. Ar putea, de asemenea, exista beneficii
pentru horticultură, atât în legătură cu reducerea costurilor pentru producţia în spaţii acoperite,
cât şi din cauza unei game mai mari de culturi horticole, care pot fi crescute în aer liber
.Totuşi, se prevede că, în Republica Moldova, o mare parte din impacturile asupra agriculturii
vor fi adverse. Modelele de cultivare din Moldova s-au modificat în dependenţă de declinul
din industrie, cu o diminuare a producţiei de calitate înaltă aşa ca fructele şi carnea şi cu
extinderea suprafeţelor însămânţate cu grâu.Temperaturile de vară ridicate şi riscul de secetă
ar putea face dificilă atingerea sporirii potenţiale a recoltelor datorită concentraţiilor ridicate
de CO2 şi ar putea ameninţă nivelurile actuale de productivitate. Unele culturi vor fi mai
vulnerabile la verile mai fierbinţi şi mai uscate.

Comerțul exterior
Ipotezele de bază care au fost luate în considerație la prognoza comerțului exterior
sunt temperarea creșterii economiei mondiale și a volumului comerțului internațional, care
vor conduce la ritmuri de creștere mai modeste a volumului exporturilor și importurilor. În
plus, diminuările de prețuri la produsele petroliere și 11 materie primă estimate de FMI pentru
anii 2019-2020 vor micșora valoarea unitară a indicatorilor comerțului exterior. Totuși, va
continua promovarea intensă a exporturilor pe piețele tradiționale, dar și penetrarea piețelor
noi de desfacere. Investiţiile vor contribui la creşterea nivelului de tehnologizare a

11
întreprinderilor, cu efect asupra producerii mărfurilor mai competitive și livrarea acestora pe
piețele externe. La estimarea evoluției exporturilor s-a luat în calcul și ipoteza unui an agricol
relativ favorabil, livrarea în exterior a stocurilor de produse agricole din anul 2018.
Dezvoltarea Zonelor Economice Libere, precum şi creşterea numărului de noi rezidenţi va
stimula în continuare expansiunea sectorului automotive, care este orientat spre piețele
externe. La fel ca în anii precedenți, producția industrială generată de această ramură va
influența creşterea exporturilor de maşini şi aparate electrice. Ponderea producţiei agro-
alimentare în total export este destul de însemnată. Respectiv, evoluțiile din sectorul agricol și
ale industriei alimentare au o influență semnificativă asupra exportului. În anii 2010-2018 se
observă o strânsă dependenţă între evoluția exportului și a producţiei agricole. Respectiv, și în
anii de prognoză această corelație va persista. Luînd în considerație multitudinea de factori,
pentru anul 2019 a fost prognozată o creștere a exporturilor cu 8,1% iar pentru anii 2020-2022
– în medie cu 8,3%. Printre factorii care vor conduce la majorarea importului se enumeră
importul de materie primă necesară pentru producția în creștere destinată piețelor externe,
majorarea consumului privat din contul diminuării impozitelor și majorărilor salariale, și
creșterea investițiilor, care presupun importul de utilaje și echipamente într-un volum mai
mare. În direcție inversă (negativ) importurile vor fi influențate de deprecierea monedei
naționale, care descurajează importurile și favorizează exporturile și temperarea creșterii
remitențelor (BNM prognozează o creștere de numai 3-4% în anul 2019), reieșind din ipoteza
că situația economică în Federația Rusă și unele țări din Europa, unde muncesc o bună parte
din conaționalii noștri, nu se va îmbunătăți esențial în perioada de prognoză. Respectiv, pentru
anul 2019 anticipăm o creștere a importurilor cu 6,2%, după care ritmul de creștere se va
tempera în anii 2020-2022, constituind în medie 6,5%.

„Situaţia producătorilor agricoli din R. Moldova e foarte grea” 

Vânzările de zahăr sunt afectate de costurile de producție ridicate, contrabanda
realizată prin Transnistria și comerțul în bază de patente, se arată într-un comunicat emis de
Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova.

Până la mijlocul campaniei de recoltare din 2019, cultura de sfeclă de zahăr va fi

recoltată de pe o suprafață de aproximativ 16 mii de hectare. Conform prognozelor
Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), anul acesta pot fi
obținute aproximativ 650 de mii de tone de sfeclă de zahăr din suprafața totală indicată a
plantațiilor de sfeclă, cu un randament mediu estimat de 40,6 t/ha, din care se vor produce
aproximativ 84 de mii de tone de zahăr. Față de anul trecut, suprafața cultivată cu sfeclă de
zahăr a scăzut cu 6 mii de ha (27%), iar producția de zahăr – cu 7,4 mii de tone (8%).

