Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Curs nr. 4-5. Componentele educaţiei.
Cuprins
• Educaţia sexuală
• Educaţia morală
• Educaţia fizică
• Educaţia tehnologică
• Educația religioasă
2
Educaţia sexuală
3
Educaţia sexuală – Obiective
• Însuşirea de cunoştinţe cu privire la anatomia şi funcţiile organelor
sexuale
4
Educaţia sexuală – Obiective
5
Educaţia sexuală
• Ce abilități ar trebui să dezvolte educația sexuală?
6
Educaţia sexuală
• Factori implicaţi în educaţia sexuală:
7
Educaţia sexuală
• Factori implicaţi în educaţia sexuală:
• Mediul informal, este un factor care are cea mai mare greutate în
educarea sexuală a individului. Există riscul ca mediu informal să
informeze greşit, ceea ce cere din partea societăţii o mare atenţie şi
sprijin.
8
Educaţia sexuală
• Metode de realizare a educaţiei sexuale în şcoală:
9
Educaţia sexuală
• Problematica avorturilor
• Heterosexualitate şi homosexualitate
10
Liberalizarea avorturilor şi reducerea
criminalităţii
• În 1990 infracţionalitatea era la apogeu în Statele Unite. În precedenţii
15 ani, infracţiunile violente crescuseră cu 80 %.
• La sfârşitul anilor ’60, mai multe state din S.U.A. Au început să permită
avorturile în circumstanţe extreme: viol, incest sau pericol pentru mamă
(între 1900 şi 1960, avortul fusese scos în afara legii în toată ţara).
11
• Atunci când o femeie nu doreşte să aibă un copil, are de obicei
un motiv întemeiat.
• Ea poate fi necăsătorită sau poate avea o căsnicie nefericită.
• Se poate considera prea săracă pentru a creşte un copil.
• Poate considera că viaţa sa este prea instabilă sau nefericită, sau
poate crede că dependenţa sa de droguri sau alcool va dăuna
sănătăţii copilului.
• Sau poate considera că este prea tânără sau că nu este suficient
de educată.
12
• Înainte de cazul Rae contra Wade, era predominant ca doar fiicele familiilor
de clasă medie şi ridicată să-şi poată permite un avort ilegal sigur.
• Ce gen de femeie era probabil să profite de cazul Rae contra Wade? De cele
mai multe ori ea era nemăritată, adolescentă sau săracă sau toate trei la un
loc. Ce fel de viitor ar fi avut copilul ei?
• Un alt studiu a arătat că educaţia maternală scăzută este cel mai puternic
factor care duce către infracţionalitate.
13
• La începutul anilor ’90, imediat ce prima cohortă de
copii născuţi după Rae contra Wade ajungeau în floarea
adolescenţei – anii la care tinerii intră în lumea
infracţionalităţii – rata criminalităţii a început să scadă.
Ceea ce lipsea acestei cohorte erau desigur copiii care
aveau cele mai mari şanse de a deveni infractori.
14
Educaţia morală
• Delimitări conceptuale, definiţii:
15
Educaţia morală
• Delimitări conceptuale, definiţii:
• Educaţia morală îşi propune informarea morală şi modelararea caracterului.
• Competenţa etică stă sub semnul cunoaşterii, competenţa morală stă sub semnul
trăirii şi al înfăptuirii. Competenţa etică nu este o garanţie a competenţei morale,
aşa cum cunoaşterea binelui nu oferă totdeauna garanţia înfăptuirii binelui
(Pleşu, A., 1988, p. 14).
• În folclorul românesc, există vorba: “Să faci ce zice popa, nu ce face popa”. Ce
părere aveţi, personal şi din perspectiva educatorului, translatând afirmaţia şi
pentru profesor sau artist?
• Este acceptabilă disocierea dintre spaţiul ideilor şi cel al acţiunilor unui individ,
între viaţa publică şi viaţa privată?
16
Paradigme ale educaţiei morale
• Paradigma socratică:
• Teza socratică este: “orice virtute este o ştiinţă”.
• El argumentează astfel: Nu este posibilă o conduită justă fără
cunoaştere. Unde există cunoaştere, conduita justă urmează cu
necesitate.
d)Principiile morale ale religiei nu provin din experienţa socială, precum în cazul
moralei, ci sunt de natură transcendentală;
• Întrebare: istoric vorbind, valorile morale preced valorile religioase, sau invers?
Cercetările sociologice au arătat că, la toate popoarele primitive, credinţele
religioase sunt anterioare preceptelor morale, că morala se întemeiază pe
religie.
18
Paradigme ale educaţiei morale
• Paradigma constructivistă – Kohlberg – judecata morală a copiilor
evoluează în niveluri şi stadii:
I. Nivelul preconvenţional, când un act este bun sau rău prin consecinţele pe care le
produce;
• Tipic înainte de 10 ani, dar şi la unii adolescenţi şi adulţi.
a) Stadiul 1. Stadiul moralităţii ascultării şi supunerii
Cei mari şi regulile lor trebuie ascultate pentru că ei ştiu şi sunt puternici.
