CUPRINS

CAPITOLUL I: Economia Republicii Moldova – principalele caracteristici

1.1 Poziția geografică a Republicii Moldova …….……………………………….……… 2

1.2 Agricultura……………………………………………………………………..……… 3

1.3 Resurse și industrie………………………………………….………………………… 4

Capitolul II – Leul moldovenesc

2.2 Conceptul .Elemente de siguranță………………………………………………….….5

2.1 Metoda de determinare a cursului oficial al leului moldovenesc faţă de

valutele străine…………………………………………………….……………………..6

2.3 Factorii de influenţă a ratei de schimb a leului moldovenesc………………….7-9

Concluzia ……………………………………………………………….…………….10

Bibliografie …………………………………………………………………………...11

Anexe

1
 Capitolul I

1.1 Poziția geografică a Republicii Moldova

Republica Moldova (abreviată RM sau R.M.) este un stat localizat în sud-estul Europei, care
se învecinează cu România la vest și cu Ucraina la nord, est și sud. Republica Moldova este
un stat fără ieșire directă la mare, însă are ieșire la Dunăre pe o fâșie de 430 de metri la
extremitatea sa sudică, prin intermediul căreia are potențial acces la Marea Neagră. În
procesul dezmembrării Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența pe 27
august 1991. Pe 29 iulie 1994 a fost adoptată prima constituție a Moldovei. Începând cu
anul 1990, teritoriul Moldovei situat pe malul estic al fluviului Nistru este sub control de
facto a regimului separatist din Transnistria. Capitala Republicii Moldova este oraşul Chisinau .

Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al statului

și un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Moldova este stat membru a Organizației
Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Parteneriatului pentru
Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN și a altor organizații internaționale. Republica
Moldova aspiră pentru aderarea la Uniunea Europeană, și a implementat deja primul Plan de
Acțiune de 3 ani în cadrul Politicii Europene de Vecinătate

Republica Moldova este situată în partea de sud-est a Europei,în apropiere de centrul

geografic al acestui continent, învecinându-se cu România la vest și Ucraina la nord, est și sud.
Lungimea totală a frontierelor este de 1.389 km, 450 km cu România care se întinde aproape
integral pe rîul Prut,pîna la gura de vărsare a acestuia în fluviul Dunărea și 939 km cu Ucraina ea
se desfășoară predominant pe uscat și doar un sector mic-pe fluviul Nistru. Țara ocupă o
suprafață de 33.843 km², din care 472 km² sunt ape. Zonele arabile ocupă 53% de suprafeței ale
Republicii Moldova, cele destinate culturii cerealiere — 14%, pășunile — 13%, pădurile — 9%.
Alte zone, incluzând terenuri neproductive, formează 11% de teritoriul întreg al statului. Deși
Republica Moldova nu are drept ieșire la mare, portul Giurgiulești de pe Dunăre asigură
transportul maritim. Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în
unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. Statutul satului (comunei), sectorului,
orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlamentul Republicii
Moldova, și se aprobă de consiliul local.

2
Agricultura

Republica Moldova este un stat agrar-industrial. Agricultura este unul dintre pilonii
tradiționali pentru economia Republicii Moldova.

Un studiu realizat de Banca Mondială, arată însă că agricultura din Republica Moldova este
ineficientă, anul (2011) sectorul a înregistrat o productivitate scăzută, investițiile în domeniu au
fost mici, iar costurile exagerate. Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mică decît în
media europeană. Producătorii agricoli autohtoni au devenit necompetitivi pe piaţa externă şi
chiar internă, ritmul de majorare a importurilor de produse agroalimentare fiind în creştere.
Republica Moldova e pe cale să devină un stat importator net de produse
agroalimentare.Agricultura este vulnerabilă şi expusă la un şir de riscuri cu impact negativ ca:
eroziuni, alunecări, calamităţi natural. Însă pe lîngă aceste probleme de ordin natural,
producătorii agricoli se confruntă şi cu alt gen de probleme cum ar fi comercializarea producţiei
recoltate, cauzate de reducerea volumelor de achiziţii şi prelucrare a legumelor de către fabricile
de conserve, precum şi slaba dezvoltare a serviciilor de colectare, depozitare, transport a
produselor agricole pentru industria alimentară şi pentru comercializarea pe piaţă. Nivelul scăzut
de competitivitate a produselor agricole autohtone şi lipsa de diversitate a produselor contribuie
la cedarea producţiei locale în faţa celei de import. Toate acestea nu oferă siguranţă şi stimulare
pentru o dezvoltare durabilă, ci dimpotrivă sporesc riscurile agricultorilor