Conform Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM), din suprafața totală
indicată sub sfeclă de zahăr, aproximativ 9 mii de ha de sfeclă sunt situate în zonele de materii
prime ale fabricilor (din Drochia și Fălești) Südzucker Moldova. Respectiv, aproximativ 7 mii
de hectare de sfeclă de zahăr au fost contractate de Moldova Zahăr (Cupcini).

Potrivit experților, până în prezent, starea plantațiilor de sfeclă este în general

satisfăcătoare. Doar în anumite zone, în special în raionul Fălești, pe câmpurile
întreprinderilor agricole individuale (nu mai mult de 10% din culturi), se observă simptome
ale răspândirii bolilor, culturile rădăcinoase fiind afectate de putregaiul negru. Cu toate

12
acestea, în anul curent, cel puțin până la acest moment, amploarea acestei probleme este cu
mult mai mică, comparabil cu anul trecut.

În 2018, pierderile de pe anumite câmpuri, suferite din cauza condițiilor meteorologice

nefavorabile, au condus la faptul că sfecla de zahăr a fost recoltată numai de pe 19 mii de
hectare, din totalul de 22 de mii de hectare semănate. Din cauza calității extrem de scăzute a
sfeclei de zahăr și a nivelului ridicat al pierderilor acesteia, randamentul mediu a fost de 37,3 t
/ ha. Drept urmare, unele întreprinderi agricole care nu au reușit să obțină rentabilitatea sfeclei
de zahăr au refuzat să o crească în anul curent.

Potrivit reprezentanților companiilor producătoare de zahăr, dinamica negativă a

producției în industrie se datorează mai multor motive de nivel european și național. Așadar,
din cauza eliminării cotelor pentru producția de zahăr în Uniunea Europeană, în ultimii ani, pe
piața europeană există o ofertă în exces a acestui produs și o reducere semnificativă a
prețurilor. Acest lucru a condus la o reducere a ofertei de zahăr din Moldova în cadrul cotelor
euro preferențiale. Mai mult, din cauza lipsei subvențiilor și a celui mai mare preț pentru
sfecla de zahăr din Moldova (în comparație cu alte țări din regiune), competitivitatea
zahărului intern pe piața europeană este foarte problematică.

În plus, după cum au menționat reprezentanții companiilor producătoare de zahăr în

cadrul unei reuniuni recente la MADRM, întreprinderile interne de profil se confruntă, de
asemenea, cu mari dificultăți în ceea ce privește vânzarea zahărului din sfeclă pe piața internă,
unde trebuie să „concureze” cu contrabandiști și comercianți de zahăr care activează în bază
de patente. Conform estimărilor experților, în ultimul an, zece mii de tone de zahăr de
contrabandă au intrat pe piața din Moldova. Cota sa principală este vândută cu ridicata și cu
amănuntul de către deținătorii de patente comerciale. Participanții la ședință au convenit că
vânzarea produselor alimentare pe baza unei patente este permisă numai dacă vânzătorul este
producătorul acestora.

