TEMĂ SPECIALĂ

CAPITOLUL III

PROIECTAREA INSTALAȚIEI DE BALAST

 3.1 INSTALAȚIA DE BALAST – CONSIDERAȚII GENERALE

Instalația de balast este una dintre principalele instalații de la bordul navei, cu influență
directă asupra stabilității și a asietei acesteia.

În timpul exploatării sunt întâmpinate diferite situații , cazuri de încărcare care necesită
aplicarea corecțiilor prin balastare. Cele mai frecvente cazuri sunt :

1. Navigația fără încărcătură

Mai este cunoscuță și sub termenul de navigație în balast. Odată cu debarcarea mărfii de la
bordul navei apar o serie de modificări nefavorabile ale asietei cât și ale poziției centrului de
greutate. În aceste condiții nava nu își poate continua drumul, ca urmare se va balasta nava
astfel încât să fie îndeplinite următoarele condiții:

- Asigurarea pescajului minim pentru imersarea propulsoarelor și a cârmei

- Deplasarea centrului de greutate pentru a aduce nava pe asieta dorită
- Asigurarea unei înălțimi metacentrice minime obligatorii pentru navigația în siguranță

2. Navigația cu încărcătură

În acest caz în care nava este încărcată se are în vedere doar corectarea asietei. Datorită
prezenței încărcăturii nu mai este necesară balastarea pentru asigurarea unui pescaj minim.

Pentru corecțiile asupra asietei longitudinale se vor utiliza tancurile din picuri, iar pentru
cele transversale se vor utilia tancurile din cele două borduri, tancurile cele mai îndepărtate
față de planul diametral.

3. Navigația cu încărcătură parțială

În aceast caz exită o varietate de posibilități de încărcare a mărfii la bord. Nava este parțial
încărcată ca urmare necesitatea aplicării corecțiilor de asietă și în funcție de greutatea
încărcăturii, corecții de pescaj minim și de înălțime metacentrică.
 OBSERVAȚIE

La aplicarea corecțiilor trebuie avut în vedere consumul de rezerve din timpul voiajului
( combustibili, uleiuri, apă proaspătă ) care pot influența considerabil asieta navei.

Având în vedere cazurile prezentate mai sus putem afirma că instalația de balast este
destinată corectării asietei nefavorabile datorită ambarcării incorecte a mărfii la bord și a
consumului de resurse din timpul voiajului cât și pentru asigurarea stabilității necesare
navigației pe mare liberă.

3.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE INSTALAȚIEI DE BALAST

3.2.1 TANCURILE DE BALAST

În funcție de tipul, structura și destinația navei tancurile de balast pot fi amplasate în dublu
fund, în bordaje, în picuri chiar și sub punte.

După tipul de coreție necesar se pot utiliza tancurile din picurile pupa și prova pentru
reglarea asietei longitudinale, tancurile cele mai îndepărtate de planul diametral pentru
reglarea asietei transversale, iar pentru reglarea pescajului se folosesc toate tancurile în special
cele din dublu fund.

3.2.1.1 DETERMINAREA VOLUMELOR TANCURILOR DE BALAST

Nava aleasă este dotată un sistem special de balast. Datorită modului de ambarcare a
încărcăturii, sistemul de balast trebuie să asigure o asietă dreaptă pe toată durata operației de
încărcare. Nava poate transporta o încărcătură maximă de 1 800 de tone, amplasată pe puntea
principală. Pentru ambarcarea acesteia, nava este ancorată cu pupa la cheu, după care este
încărcat modulul respectiv cu ajutorul transbordorului care urcă pe navă.
 Ancorarea navei la cheu cu pupa

Puntea este special amenajată pentru a permite pătrunderea transbordorului și amplasarea

modului pe punte. În următoarea figură este reprezentată forma punții navei în secțiune
transversală. Se poate observa trenul de încărcare de lățime L, destinat transbordorului.

Vedere asupra punții in secțiune transversală

 În urma simulărilor de încărcare s-a determinat un necesar de balast de 4670 m3 . Acesta
a fost împărțit în trei grupuri de tancuri simetrice față de planul diametral cu următoarele
caracteristici dimensionale :

Tabel centralizator cu dimensiunile si volumele tancurilor de balast

 3.2.1.2 DETERMINAREA DIAMETRELOR TUBULUTATURII

După determinarea necesarului de balast și a capacității tancurilor de balast, se calculează

diametrele tubulaturii cu ajutorul formulei:

2
π ∙d
Qmin = ∙v
4

Unde: d – diametrul tubulaturii magistrale

v – viteza minimă a apei ( 2 m/s)

Debitul pompelor de balast a fost determinat în funcție de timpul de încărcare a mărfii și

de necesitatea transferului de balast pentru menținerea navei pe asietă dreaptă.

Modulul are umătoarele dimensiuni : L – 66 [m], B – 16 [m] , H – 11,25 [m], și o greutate

de 1 800 [t]. Se consideră o greutate uniform distribuită pe toată lungimea, iar împărțind
greutatea la lungimea acestuia vom avea o greutate de 27,3 [t] ce va corespunde unui volum de
dimensiuni 1 x 16 x 11,25 [m] . Practic odată cu avansarea transbordorului cu câte un metru, la
bordul navei va fi ambarcată o greutate de 27,3 [t]. Sistemul de balast trebuie să fie dimensionat
astfel încât să fie capabil să transfere sau să evacueze peste bord balastul simultan cu avansul
transbordorului.

Se consideră viteza de ambarcare v = 0,0183 m/s (1,10 m/min), încărcarea completă

realizându-se în decurs de o oră. Pompele vor avea un debit minim de 1 800 m 3/h la care se
adaugă o rezervă de aproximativ 10%.

Q = 1800 + 10/100*1800= 1980 m3/h

Se vor adopta două pompe de balast cu un debit de 1000 m3/h, una pentru tancurile din
babord, alta pentru cele din tribord.

Dimensionarea tubulaturii pe aspiratie

Diametrul tubulaturii pe aspirație se poate scoate din formula debitului :

dmin =
√ 4 ∙Q min
π ∙ v min
=
√ 4 ∙ 0,27
3,14 ∙2
= 0,414 [m]
 Dimensioarea tubulaturii pe refulare

Pe traseul de refulare se recomandă o viteză de circulație a fluidului cuprinsă între 3 – 3,5 m/s.
Ca urmare se va recalcula diametrul cu noua valoare a vitezei.

dmin =
√ 4 ∙Q min
π ∙ v min
=
√ 4 ∙ 0,27
3,14 ∙ 3,5
= 0,313 [m]
 DETERMINAREA NECESARULUI DE BALAST PENTRU NAVIGATIA IN BALAST

Pentru calcularea volumului de balast necesar se va determina plutirea de balast, adică

pescajul minim pentru imersarea propulsoarelor și a cârmei și pentru asigurarea asietei
admisibile. Se extrage din planul de forme deplasamentul Δb la plutirea de balast.

Necesarul de balast se va calcula cu relația :

Mb = Δb – Δ0 – 0.1 ∙ Pr

unde : Mb - necesarul de balast [t]

Δb – deplasamentul la plutirea de balast [t]

Δ0 – deplasamentul navei goale [t]

Pr – masa totală a rezervelor

Volumul necesar pentru balast de calculează cu relația :

Vb = k ∙ Mb / ρ

unde : Vb – volumul necesar pentru balast [m3]

k – 1.0…1.2 coeficient de siguranță

ρ – 1.025 [t/m3] densitatea apei de balast