Sunteți pe pagina 1din 6

CONTRIBUŢII LA ISTORIOGRAFIA

BISERICII SFÂNTUL GHEORGHE (MIRĂUŢI) DIN SUCEAVA

Paraschiva Victoria Batariuc

Primul sediu al Mitropoliei legată de întemeierea, în vremuri


Moldovei, biserica Sfântul Gheorghe din imemorabile, înaintea luptelor cu căpcânii
Suceava, a intrat încă din a doua jumătate a şi tătarii, a unei biserici de lemn pe locul
secolului XIX în atenţia mai multor autori, unde, mai apoi, va fi construită, din piatră,
cu preocupări felurite, făcând fie obiectul prima catedrală mitropolitană a Moldovei1.
unor studii speciale, fie fiind menţionată în Această legendă, reluată şi îmbogăţită cu
lucrări cu o tematică diversă. noi detalii va cunoaşte forma definitivă în
Ceea ce trebuie subliniat încă de la volumul Tradiţii poporane româneşti din
început este faptul că, în multiseculara sa Bucovina, apărut la Bucureşti în 18952.
existenţă biserica Mirăuţi a cunoscut în S. Fl. Marian a fost preocupat
ultimul deceniu al secolului XVIII, în constant de istoricul bisericii Mirăuţi, astfel
perioada când Bucovina se găsea sub stăpâ că, într-o altă lucrare a sa, Sântul Ioan cel
nirea habsburgică, un moment dramatic. Nou de la Suceava. Schiţă istorică, face ample
Autorităţile austriece au permis, la un referiri la acest edificiu religios3, iar printre
moment dat, în anii 1791-1792, unor manuscrisele neterminate rămase de la
locuitori de altă confesiune decât cea ilustrul folclorist se găseşte şi unul intitulat
ortodoxă demolarea mai multor biserici din Biserica Mirăuţi din Suceava, o amplă
Suceava, între care şi sediul vechii compilaţie ce se constituie într-o adevărată
mitropolii. Cele mai multe lucrări, atât monografie a monumentului4.
ştiinţifice, cât şi de popularizare, dedicate În anul 1892 a apărut în revista
bisericii Mirăuţi îşi focalizează atenţia Candela lucrarea profesorului de la
asupra acestui episod din istoria Facultatea de Teologie din Cernăuţi Isidor
venerabilului edificiu. cavaler de Onciul, Biserica Mirăuţilor, cel
Printre primele lucrări dedicate mai complet studiu dedicat acestui
bisericii Sfântul Gheorghe sunt cele
edificiu5. Se fac referiri la tradiţia locală care
datorate lui S. Fl. Marian, care, încă în anul
atribuie lui Dragoş Vodă construirea
1886 publica într-un Calendariul al
bisericii, pe care autorul însă o considera a fi
Societăţii Academia Ortodoxă o legendă