Distincţia dintre fapta bună şi cea rea se face în planul consecinţelor
acţiunii respective şi sub ghidajul pedepsei sau al recompensei. (Ce se
pedepseşte este rău, ce nu, nu).
Principalul reper – pedeapsa.
b) Stadiul 2. Stadiul hedonismului instrumental naiv
Este util să te porţi în aşa fel încât să eviţi pedeapsa. Este chiar plăcut să
fii recompensat, aşa încât, dacă acţiunea este agreabilă şi duce la
rezultate plăcute, ea este şi bună. Apare o orientare incipientă spre
semeni pusă în termenii beneficiului şi trocului: “Dacă te ajut, ce câştig?”,
“Te ajut, mă ajuţi”.
Principalul reper – beneficiul.
19
Paradigme ale educaţiei morale
II. Nivelul convenţional, când un act este bun sau rău dacă respectă ordinea
socială, rolurile atribuite fiecăruia;
• Tipic la adolescenţi şi frecvent la adulţi.
a) Stadiul 3. Stadiul moralităţii bunelor relaţii/ “al copilului bun”
Este prioritară nevoia concordanţei cu normele grupului de
apartenenţă imediată (familie, grup de vârstă).
Devine bun comportamentul care place celorlalţi şi care te face
acceptat (“băiat bun”). Sunt valorizate încrederea, loialitatea,
respectul.
Principalul reper – onoarea şi statutul în grup
b) Stadiul 4. Stadiul moralităţii ordinii şi datoriei
Devine importantă atenţia acordată normelor autorităţii, nu atât ca
expresie a presiunii grupului, cât în baza adeziunii la normă ca formă
de reglaj social, de necesitate înţeleasă şi acceptată.
Valoarea reglementărilor normative nu este luată în calcul, nu se
discută. “Dura lex, sed lex!”. Respect legea, chiar dacă nu-mi
convine sau mă nedreptăţeşte. Raportare stereotipă la normă/ lege
în litera ei.
Principalul reper – datoria faţă de normă/ lege.
20
Paradigme ale educaţiei morale
III. Nivelul postconvenţional (20-25 de ani), sau al moralei autonome, când
principiile sunt definite abstract.
Propriile convingeri şi sistemul individual de valori sunt cele care
filtrează sistemul normativ general. Autoritatea care ghidează
judecata este internă, propriul eu.
Formă adultă, dar destul de rară.
a) Stadiul 5. Stadiul drepturilor individuale şi al contractului social.
Acceptarea normei este făcută de pe poziţii democratice.
Norma/ legea nu este perfectă, are contradicţii şi, prin comun
acord, poate fi schimbată. Norma nu se poate opune unor valori
fundamentale: viaţa, libertatea.
Există raportare la spiritul legii şi contextualizare situaţională.
Pentru stadiul 5, Gibson (1990), într-un studiu efectuat la
Universitatea Berkley, a identificat un procent de doar 13 % pentru
adulţii de 40-50 de ani.
21
Paradigme ale educaţiei morale
III. Nivelul postconvenţional (20-25 de ani), sau al moralei autonome,
când principiile sunt definite abstract.
22
Exemple de dileme morale
• O persoană dragă are nevoie urgentă de un medicament foarte scump, de zece ori
mai scump decât ar trebui să coste, şi pentru că nu are toţi banii să să-l cumpere,
sparge noaptea farmacia şi îl fură. Tu ce ai face?
1. Nu l-aş fura pentru că aş merge la Stadiul 1. Principalul reper este
închisoare. pedeapsa.
2. Aş fura pentru a obţine medicamentul Stadiul 2. Principalul reper este
care este foarte scump. beneficiul.
3. Da, l-aş fura deoarece persoana care Stadiul 3. Principalul reper este
are nevoie de el m-ar aprecia. onoarea şi statutul în grup.
4.Nu l-aş fura pentru că aş încălca Stadiul 4. Principalul reper este datoria
legea. faţă de normă, raportarea la litera legii.
5. Da, l-aş fura şi când voi avea toţi Stadiul 5. Principalul reper este
banii mă voi duce să-l plătesc. raportarea la spiritul legii şi
contextualizare situaţională.
6. Ştiu că a fura este o infracţiune însă Stadiul 6. Principalul reper este
pentru binele persoanei bolnave este conştiinţa proprie.
normal să-l obţin prin orice mijloace!
23
Exemple de dileme morale
• Fratele tău/sora ta s-a comportat urât, ce faci, îi spui tatălui tău?
28
Metode de realizare a educaţiei morale
• Exemplul, care răspunde nevoii elevului de a urma un model, de a
imita un comportament.