Structura producției agricole poate fi catalogată drept una relativ stabilă, care în linii generale,
pentru Moldova reprezintă 55-70% cea de origine vegetală și 30-45% de origine animală. În anul
2017 acest coraport a fost de 54.7% pentru producția vegetală, și respectiv 45.3% pentru cea
animalieră. Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mică decît în media europeană.

Zona de nord a țării, este specializată în producție și prelucrare a sfeclei de

zahăr, boabe, fructe, tutun, și este caracterizată prin tratament termic relativ mare, suficient în
comparație cu zonele sudice. Mai multe precipitații (460 - 630mm). Suma temperaturilor active
este de 2750-3000 c˚. Acoperirea solului este dominată de cernoziom bogat în humus puternic.

Zona centrală este specializată în producția de struguri. Regiunea este bine încălzită de razele
solare, zona este protejată de vânturile de nord-est. Acoperirea solului este dominată de soluri
brune și soluri cenușii de pădure, suma temperaturilor active este de 3000-3100 c˚, cad 420 -
450mm precipitații anual.Zona de sud este specializată în producția de struguri, în special
struguri roșii, porumb și floarea soarelui.

3
 Exporturi

Până în anul 2013, 90% din exportul de fructe și legume din Republica Moldova este
orientat spre piața rusească.Piața rusească absoarbea aproape 40% din produsele alcoolice
moldovenești.[8] În 2013, peste 24,8 milioane de litri din producția de băuturi alcoolice au fost
importate în Rusia din Republica MoldovaÎn anul 2012, Republica Moldova a exportat produse
vinicole în valoare de 210 milioane de dolari, dintre care aproximativ 29% (peste 60 de milioane
de dolari) au ajuns pe piața rusă. Alte piețe importante pentru producția vinicolă moldovenească
sunt Belarusul (22% din total) și Ucraina (14%). În 2012, România a importat din Republica
Moldova produse vinicole în valoare de 4,26 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2% din
exporturile moldovenești.

Resurse și industrie

Datorită caracterului agricol al țării cea mai dezvoltată ramură industrială este industria
alimentară. În Moldova se produc anual circa 550 - 600 mii tone de lapte, dintre care
aproximativ 28 % se achiziționează pentru procesare. Industria de prelucrare a laptelui este
reprezentată de 23 de întreprinderi, viabile fiind doar 12 întreprinderi, majoritatea cărora se află
în partea de nord a republicii. Industriei zahărului din ultimii zece ani a fost marcată prin venirea
pe piață a concernului german Sudzucker care a achiziționat pachetele de control în patru fabrici
de zahăr – din Drochia, Fălești, Dondușeni și Alexăndreni Producția anuală de zahăr se află în
scădere, a coborât de la 149,0 mii tone în 2006 până la 87,6 mii tone în 2011.

Republica Moldova este asigurată cu 4-5% de resurse energetice și de combustibil proprii, restul
fiind importate. Principalul furnizor de carburanți este Federația Rusă, urmată
de Ucraina și România. Gazul natural este principalul tip de combustibil în balanța energetică a
țării și cota lui în prezent constituie 42% (inclusiv gaz lichefiat). Consumul de combustibil lichid
(ex. benzină, motorină ș.a.) constituie 40% din volumul total al resurselor energetice utilizate și
consumul combustibilului solid (cărbunele și lemnele) - mai puțin de 10%.