1. Biserica Mirăuţului (tradiţie), în Calendariul pe anul 1886 Redigeat şi edat de Societatea Academică Ortodoxă,
Cernăuţi, 1886, p. 127.
2. S. Fl. Marian, Tradiţii poporane româneşti din Bucovina, Bucureşti, 1895, p. 9-14.
Idem, Sântul Ioan cel Nou de la Suceava. Schiţă istorică, Bucureşti, 1895, p. 31-33; 53-55.
3. A. D. Brădăţan, Manuscrisul inedit - Biserica Mirăuţi din oraşul Suceava. Schiţă istorică de Sim. Fl. Marian, în
Suceava, XXIV-XXV, 1997-1998, p. 291-329.
4. I. Onciul, Biserica Mirăuţilor, în Candela, XI, 1892, p. 533-540; 600-612; 669-679.
5. Ibidem, p. 534-535 şi nota 2.
o ctitorie a lui Iuga6. Pentru prima oară se În anul 1898 au început lucrările de
face asocierea între un eveniment restaurare ale bisericii Mirăuţi coordonate
necunoscut care a afectat grav biserica de arhitectul Karl Romstorfer,
Mirăuţi la începutul secolului XVI şi reprezentantul Comisiei Monumentelor
construirea între 1514-1522 a noului sediu Istorice şi de Artă pentru Bucovina.
mitropolitan, biserica Sfântul Gheorghe. Lucrările de restaurare i-au permis lui
Onciul a fost preocupat şi de explicarea Romstorfer efectuarea unor descoperiri, dar
supranumelui bisericii, respingând şi a unor observaţii interesante legate de
etimologia populară, încetăţenită printre istoria bisericii Mirăuţi, care au fost
suceveni, dar nu numai, potrivit căreia publicate în rapoarte succinte apărute în
denumirea de Mirăuţi a acestui sfânt lăcaş Mitteilungen şi reluate în JBLM, între care
se leagă de faptul că aici erau miruiţi descoperirea unui mormânt de copil în
domnii Moldovei. Se face observaţia partea nordică a naosului11 sau a
judicioasă că, în conformitate cu "limba monedelor poloneze emise de Sigismund al
bisericească de pe atunci ar fi trebuit să i se III-lea Wasa aflate în zidăria turlei12,
zică biserica "pomăzuirii" sau a monede care se constituie în preţioase
"pomazaniei"7. Autorul consideră că elemente de încadrare cronologică a
numele bisericii derivă de la cel al familiei perioadei de construcţie a bisericii actuale.
Mirăuţ sau Mirăuţă, care a locuit în zonă şi Studiind tehnica de construcţie a Cetăţii de
de la care acea parte a oraşului a primit Scaun şi a actualei biserici Mirăuţi,
numele de "mahalaua Mirăuţilor"8. Studiul considerată a fi edificiul originar,
profesorului cernăuţean acordă un spaţiu Romstorfer formulează în monografia
amplu prezentării episodului din anul 1792, dedicată cetăţii ipoteza că ambele
când biserica Sfântul Gheorghe a fost în monumente au fost construite de către
pericol de a fi demolată, piatra rezultată voievodul Petru I în intervalul de timp
urmând a fi folosită pentru diverse lucrări cuprins între anii 1380 şi 139013.
edilitare, fiind salvată de la distrugere de Informaţii sumare despre biserica
maiorul de arnăuţi pensionar Iane (Ioan) Mirăuţi se întâlnesc în lucrări cu tematică
Florea, care a cumpărat locul şi construcţia diversă, apărute în ultimele decenii ale
pentru 220 de galbeni9. Este prezentată secolului XIX. Vasile Palade, profesor la
istoria bisericii şi în secolul XIX, până în seminarul de la Socola, descriind excursia
momentul când împăratul Franz Joseph a făcută în vara anului 1871 la Suceava ne
aprobat lucrările de restaurare. În cuprinsul transmite o informaţie deosebit de
studiului său Isidor Onciul a publicat valoroasă, şi anume cea despre picturile
numeroase documente care ilustrează care împodobeau partea superioară a
istoria zbuciumată a acestei biserici în pereţilor exteriori şi turla bisericii. Vasile
secolele XVIII şi XIX10. Palade este primul care atrage atenţia