29
Metode de realizare a educaţiei morale
Povestirea morală:
Se referă la expunerea de către profesor, sub forma narațiunii, a unor
fapte sau întâmplări, reale sau imaginare, care prezintă semnificații
morale, oferind astfel elevilor prilejul formulării unor concluzii sau
judecăți morale proprii.
Studiul de caz:
Presupune analizarea de către elevi, sub îndrumarea profesorului, a
unor situații problemă, a unor dileme morale, în vederea identificării
strategiilor acționale, optime din punct de vedere etic, de soluționare a
acestor situații.
30
Metode de educaţie morală
• Aprobarea și dezaprobarea morală:
• Întărirea pozitivă a comportamentelor dezirabile din punct de vedere
moral prin intermediul laudei, aprobării nonverbale, exprimarea
recunoştinţei, recompensă;
• Sancționarea corespunzătoare a comportamentelor negative ale elevilor
prin mustrare, admonestare sau pedeapsă.
• Nicola (1996, p. 239) atrage atenţia cu privire la câteva probleme
psihopedagogice referitoare la aplicarea pedepsei:
• Pedeapsa nu trebuie percepută de elev ca expresie a sentimentului
de ură sau de răzbunare din partea profesorului;
• Profesorul trebuie să aibă certitudinea că elevul pedepsit îşi
înţelege fapta şi este conştient de gravitatea ei.
• Puteţi identifica în experienţa dv. ca elev situaţii în care pedeapsa a
fost greșit aplicată de către profesor? Cum ar fi trebuit să procedeze
în fiecare astfel de situaţii profesorul?
32
EDUCAŢIA FIZICĂ
• Paradigme ale educaţiei fizice
• Paradigma estetică – este centrată pe ideea de armonie: educaţia fizică are drept scop
dezvoltarea armonioasă, realizarea echilibrului psihofizic, frumuseţea fizică şi spirituală.
33
EDUCAŢIA FIZICĂ
• Nicola, I. (1996) punctează principalele contribuţii ale educaţiei fizice la dezvoltarea
proceselor psihice cognitive, afective şi volitive şi la formarea trăsăturilor de
personalitate:
34
EDUCAŢIA FIZICĂ
• Educarea voinţei şi a calităţilor ei: exerciţiile fizice, prin efortul pe care-l
implică, oferă cadrul dezvoltării unor calităţi precum curaj, perseverenţă,
stăpânire de sine, spirit de disciplină etc.
35
Obiectivele educaţiei fizice
• Stimularea procesului de creştere şi realizarea dezvoltării fizice armonioase;
36
EDUCAŢIA FIZICĂ
37
EDUCAŢIA FIZICĂ – Programul GLADIATOR
• Proiectul GLADIATOR s-a nascut in baza unui studiu stiintific, sustinut de Conf.univ.
Szoby Cseh (UATC), privind fenomenul violentei si delincventei juvenile.
• Metoda lui Szoby Cseh consta in interventia in modelarea energiei de baza cu care se
naste orice vietate. Aceasta energie poate ajunge sa insemne agresivitate, ura, chiar
crima, dar poate fi transformata in tenacitate, cutezanta, sarguinta.
38
EDUCAŢIA FIZICĂ – Programul GLADIATOR
• 1. Scopul programului:
• Programul GLADIATOR se axeaza pe infiintarea si coordonarea unui centru destinat instruirii, educarii si antrenarii
copiilor si tinerilor prin activitati sportive si recreative, avand drept scop prevenirea delincventei juvenile, interventia
in modelarea si reabilitarea trasaturilor psiho-fizice ale copiilor saraci si cu probleme de integrare sociala.
• 2. Beneficiarii programului:
• copii fara posibilitati materiale,
• copii predispusi la acte de delincventa juvenila, consum de droguri, din cauza lipsei de supraveghere,
• copii din centre de plasament,
• copii cu handicap.
• Programul urmareste sa puna in valoare individualitatea fiecarui copil / tanar si sa ii ajute sa devina, din punct de
vedere fizic, psihic si moral, membri demni ai societatii prin propriul lor exemplu pozitiv !
• 3. Obiectivele programului:
• Prevenirea si/sau combaterea comportamenului predelincvent / delincvent pentru un numar de 100 copii pe an,
proveniti din familii dezorganizate si/sau sistemul de protectie (copii institutionalizati).
• Crearea premizelor privind recuperarea celor cu handicap motor, pentru un numar de 50 copii pe an proveniti din
familii defavorizate.
• Influentarea pozitiva a comportamentului copiilor inclusi in program in sens de integrare sociala, de recuperare
medicala specifica si de terapie educationala, prin aplicarea unor activitati deosebite ca impact si motivare: arte
marţiale, scrimă, alpinism, box, improvozaţie scenică, elemente de cascadorie.