4
Conceptul . Elemente de siguranță

Leul moldovenesc (codul ISO 4217: MDL) este moneda națională a Republicii Moldova.
Un leu este subdivizat în 100 bani (singular: ban). În momentul de față sunt disponibile bancnote
cu valoarile: 1, 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500, 1000 lei și monede de valori: 1 (nu se mai folosesc),
5, 10, 25, 50 bani,1 leu ,2 lei, 5 lei, 10 lei. Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie
1993. Schimbul s-a realizat după cursul 1 leu pentru 1000 cupoane.

Elemente de siguranță

1.Filigran umbrit, reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru, vizibil la
privirea în contralumină.

2. Firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central,
vizibil la privirea în contralumină.

3. Elementul de suprapunere față-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al

imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida, la fel și
cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. La suprapunere litera „V” de pe fața
bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să
formeze silueta literei „M” (Moldova).

Designul leului moldovenesc a fost elaborat de artistul plastic Gheorghe Vrabie

Cursul oficial de schimb reprezintă prețul leului moldovenesc fața de valutele altor țări.
Cursul oficial se calculează în baza ratelor de schimb stabilite de către băncile licențiate în
tranzacțiile de cumpărare/vînzare a valutelor efectuate cu clienții lor și cu alte bănci. Astfel,
cursul oficial de schimb reflectă raportul dintre cererea și oferta de valute pe piața valutară din
țară.

Banca Națională a Moldovei publică zilnic, la ora 16:00, cursul oficial de schimb, valabil
pentru ziua bancară următoare. De menționat că, cursul oficial este o rată indicativă și nu este
obligatorie pentru utilizare în tranzacțiile de schimb valutar prin virament sau în numerar. În
cele mai dese cazuri, cursul oficial se utilizează în scopuri contabile, statistice sau analitice. Este
important de remarcat că Banca Națională nu țintește cursul oficial de schimb, obiectivul
fundamental al BNM este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Intervențiile pe piața
valutară reprezintă unul din instrumentele auxiliare ale politicii monetare.

5
 Metoda de determinare a cursului oficial al leului moldovenesc faţă de valutele străine

Banca Naţională a Moldovei cotează leul moldovenesc faţă de valutele străine specificate în
anexa nr.1.Denumirile valutelor străine, codurile numerice şi alfabetice ale acestora sunt indicate
în anexa nr.1 la prezentul Regulament în corespundere cu standardul internaţional ISO 4217
„Coduri pentru reprezentarea monedelor şi fondurilor” („Codes for the representation of
currencies and funds”), aprobat prin hotărârea Institutului Naţional de Standardizare şi
Metrologie nr.27-ST din 28 august 2008.Lista valutelor străine faţă de care Banca Naţională a
Moldovei cotează leul moldovenesc poate fi revizuită la necesitate.Cursul oficial al leului
moldovenesc faţă de dolarul SUA se determină de către Banca Naţională a Moldovei în baza
informaţiei privind volumele tranzacţiilor spot de cumpărare /vânzare a dolarilor SUA contra lei
moldoveneşti şi cursurile valutare aplicate de către băncile licenţiate şi Banca Naţională a
Moldovei la tranzacţiile în cauză, reflectate în Raportul cu privire la sumele de valută străină
cumpărate şi vândute de către bancă contra lei moldoveneşti (în continuare - raport).

La determinarea cursului oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA se utilizează metoda
mediei aritmetice a mediilor cursurilor preponderente de cumpărare şi vânzare ponderate la
volumul tranzacţiilor spot de cumpărare /vânzare efectuate pe piaţa valutară interbancară şi cea
intrabancară ale Republicii Moldova între orele 12.30 a zilei lucrătoare precedente şi 12.30 a
zilei de raportare. Pentru zilele de sâmbătă declarate lucrătoare prin hotărâre de Guvern,
tranzacțiile de cumpărare/vânzare din ziua respectivă se vor include în raportul din următoarea zi
lucrătoare.