6. Ibidem, p. 536.
7. Ibidem, p. 537.
8. Ibidem, p. 537-540; 600-612.
9. Ibidem, p. 669-679.
10. K. A. Romstorfer, Über ein Kindergrab in der um 1400 errichteten Miroutz Kirche in Suczawa, în Mitteilungen,
1899, p. 37.
11. Idem, Rekonstrucktion der Miroutz Kirche in Suczawa. Berich über die Arbeiten im Jahre 1898, în JBLM, 1898,
p. 104-107; idem, Die Restaurierung der Miroutzkirche in Suczawa, în Mitteilungen, 1899, p. 111-112.
12. Idem, Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între 1895 şi 1904, Bucureşti, 1913, p. 20-21.
13. V. Palade, O escursiune la Suceava. 17 şi 18 august 1871, Iaşi, f.a., p. 36-37.
asupra supranumelui bisericii pe care îl publicat în anul 1924 de către G. Balş. După
derivă de la un nume de familie, Mirăuţă, o introducere care prezintă un scurt istoric
frecvent întâlnit în Moldova14. al bisericii, consemnându-se părerile
N. Iorga nu a dedicat o lucrare formulate anterior privind perioada de
specială bisericii Mirăuţi, pe care însă o construcţie, autorul realizează o atentă
menţionează frecvent în studiile sale. În cele analiză a elementelor care privesc tehnica
mai multe dintre aceste lucrări, notaţiile de execuţie, dar mai ales planul, stilul
făcute în legătură cu biserica "Mirăuţului", arhitectural şi detaliile, ajunge la concluzia
extrem de sumare şi referindu-se la că edificiul actual a fost prefăcut din temelii
episodul aducerii moaştelor Sfântului Ioan la mijlocul secolului XVII, Balş fiind primul
cel Nou, sunt însoţite de explicarea numelui care a intuit şi a dovedit că actuala biserică
considerat a fi derivat de la cel al satului Mirăuţi nu este construcţia originară,
unde se afla acest edificiu, "înainte de a se fi vechea mitropolie construită în secolul
hotărât raza cetăţii Suceava"15. N. Iorga era XIV18.
de părere că biserica a fost construită de În perioada interbelică au apărut
Alexandru cel Bun, în satul Mirăuţi din faţa lucrările elaborate de Simion Reli, profesor
Cetăţii de Scaun, pe locul unde mai înainte la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, care
se găsea o biserică mai veche, iar biserica reiau, cu inexactităţi, dar şi cu noi
actuală, cea restaurată de austrieci, a fost amănunte, informaţiile legate de
ctitorită de Ştefan cel Mare16. Din toate evenimentele din anul 1792 când biserica
scrierile lui N. Iorga răzbate o notă era să fie demolată19, dar şi nota semnată de
polemică referitoare la restaurarea publicistul sucevean Filimon Taniac privind
executată în perioada ocupaţiei austriece în eforturile depuse de baronul Eudoxiu de
Bucovina, restaurare considerată urâtă şi Hurmuzaki în deceniul nouă al secolului
afectând grav aspectul iniţial al XIX pentru restaurarea bisericii20.
monumentului: "Ţigle strălucitoare, piatră Alături de aceste studii au apărut şi
rasă, sfinţi de Viena. Ţi se strânge inima câteva lucrări de popularizare ori simple
când intri în lăcaşul de minunată, ghiduri turistice, unde sunt reluate
răbdătoare parodie, din care au fost gonite informaţii deja cunoscute din studiile
toate amintirile"17. publicate anterior de Isidor Onciul, S. Fl.
În lungul şir al lucrărilor dedicate Marian, K. A. Romstorfer sau G. Balş şi
bisericii Mirăuţi sau a celor care se unde revin ca un adevărat leit-motiv
mulţumesc să vorbească succint despre observaţiile privind restaurarea făcută la
acest monument o notă aparte o face sfârşitul secolului XIX, preluate din scrierile
studiul Biserica Mirăuţi din Suceava, lui N. Iorga. Este cazul lucrărilor semnate