39
EDUCAŢIA FIZICĂ – Programul GLADIATOR
• 6. Rezultatele programului GLADIATOR, pe categorii de beneficiari, la sfarsitul ciclului de 12
luni (in perioada 2005-prezent):
• - Delincventi: Intelegerea necesitatilor regulilor si a legilor pentru integrarea lor in societate. Stapanire
de sine si o crestere mentala sanatoasa.
• - Copii proveniti din centre de plasament: reducerea handicapului psihic si de motricitate,
imbunatatirea disciplinei, educatie si instruire motrica in paralel cu educatie civica, in scopul integrarii
lor in societate.
• - Copii si tineri cu handicap motor: crearea treptata a unei motricitati mergand spre normal, beneficiind
de gimnastica medicala adecvata, precum si de un bagaj motric, asigurat de exercitiile specifice
diverselor sporturi.
• Între 2005-2012, programul a rulat circa 700 - 800 de copii din mediul sarac, din zona
delincventei juvenile si a copiilor strazii, reusind performanta unei rate de succes de 80-90%
(evitarea revenirii in zona delincventei).
• ii deprinde pe copii cu exercitii judicios selectionate din mai multe ramuri sportive: escalada
alpina, gimnastica acrobatica, scrima, arte martiale, improvizatie scenica si elemente de
cascadorie, in sala de antrenament pusa la dispozitie de Primaria sector 3 si pe care au
amenajat-o.
41
Obiective – educaţie tehnologică
• Obiective cognitive:
• consolidarea şi formarea capacităţilor senzorio-motorii fundamentale
(structurarea percepţiilor spaţiale, de exemplu);
• asimilarea fundamentelor conceptuale şi teoretice ale tehnicii
contemporane;
• cunoaşterea interdependenţelor normale dintre teorie şi practică;
• formarea şi consolidarea unei gândiri tehnice creative, inventive, critice.
• Obiective afective:
• formarea unor atitudini adecvate faţă de activitatea tehnică şi
activitatea productivă, dezvoltarea intereselor tehnico-profesionale ale
elevilor, a creativităţii tehnologice.
• Obiective psihomotorii:
• formarea de priceperi şi abilităţi practice de bază.
42
Educaţia tehnologică
• Forme de realizare a educaţiei tehnologice:
• lucrări de laborator la diferite discipline fundamentale;
• realizarea unor experienţe în cadrul orelor de fizică, biologie,
chimie;
• activitaţile manuale prevăzute în programe;
• practica în atelierele din şcoală sau în producţie;
• activităţile din cercurile tehnice;
• realizarea unor vizite sau excursii în medii tehnologice
exemplare.
43
Educaţia religioasă
• Educația religioasă are ca finalitate formarea ființei
spirituale, capabilã sã înțeleagã sensul profund al
lumii și sã se înțeleagã pe sine.
44
Educaţia religioasă
Cucoș (2006) sistematizeazã cele mai importante argumente în favoarea realizãrii
educaþiei religioase în școalã:
• argumentul cultural: religia este un domeniu al cunoașterii prin care ne putem
deschide cãtre experiențe culturale diverse;
• argumentul psihologic: religia invitã la autocunoaștere, la descoperirea și
dezvoltarea unor sentimente umane înalte;
• argumentul etic: orice religie se bazeazã pe un nucleu de valori morale și
contribuie la interiorizarea acestora;
• argumentul sociologic: valorile religioase contribuie la dezvoltarea
sentimentului solidaritãții, al apartenenței la o comunitate;
• argumentul ecumenic: dialogul interconfesional nu e posibil fãrã o bunã
cunoaștere a religiei proprii și a altor religii sau confesiuni;
• argumentul teologic: realizarea educației religioase în școalã contribuie la
dezvoltarea credinței și la interiorizarea valorilor religioase;
• argumentul pedagogic: educația religioasã rãspunde unei nevoi de formare
umanã și este o componentã importantã a educației integrale.
45
Educaţia religioasă
Obiective ale educației religioase (Momanu, M., 2009):
• Însușirea de cunoștințe de istoria și filosofia religiei, sociologia
fenomenului religios, psihologia omului religios etc.
• Formarea conștiinței religiozitãții, care se distinge de conștiința
religioasã. Religiozitatea este o dimensiune spiritualã care
transcende spațiul unei culturi determinate și al unei singure
religii. Omul cu conștiința religiozitãții înțelege cã posibilitãțile
evoluției spirituale sunt multiple, dupã cum multiple sunt și
manifestãrile spiritului.
• Formarea unor atitudini spirituale, care sunt efecte ale educației
religioase în planul profund al spiritualitãții ființei, reflectate în
faptele de viațã din orice domeniu, și nu doar din sfera religiei.
46
Educaţia religioasă
• Mircea Eliade spunea că secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc.
47