

Tema 4 : Elemente de geografie politică

1. Preocupări teoretice cu privire la implicaţiile politice ale geografiei.

Geografie politică şi geopolitică.
2. Mediul geografic, relaţiile dintre state şi politica internaţională.
3. Caracteristici şi consecinţe ale aranjamentului politico-geografic al statelor.

1. Preocupări teoretice cu privire la implicaţiile politice ale geografiei.

Geografie politică şi geopolitică.
Lumea şi spaţiul: realitatea politică “pe hartă” (pe glob). H.&M.Sprout :
implicaţiile aşezării şi asocierii fenomenelor demografice, sociale, tehnologice,
economice, politice şi militare şamd. în spaţiu /în teritoriu.
Tradiţii istorice ale determinismului geografic. Aristotel. J.Bodin. Montesquieu.
Toynbee despre ciclurile civilizaţiilor: factorul geografic şi cuplul provocare-
răspuns.
Ratzel şi naşterea geografiei politice/antropogeografia (în sec.19). Omul, statul
şi lumea ca unităţi organice: încercarea de sinteză a geografiei, antropologiei şi
politicii. Statul este analizat ca un organism viu (organism agregat) care ocupă
un spaţiu, creşte sau se contractă, moare/dispare. Dezvoltarea civilizaţiilor şi
rolul condiţiilor climatice favorabile. Statele acţionează pentru a-şi extinde

1
frontierele teritoriale (îndeosebi statele puternice). Zonele de conflict ca frontiere
dinamice.
Kjellen : prima utilizare a termenului de geopolitică. Analiza bazelor geografice
ale puterii naţionale. K.Haushofer şi teoria spaţiului vital – marile puteri şi
frontierele dinamice; consecinţe politice şi militare în anii ’30.
Alte perspective geopolitice : Mahan despre rolul puterii navale : mările şi
mobilitatea forţelor. Contribuţia lui Mackinder la determinarea structurii
geopolitice a spaţiului şi a corelaţiei dintre masele continentale şi zonele
maritime/insulare: heartland şi rimland = semnificaţia controlului Europei de
Est şi al “zonei pivot” în practica dominaţiei mondiale.
Reluarea preocupărilor geopolitice după al doilea război mondial: analiza
geopolitică modernă.
- implicaţiile abordărilor şi practicii politice postbelice: G.Kennan
despre rimland şi despre containment. Determinările geopolitice ale
sferelor de influenţă. Politica sovietică, Churchill şi doctrina Truman.
- R.Aron: geopolitica = schematizarea relaţiilor diplomatico – strategice
+ analiza geografico-economică a resurselor + interpretarea
atitudinilor diplomatice.
- Kissinger: perspectiva geopolitică şi deschiderea relaţiilor cu China.
- modelul dezvoltat de N.Choucri & R.North în legătură cu relaţia
populaţie – teritoriu/resurse – tehnologie: presiunile laterale şi geneza
conflictelor.

2. Mediul geografic, relaţiile dintre state şi politica internaţională.

2
Geografia = mediu şi componentă a structurării comportamentului politic, a
politicii externe şi a relaţiilor dintre state.
Analiza factorului/mediului geografic în perspectiva triadei ecologice
(H.&M.Sprout): distribuţia specifică/asimetrică/inegală a
caracteristicilor/atributelor geografice constrângeri, oportunităţi/posibilităţi,
tendinţe; rolul percepţiei datelor geografice (imagini şi opţiuni);
 Geografia creează constrângeri şi oportunităţi care au semnificaţie politică şi
strategică în legătură cu factori/determinări de timp, de ordin tehnologic, de
putere, de cost-beneficiu, precum şi cu opţiunile strategice şi tactice ale statelor
(Colin Gray). Perspectiva geopolitică plasează acţiunea locală şi interacţiunile
dintre state într-un cadru global definit de relaţia dintre mediul geografic şi
putere (distribuţia puterii şi politica de putere). Nucleul acestei relaţii: abilitatea
de a proiecta (“a mişca”) puterea în spaţiu/pe hartă, având ca ţel controlul
regiunilor/zonelor cu caracteristici speciale/cu caracter strategic. Geopolitica este
un meta-cadru sau o paradigmă care sugerează factorii pe termen lung şi
tendinţele în sfera obiectivelor de securitate ale statelor şi alianţelor/grupărilor de
state (entităţi organizate teritorial).
Corelaţia între geografie şi puterea naţională : controlul teritoriului
- spaţiul/teritoriul şi bazele puterii
spaţiul şi statutul de putere
- spaţiul şi proiectarea puterii
(K.Boulding despre raportul dintre
exercitarea puterii şi spaţiu).
Corelaţia între geografie şi dinamica puterii:
- spaţiul şi creşterea/descreşterea puterii: expansiune, influenţă şi
hegemonie
Corelaţia între geografie şi politica de putere:

3
 - spaţiul şi politica de putere: valoarea şi utilizarea spaţiului = teritoriul
ca instrument al politicii de putere. P.O`Sullivan.
- spaţiul şi conflictele
Geografia şi tehnologia:
- tehnologia şi controlul teritoriului: tehnologia face accesibil
teritoriul/spaţiul (accesul, legătura cu zone strategice etc) ; măreşte
posibilităţile de control etc
- tehnologia şi resursele.
- tehnologia modifică dar nu elimină influenţa factorului geografic.
Limitele determinării geografice; corelaţia cu alţi factori.

3. Caracteristici şi consecinţe ale aranjamentului politico-geografic al

statelor.
Teritoriul şi viabilitatea politică. Caracteristicile spaţiului/teritoriului şi
implicaţiile lor politice, militare, strategice (aşezare, înfăţişare topografică,
resurse, climă etc). Variaţia în timp a determinării teritoriale.
Implicaţiile teritoriului: mărimea = teritoriul fixează prima realitate majoră a
spaţiului internaţional existenţa statelor mari, mijlocii şi mici. Corelaţia între
mărime şi alte determinări. Teritoriu ocupat – teritoriu gol = consecinţe.
Forma statelor/frontierele = interpretări geopolitice.
Zone strategice: trecători, strâmtori, canale, insule, alte zone.
Implicaţiile mării libere.
Spaţiul cosmic = noua frontieră.

Întrebări şi probleme pentru analiză şi discuţie:

4
1. Care este contribuţia lui Mackinder la analiza structurii geopolitice a
spaţiului/lumii ? Descifraţi abordările politice postbelice care continuă
această perspectivă.
2. Analizaţi geografia ca mediu şi componentă a structurării comportamentului
politic al statelor.
3. Analizaţi semnificaţia teritoriului ca instrument al politicii de putere.
4. Care sînt implicaţiile politice şi militar-strategice ale teritoriului?
5. Analizaţi semnificaţia zonelor strategice.

Bibliografie obligatorie:
1. James E. Dougherty&Robert L. Pfaltzgraff, Jr., op.cit., p.53-75.
2. Bruce Russett &Harvey Starr, op.cit., p.74-77.
3. K.J.Holsti, op.cit., p.256-258.
4. Pascal Boniface, op.cit., p.12.