14. N. Ioga, Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, ed. a II-a, vol. I, Bucureşti, 1929, p. 63.
15. Idem, Istoria românilor, vol. III, Ctitorii, Bucureşti, 1937, p. 315.
16. Idem, Vechiul meşteşug de clădire al românilor. Bisericile şi mănăstirile lor, în Istoria românilor în chipuri şi
icoane, vol. I, Craiova, 1921, p. 105; idem, Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, ed. a II-a, vol.
I, Bucureşti, 1929, p. 101.
17. Idem, Neamul românesc în Bucovina, Bucureşti, 1905, p. 24.
18. G. Balş, Biserica Mirăuţi din Suceava, în BCMI, XVII, 1924, p. 169-174.
19. S. Reli, Lupta românilor din Suceava cu stăpânirea austriacă pentru conservarea monumentelor religioase istorice
din acest oraş în anii 1791-1794 (după documente originale inedite), în vol. Închinare lui Nicolae Iorga cu prilejul
împlinirii vârstei de 60 de ani, Cluj, 1931, p. 360-37l; idem, În jurul unei vechi catedrale a Mitropoliei din Suceava,
în vol. Omagiu profesorului Ioan Lupaş, Bucureşti, 1941, p. 3-4 (extras).
20. F. Taniac, Eudoxiu Hormuzachi şi Biserica Mirăuţilor, în Făt-Frumos, XV, 1940, p. 26-28.
de Victor Morariu21, Octav Vorobchievici22, În monografia dedicată mănăstirii
Simion Reli23, Valerian Doboş-Boca24, Vlad Sfântul Ioan din Suceava profesorul Ioan
Bănăţeanu şi E. Knittel25 etc. Caproşu vorbeşte, pe scurt, şi despre
După cel de al doilea război mondial biserica Mirăuţi, edificată în perioada 1380-
şirul lucrărilor referitoare la biserica Mirăuţi 1390 şi care servind drept catedrală
este reluat în anul 1957 când a fost publicat mitropolitană aproape un secol şi jumătate
în Mitropolia Moldovei şi Sucevei studiul şi adăpostind între zidurile ei moaştele
fostului profesor la Facultatea de Teologie sfântului Ioan până în 1589, "a traversat
din Cernăuţi Milan Şesan. Este reluată toate vicisitudinile istoriei sucevene"29. În
discuţia referitoare la supranumele sub care câteva fraze este trasată o istorie
este cunoscută biserica Sfântul Gheorghe zbuciumată, vorbindu-se despre
din Suceava, preluând vechile idei stricăciunile suferite în secolul XV, de
formulate de Isidor Onciul, care nu este refacerile succesive şi de avariile pe care
menţionat, şi este făcut un scurt istoric al această biserică le-a suferit până la
bisericii, folosindu-se informaţii apărute în restaurarea datorată lui Romstorfer.
lucrările anterioare. Au fost făcute şi Reluând ipoteza formulată de S. Fl. Marian
afirmaţii legate de diversele etape din despre pridvorul menţionat de pisania din
istoria monumentului, vorbindu-se despre anul 1579 a mitropolitului Theofan, Ioan
faptul că Ştefan cel Mare, ajutat de Caproşu face remarca pertinentă că
mitropoliţii Theoctist şi Gheorghe de la pridvorul ridicat spre cinstirea sfântului
Neamţ, a rezidit biserica, transformând-o Ioan cel Nou, ale cărui moaşte erau păstrate
într-un somptuos sediu mitropolitan, cât şi în vechea mitropolie, era firesc să fi fost
despre "restaurarea din temelii, în stilul ei adosat bisericii unde se găseau venerabilele
vechi", efectuată de Vasile Lupu şi relicve şi nu la ctitoria voievozilor Bogdan
mitropolitul Varlaam, fără a se menţiona al III-lea şi Ştefan cel Tânăr30. Renunţând la
sursa documentară a acestor informaţii26. explicarea motivului pentru care a fost
Tangenţial, despre biserica Mirăuţi nevoie să se construiască între 1514-1522
se fac referiri şi în lucrări de sinteză, precum noua biserică cu hramul Sfântul Gheorghe,
Istoria artei feudale în ţări1e române ca urmare a distrugerii, în circumstanţe
datorată lui Virgil Vătăşianu27 sau în necunoscute, a bisericii Mirăuţi, profesorul
Arhitectura pe teritoriul României de-a Caproşu avansează ipoteza, perfect
lungul veacurilor elaborată de Grigore plauzibilă, la care subscriem şi noi, potrivit
Ionescu28, considerată a fi o reconstrucţie căreia, în condiţiile creşterii populaţiei
din secolul XVII a unui edificiu datând din oraşului Suceava se va fi simţit nevoia
veacul al XIV-lea sau de la începutul celui edificării unei noi catedrale mitropolitane,
următor. mai spaţioasă decât vechea mitropolie31.