Băncile licențiate prezintă Băncii Naționale a Moldovei raportul prin intermediul Sistemului
automatizat de plăți interbancare.În cazul în care au fost depistate erori în raportul prezentat în
ziua lucrătoare curentă, banca este obligată să transmită raportul repetat cu corectările de rigoare
până la ora 15:45 a zilei lucrătoare curente.În cazul în care au fost depistate erori (de către Banca
Națională a Moldovei sau de către banca licențiată) în raportul ale cărui date au fost incluse deja
în calculul cursului oficial, banca este obligată să transmită raportul repetat cu corectările de
rigoare prin intermediul Sistemului automatizat de plăți interbancare în termen de cel mult 3 zile
lucrătoare după ce acestea au fost depistate. Concomitent, banca este obligată să transmită și un
mesaj, la adresa electronică indicată de Banca Națională a Moldovei în Normele tehnice de
întocmire a rapoartelor electronice, prin care va informa Banca Națională a Moldovei despre
transmiterea repetată a raportului și explicația pe marginea erorilor depistate. Mesajul va
conține obligatoriu numele, prenumele și numărul de telefon al persoanei responsabile.
În cazul în care raportul din ziua lucrătoare curentă a fost prezentat după ora 15:00 sau raportul
repetat după ora 15:45, informația din raport va fi exclusă din calculul cursului official
6
 Factorii de influenţă a ratei de schimb a leului moldovenesc

Cursul de schimb valutar nu este o mărime statică, ci dinamică, evoluţia sa fiind determinată de o
multitudine de factori de ordin intern sau extern care au o influenţă deosebit de complexă. La
rândul său, şi cursul de schimb al monedei unei ţări exercită influenţă directă sau indirectă asupra
economiei. În acest contex reprezintă un deosebit interes cunoaşterea situaţiei actuale de pe piaţa
valutară din Republica Moldova, factorii de influenţă asupra cursului de schimb al monedei
naţionale, precum şi efectele variaţiei acestuia asupra economiei naţionale.

Dacă urmărim evoluţia ratelor de schimb în perioada 2004-2008, observăm un trend clar de
apreciere aleului moldovenesc faţă de principalele valute de referinţă (a se vedea Tabelul). La fel
de evident este şi faptul că aprecierea leului nu se datorează creşterii economice. În structura
Produsului Intern Brut (PIB) ponderea producţiei industriale este cea mai mică. Fenomenul de
apreciere a valutei naţionale este cauzat, în primul rând, de intrările masive de valută străină

(EURO, USD) în ţară. Există trei canale principale de intrare a valutei străine în ţară:

Remitenţele persoanelor fizice (emigranţi). Remitenţele au servit în permanenţă un factor

esenţial al aprecierii leului moldovenesc. Începând cu 2000, odată cu accelerarea ritmurilor de
creştere a numărului de cetăţeni plecaţi la muncă peste hotare, veniturile remise au cunoscut, de
asemenea, un trend ascendent înregistrândîn fiecare an noi recorduri .Astfel, dacă în anul 2000
sumele remise constituiau 152,9 milioanedolari SUA, atunci în anul 2008 acestea au atins cifra
de 1660 milioane dolari SUA. Majoritatea banilor transferaţi de către emigranţi au fost destinaţi
în cea mai mare parte consumului. Remitenţele ar putea să nu influenţeze rata MDL/USD, dacă
acestea ar fi direcţionate în economii în aceeaşi valută în care s-au făcut transferurile şi nu ar fi
îndreptate spre consum sau convertirea în lei pentru a fi plasate în depozite bancare, a căror rate
au crescut semnificativ, în special pe parcursul anului 2008.