13
 Concluzie
Pămîntul este cea mai mare bogăţie pe care o are Republica Moldova, iar agricultura
este ramura primordială de activitate a întregii populaţii. Pornind de la aceste premise,
menţionăm că anume acest sector trebuie să fie baza dezvoltării economice a ţării şi vectorul
principal de orientare a politicilor Guvernului.Cu toate acestea, la moment, un studiu realizat
de Banca Mondială, arată că Agricultura din Moldova este ineficientă, anul trecut sectorul a
înregistrat o productivitate scăzută, investiţiile în domeniu au fost mici iar costurile exagerate.
Productivitatea sectorului este de 2–3 ori mai mică decît în Europa şi situaţia acestuia este
comparabilă cu cea din Europa anilor 70. Producătorii agricoli autohtoni au devenit
necompetitivi pe piaţa externă şi chiar internă, ritmul de majorare a importurilor de produse
agroalimentare fiind în creştere. Republica Moldova e pe cale să devină un stat importator net
de produse agroalimentare.Agricultura este vulnerabilă şi expusă la un şir de riscuri cu impact
negativ ca: eroziuni, alunecări, calamităţi natural. Însă pe lîngă aceste probleme de ordin
natural, producătorii agricoli se confruntă şi cu alt gen de probleme cum ar fi comercializarea
producţiei recoltate, cauzate de reducerea volumelor de achiziţii şi prelucrare a legumelor de
către fabricile de conserve, precum şi slaba dezvoltare a serviciilor de colectare, depozitare,
transport a produselor agricole pentru industria alimentară şi pentru comercializarea pe piaţă.
Nivelul scăzut de competitivitate a produselor agricole autohtone şi lipsa de diversitate
a produselor contribuie la cedarea producţiei locale în faţa celei de import. Toate acestea nu
oferă siguranţă şi stimulare pentru o dezvoltare durabilă, ci dimpotrivă sporesc riscurile
agricultorilor.Seceta din anul acesta şi costurile ridicate vor face sectorul şi mai puţin
productiv. Pe lîngă acestea, intenţiile autorităţilor de a majora cota TVA pentru producţia
agricolă pînă la 20 % este o nouă lovitură pentru agricultori şi generează condradicţii în
societate. În situaţia creată, agricultorii sînt presaţi de lipsa resurselor financiare şi nu au
posibilitatea de a continua ciclul agrar. Aceasta din nou este o cerinţă a Fondului Monetar
Internaţional şi o reformă propusă de Guvern, despre care nu s-a informat şi nu s-a dialogat cu
agricultorii. Cea ma mare problemă la acest capitol nu este faptul că agricultorii sînt împotriva
acestei taxe, ci este neîncrederea faţă de autorităţi că aceşti bani vor fi rambursaţi.Un alt
eveniment, care din nou încetineşte şi chiar stopează lucrările agricole preconizate pentru
toamna acestui an este majorarea preţurilor la carburanţi, acţiune nejustificată în condiţiile în
care în săptămîna precedentă preţul ţiţeiului la bursele internaţionale s-a micşorat, iar leul
moldovenesc s-a apreciat uşor faţă de dolarul SUA. Situaţia, în care economia Moldovei este
dependentă de acţiunile unui grup îngust de importatori ai produselor petroliere, este una
insuportabilă. Cu atîtî mai mult, problema este şi mai gravă pentru agricultorii din ţara
noastră, la care ponderea combustibilului în structura cheltuielilor depăşeşte 30 % şi care în
anul curent sunt afectaţi de o secetă fără precedent.
În acest context se observă dialogul ineficient, sau în genere lipsa acestui dialog dintre
putere şi agricultori. În această situaţie, Guvernul trebuie să promoveze discuţii eficiente cu
agenţii ecnomci, deoarece doar prin acţiuni care apropie oamenii, se fac lucruri mari. Statul
trebuie să fie în primul rînd un partener pentru agricultori.La moment, la noi în ţară agricultra
este o metodă de supravieţuire şi întreţinere şi nu un bussines cum ar trebui să fie.Desigur că
în orice domeniu este nevoie de impozite, dar de impozite reale, pe care agricultorii să le
poată plăti şi să nu ajungă în situaţia cînd vor fi nevoiţi să ia un credit pentru a putea achita
impozitile, acest lucru este inadmisibl.
Agricultura este un sector strategic pentru ţară, care dispune de potenţial de dezvoltare
şi putem contribui la revenirea înceată a griculturii la poziţiile pierdute în ultimile decenii.
Creşterea productivităţii necesită investiţii, de aceea e necesară creşterea fondurilor de
subvenţionare în agricultură; o şansă pentru creşterea veniturilor obţinute în sectorul agricol ar
fi promovarea şi facilitarea exporturilor de produse agroalimentare; trebuie să delimităm cele

14
mai competitive domenii din sectorul agrar şi să punem accent anume pe dezvoltarea acestora:
un domeniu important care dispune de bază pentru dezvoltare este legumicultura şi
pomicultura, care deţin o pondere crescîndă pe piaţa locală. O practică nouă în agricultura
ţărilor dezvoltate, dar şi în curs de dezvoltare, este cultivarea şi promovarea produselor
ecologice pure. Acestea ar fi o şansă reală pentru RM de penetrare a pieţelor externe unde
există o cerere crescîndă pentru produsele ecologice.
Agricultura în RM dispune de un potenţial natural, uman, dar mai puţin economic de
dezvoltare, existînd decalaje mari în înzestrarea tehnică, productivitatea muncii, utilizarea de
îngrăşăminte, inovare în domeniu, cu toate acestea, prin politici coerente de modernizare,
măsuri bine calculate şi eforturi comune ale autorităţilor, producătorilor şi exportatorilor
putem contribui la reabilitarea şi dezvoltarea agriculturii, la dezvoltarea ţării noastre şi la
bunăstarea poporului acestei ţări.

15
 Bibliografie
http://www.e-democracy.md/parties/docs/pprm/201209271/
https://mei.gov.md/sites/default/files/document/attachments/2019.10.04-
nota_prognoza_macro.pdf
https://agrobiznes.md/taxa-vamala-redusa-la-importul-de-zahar-in-moldova-nu-mai-este-
ajutor-de-stat.html
http://adapt.clima.md/pageview.php?l=ro&idc=278
http://dcfta.md/dcfta-provocari-si-oportunitati-pentru-imm-urile-din-zonele-rurale-din-
georgia-moldova-si-ucraina
http://dcfta.md/uploads/0/images/large/4-export-v6.pdf

16