21. V. Morariu, Călăuza istorică a oraşului Suceava, Cernăuţi, 1921, p. 11-15.


22. O. Vorobchievici, La noi în Bucovina, Bucureşti, f.a., p. 65, 68-69.
23. S. Reli, Călăuza monumentelor religioase din eparhia Bucovinei, Cernăuţi, 1937, p. 112-115.
24. V. Doboş Boca, Din trecutul Sucevei de altă dată, Cernăuţi, 1938, p. 90-92.
25. V. Bănăţeanu şi E. Knittel, Ghidul turistic, istoric şi balnear al ţinutului Suceava, Cernăuţi, 1939, p. 250-25l.
26. M. Şesan, Biserica Mirăuţi-Suceava, în MMS, XXXIII, 1957, 10-12, p. 862-865.
27. V. Vătăşianu, Istoria artei feudale în ţările române, vol. I, Bucureşti, 1959, p. 304.
28. Gr. Ionescu, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Bucureşti, 1982, p. 330.
29. I. Caproşu, Vechea catedrală mitropolitană din Suceava. Biserica Sfântul Ioan cel Nou, Iaşi, 1980, p. 24.
30. Ibidem, p. 43.
31. Ibidem, p. 38.
Între lucrările dedicate bisericii Arhitectura românească veche renunţă la
Mirăuţi sau care tratează tangenţial ipotezele formulate anterior, pentru a relua
probleme legate de aceasta un loc deosebit presupunerea formulată de Gh. Sion, după
îl ocupă studiul Contribuţii arheologice la care biserica Mirăuţi era de plan bazilical,
cunoaşterea primului lăcaş al Mitropoliei căruia, la o dată neprecizată, i s-a adăugat
Mo1dovei. Biserica Mirăuţilor din Suceava, un pridvor surmontat de o clopotniţă35.
apărut în 1982 şi datorat arheologilor Lia şi Pe tărâmul ipotezelor se situează şi
Adrian Bătrîna. Studiul face cunoscute Virgil Polizu. Astfel arhitectul, care a
rezultatele cercetărilor arheologice efectuate condus lucrările de restaurare a bisericii
în anul 1976, în exteriorul vechii catedrale Mirăuţi consideră că aceasta a fost
mitropolitane şi care au evidenţiat dărâmată în anul 1513, poate din cauza
fundaţiile unui edificiu de mari dimensiuni, stării precare de conservare, şi a fost
fără abside laterale şi contraforţi, care, pe reclădită în mare grabă, probabil în prima
baza observaţiilor stratigrafice dar şi a jumătate a secolului XVI, grabă explicabilă
informaţiilor furnizate de mormintele aflate prin faptul că în interior se găseau
în zonă a fost datat la sfârşitul secolului înmormântate o serie de înalte personaje.
XIV, fiind considerat o ctitorie a Analizând apoi o serie de detalii
voievodului Petru I32. arhitectonice: stâlpii ce separă naosul de
Reluarea cercetărilor arheologice de pronaos, turnul clopotniţă situat deasupra
la biserica Mirăuţi în anul 1992 de un pridvorului, elementele decorative de
colectiv de specialişti, sub conducerea faţadă care sunt specifice secolului XVI şi
profesorului Mircea D. Matei, prilejuite de mai ales celui următor autorul conchide:
lucrările de restaurare s-a soldat cu "biserica nu a putut fi reparată numai la
descoperiri spectaculoase, rezultatele partea superioară a zidurilor şi la turlă, ci a
primelor două campanii fiind publicate fost refăcută din temelie, respectându-se
într-un studiu în 1995, semnat de Mircea D. planul şi introducând turnul clopotniţă"36.
Matei, Gheorghe Sion, Paraschiva Victoria În anul 2001, cu ocazia terminării
Batariuc33. parţiale a lucrărilor de restaurare la biserica
Bazându-se pe rezultatele primei Sfântul Gheorghe (Mirăuţi), a fost editat de
campanii de cercetări arheologice din anul către Virgil Polizu şi Mihai Bradu volumul
1992, arhitectul Cristian Moisescu a intitulat Un reper al culturii române.
formulat mai multe ipoteze referitoare la Monumetul Mirăuţi, volum care adună între
planimetria bisericii Mirăuţi şi la modul de coperţile sale pe lângă un scurt istoric al
boltire a naosului: tip "cruce greacă bisericii, un succint raport al cercetării
înscrisă", plan bazilical, cu stâlp central, cu arheologice, cât şi contribuţii referitoare la
rostul de a prelua greutatea bolţilor pe actul nemijlocit al restaurării, semnate de
nervuri, dispuse în jur34. Acelaşi autor, în profesorul Alexandru Cişmigiu şi arhitect
Virgil Polizu. O bogată ilustraţie desenată şi
32. L. Bătrîna şi A.Bătrîna, Contribuţii arheologice la cunoaşterea primului lăcaş al Mitropoliei Moldovei. Biserica
Mirăuţilor din Suceava, în CAMNI, V, 1982, p. 216-219, fig. 1.
33. M. D. Matei, Gh. Sion, P. V. Batariuc, Probleme care aşteaptă răspuns de la cercetarea arheologică a bisericii Sf.
Gheorghe (Mirăuţi) din Suceava, în RMI, LXIV, 1-2, 1995, p. 3-14.
34. C. Moisescu, Interferenţe şi sinteze stilistice la începuturile arhitecturii ecleziastice moldoveneşti (sec. XIV-XV),
în AT, III, 1993, p. 11-12 ‚ fig. 4.
35. Idem, Arhitectura românească veche, vol. I, Bucureşti, 2001, p. 154.
36. V. Polizu, Contribuţii privind restaurarea monumentelor istorice din Moldova secolelor XV-XVII, teză de
doctorat, Institutul de Arhitectură “Ion Mincu”, Bucureşti, 1999, p. 61.
fotografiată se constituie într-o adevărată de mileniu s-a îmbrăcat într-o haină nouă,
cronică în imagini a etapelor de cercetare care, sperăm, îi va permite să înfrunte pe
arheologică şi de restaurare a acestui mai departe secolele37.
venerabil monument care, acum, la început

37. Un reper al culturii române. Momentul Mirăuţi, Suceava, 2001, passim.