Creşterea investiţiilor străine în Republica Moldova. Fluxurile de investiţii străine directe în

economia naţională în anul 2008 au atins 679 milioane dolari SUA. În 2004 acestea erau de
numai 152,38 milioane dolari SUA. Desigur, în comparaţie regională, aceste cifre nu sunt încă
prea mari şi chiar optăm pentru creşterea sporită a acestora, dar totuşi aceste intrări adiţionale de
valută în economie influenţează semnificativ cursul de schimb. Creşterea asistenţei financiare şi
tehnice acordate de către instituţiile finanţatoare internaţionale (Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi altele). Spre exemplu, pe parcursul
anului 2007 Moldova a beneficiat de granturi şi asistenţă tehnică în valoare de 210 milioane
USD.

7
 Încă o cauză a aprecierii leului este influxul masiv de capital speculativ şi influenţa „carry
– traderilor” (venirea în ţară a unor cetăţeni străini cu scopul de a schimba în lei valută şi a
depozita în bănci la rate foarte atractive din Republica Moldova). Ratele ridicate ale dobânzilor
la depozitele bancare servesc un punct de interes pentru influxul de capital speculativ. Un alt
factor cu impact asupra evoluţiei cursului de schimb al leului moldovenesc sunt aşteptările
negative ale populaţiei. Acest aspect psihologic al opiniei publice este alimentat de declaraţiile
analiştilor economici şi ale liderilor politici care pot provoca panică şi agiotaj. De asemenea,
aşteptările negative ar putea constitui şi una dintre cauzele de diminuare a ritmurilor de creştere a
investiţiilor şi de reducere atât a exporturilor, cât şi a importurilor.

Paralel cu factorii interni, factorii externi de influenţă au, de asemenea, o acţiune

semnificativă asupra evoluţiei pieţei valutare din Republica Moldova. Cursul oficial al leului
moldovenesc faţă de dolarul SUA se determină de către Banca Naţională a Moldovei în baza
informaţiei privind volumele tranzacţiilor de cumpărare /vânzare a dolarilor SUA contra lei
moldoveneşti (spot, swap, forward etc.) şi cursurile valutare aplicate de către băncile licenţiate şi
BNM la tranzacţiile în cauză, reflectate în raportul cu privire la sumele de valută străină
cumpărate şi vândute de către bancă contra lei moldoveneşti. Cursul oficial al leului
moldovenesc faţă de valuta străină, alta decât dolarul SUA, se determină în baza cursului oficial
al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA multiplicat la cross - cursul valutei străine respective
faţă de dolarul SUA. Astfel, rata leului faţă de EURO (alte valute) este una calculată şi nu o rată
reală, influenţată de regulile generale ale economiei de piaţă, adică nu este vorba de un echilibru
între cererea şi oferta de EURO (alte valute) versus lei. Modificarea cotaţiei MDL/EURO este o
consecinţă a evoluţiei perechii EURO/USD pe piaţa financiar-valutară internaţională. Dinamica
MDL/EURO este prezentată în Tabel. În general, aprecierea monedei naţionale este determinată
de procesul inflaţionist global. Un factor important de influenţă asupra evoluţiei cursului leului
moldovenesc faţă de principalele valute (EURO şi USD), care poate servi în calitate de
catalizator al deprecierii monedei naţionale, este criza financiară internaţională, ale cărei efecte s-
au resimţit în 2007. Însă, spre sfârşitul anului 2008 criza financiară s-a transformat treptat în
criză economică, din cauza limitării accesului la credite. Spre deosebire de alte state, nu creditele
şi investiţiile străine, ci remitenţele în Republica Moldova erau, începând cu 2000, una dintre
locomotivele creşterii economice. Chiar dacă Republica Moldova nu a fost prea afectată de lipsa
accesului la credite şi de criza financiar - bancară din lume, presupunem că ea va fi afectată de
scăderea remitenţelor pentru simplul fapt că sute de mii de oameni sunt disponibilizaţi în câteva
state-cheie ca Spania, Rusia, Ucraina, Romania, Italia, Irlanda, care sunt afectate de criza
financiară. În ianuarie 2009 transferurile băneşti prin intermediul băncilor comerciale de la

8
persoanele fizice aflate peste hotare au constituit 64,80 mln. USD, micşorându-se cu 27,7% faţă
de aceeaşi perioadă a anului 2008, când acest indicator constituia 71,5 mln. USD. Din cauza
diminuării constante a volumului de venituri remise de emigranţi şi a volumului de exporturi,
începând cu a doua jumătate a anului 2008 leul este expus deprecierii faţă de principalele valute
de referinţă (EURO şi USD)

9
 Concluzia

În concluzie aș vrea să menționez despre consecințele aprecierea leului . Aprecierea îi

avantajează pe cei careprimesc salarii în lei moldoveneşti şi doresc să-şi facă rezerve sau
economii procurând valută străină; sau familiile care au datorii în valută. De notat că aprecierea
monedei naţionale este un fenomen care favorizează reducerea tensiunilor inflaţioniste şi ca
urmare atingerea obiectivului major al Băncii Naţionale de menţinere a stabilităţii preţurilor. În
acelaşi timp, în urma aprecierii este avantajat Guvernul, care în ultimă instanţă cumpără agenţii
energetici, cum ar fi, spre exemplu, gazele naturale, preţul cărora este stabilit în dolari. În plus,
ca rezultat al aprecierii mai sunt avantajaţi şi importatorii, deoarece aceştia cumpăra valută de pe
piaţa locală la un curs tot mai jos de la lună la lună. Evoluţiaimporturilor începând cu 2000 până
în 2008 este prezentată în tabelul 1. În acelaşi timp majoritatea preţurilor pe piaţa locală
exprimate în lei, nu sunt recalculate (actualizate) de către importatori odată cu aprecierea leului
ceea ce aduce importatorilor un profit adiţional. Încă un aspect pozitiv pentru Banca Naţională
este creşterea rezervelor în valută din2006 de la 650 mil. USD până la 1500 mil. USD, în 2008.
Mai mult, efectele aprecierii leului s-au transpus printr-o ieftinire a creditelor bancare.

Dezavantajaţi în urma aprecierii leului sunt angajaţii care primesc salariile în valută străină sau
cel puţin acestea sunt nominalizate în valută, evident că ei pierd în urma a schimbului în lei. O
apreciere excesivă a monedei naţionale dăunează foarte mult exportatorii, prin imposibilitatea de
a pătrunde pe piaţa internaţională prin intermediul unor preţuri joase, consecinţa fiind o creştere
şi mai puternică a importurilor şi deci o accentuare a dezechilibrului din balanţa comercială .În
plus, există riscul că exportatorii ar putea pierde şi din cauza că preţurile în contracte sunt fixate
în dolari SUA (altă valută), iar după achitarea şi primirea valutei în cont, care apoi este
convertită în lei, reprezintă o sumă esenţial mai mică decât costurile de producţie. Suntem de
părere că nu numai exportatorii, dar şi producători interni au de suferit de pe urma aprecierii
leului.

10
Bibliografie :

1. Ana Berdilă–Cîrlan. Relaţii valutar-financiare internaţionale în scheme. Evrica–Chişină:

2006
2. Articolul “EFECTELE VARIAŢIEI CURSULUI VALUTAR AL MONEDEI
NAŢIONALE ASUPRA ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA: SINTEZA
CAUZALĂ” Revista ştiinţifică a Universităţii de Stat din Republica Moldova 2009
3. Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc faţă de valutele
străine, aprobat prin HCA al BNM nr.3 din 15.01.2009
4. Rapoartele Băncii Naţionale a Moldovei, www.bnm.md.
5. Rapoartele Biroului Naţional de Statistică al Moldovei, www.statistica.md
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_moldovenesc

11