Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

Facultatea de Științe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Departamentul de Contabilitate și Audit

Audit Financiar

Lector univ.dr. Melinda Timea Fülöp

 “În Dumnezeu avem încredere - Toți ceilalți îi Audităm”

“In God We Trust — Everyone Else We Audit”

Sam Fleming

“Uneori, un auditor pierde afaceri din motive de corectitudine”

“Sometimes an auditor loses business for the right reasons”

Michael Strachan
Obiectivele cursului

 Înțelegerea noțiuni de audit

 Înțelegerea diferenței între audit și control

financiar

 Delimitarea audit financiar și auditului public

Termeni Cheie
• Audit intern
• Audit financiar
• Control financiar
• Autoritățile de reglementare
Cuprins

1. Definirea auditului

2. Paralele audit financiar – control financiar

Auditul
 Reprezintă activitatea desfășurată de
către un profesionist independent pe
baza unor standarde profesionale și
ținând seama de reglementările într-
un anumit domeniu dat
 În domeniul economic conceptul de
audit suportă cel puțin următoarele
derivații:
• Audit intern
• Audit extern
Auditul
Consiliul de
administrație

Director Control Director Auditor

tehnic intern economic intern
Întrebare
Auditul intern este subordonat…..?

Consiliului de Comitetul de nominalizare

Administrație

Directorului
Comitetul de audit
Economic
Auditul intern
 Este organizat în cadrul intern al entității,
regăsindu-se în organigramă ca o poziție
separată, în subordinea Consiliului de
Administrație
 Independența care condiționează
obiectivitatea în cazul auditorilor interni se
apreciază nu în raport cu conducerea
entității ci în raport cu persoanele și
compartimentele aflate în subordinea
Consiliului de Administrație respectiv cu
obiectul verificărilor
Auditul extern
 Este întotdeauna exercitate de
persoane dinafara entității verificate

 Există două forme de audit extern:

• Audit financiar
• Audit public extern
Delimitările auditului extern

Internațional
Audit Standarde de Audit
extern
privat
European
Directive Europene

Audit Național
extern
public Norme și Reglementări
naționale
Întrebare
Care sunt cele două forme ale auditului extern ?

Audit public extern

Audit statutar
Curtea de conturi
Audit financiar

Audit financiar Audit extern

Audit public extern Audit financiar
Audit extern privat

Audit financiar Audit statutar

Reglementat la Reglementat la
nivel internațional nivel european
Auditul financiar
 Constă în misiunea efectuată de către
profesioniști contabili independenți
constând în verificarea informațiilor
publicate prin intermediul situațiilor
financiare de către entitate, destinate
utilizatorilor de informații
 Audit

Informații

Contabilitate Audit
Înregistrare corespunzătoare, „auditul este un proces sistematic de
clasificarea și rezumarea de obţinere şi evaluare obiectivă a unor
evenimente economice într-o perioadă informații privind acţiunile şi
de timp utilă și la un cost rezonabil. evenimentele cu caracter economic, în
vederea aprecierii gradului de
conformitate a acestor informații cu
criteriile prestabilite, precum şi de
comunicare a rezultatelor către utilizatorii
interesaţi”

Audit-ul trebuie să fie realizat de către o

persoană competentă și independentă.
Auditor Financiar
profesionişti

Persoană care lucrează într-un anumit domeniu de

activitate pe baza unei pregătiri corespunzătoare.

competenţi
Persoană care este bine informat într-un anumit domeniu;
care este capabil, care este în măsură să judece un anumit lucru

independenţi

Persoană care nu depinde de cineva sau de ceva

un auditor este acel prestator de servicii în domeniul auditului financiar-

contabil şi al serviciilor conexe. Serviciile conexe cuprind: revizuirile,
angajamentele privind proceduri convenite şi misiuni de elaborare.
Auditul public extern
 În România este efectuat de către
Curtea de Conturi (privind fondurile
publice naționale și Autoritatea de
audit cu privire la fondurile publice de
la bugetul comunitar și cele
reprezentate de cofinanțarea națională
în proiectele europene)
Întrebare
Care din formele de audit este reglementată de Curtea
de Conturi ?

Auditul public intern

Auditul intern

Auditul extern Auditul public extern

Audit financiar
 Verificarea:
• Bilanț
• CPP
• Modificarea situațiilor de capital proprii
• Situațiile fluxurilor de trezorerie
• Note explicative
• Aserțiuni
Profesia contabilă => joc social
 Mai mulți actori:
• Contabil / manageri
• Organism de control
• Interni
• externi
• Utilizator al informaților contabile
• Auditori
• Asigură utilizatorilor că infromațiile oferite de
contabil sunt corecte și pot fi folosite pentru a lua
decizii
Paralele audit financiar – control financiar

Control financiar – proces implementat

de către conducere (control intern)
sau administrație ( control extern)
pentru atingerea obiectivelor entității
și respectarea legislației

Audit financiar - verificarea și

certificarea de către un profesionist
independent a situațiilor financiare
Întrebare
Care este diferența între control financiar
și audit financiar?
a.) atât controlul financiar cât și auditul financiar este un
proces implementat de către conducere sau administrație
b.) Controlul financiar este implementat de conducere iar
auditul financiar este realizate de un profesionist
independent
c.) Controlul financiar este implementat de conducere iar
auditul financiar este realizate de un profesionist
dependent
Paralele audit financiar – control financiar

Caracteristici Control Audit

financiar financiar
Caracter coercitiv DA NU
(care are puterea,
dreptul de a
constrânge)
Subordonat Fată de Organisme
entitate sau profesionale
administrație
Independența NU DA
Destinatarul informaților Entitate / Utilizatorii
administrație informaților
Paralele audit financiar – control financiar

1. Caracterul coercitiv al controlului constă

în faptul că în urma controlului se pot
dispune:
• Măsuri obligatorii
• Sancțiuni
Auditul - exclusiv recomandări
2. Controlul inter este subordonat conducerii
entității iar controlului extern față de
administrație
auditul prezintă subordonare dar constă
doar în respectarea normelor profesionale
din care face parte
 Paralele audit financiar – control financiar

3. Datorită subordonării independența lipsește la

controlul financiar.
Auditul financiar este independent, dacă nu este
nu trebuie să accepte misiunea.
4. Controlul financiar intern – destinatarul
informaților este managementul sau administrația
Auditul financiar – destinatarul informațiilor sunt
toate categoriile de utilizatori ai informației
contabile
5. Procedurile utilizate – există multe proceduri
comune dar și proceduri specifice.
Întrebare
Auditul financiar este subordonat….?

Organismului profesional
Administratorului care reglementează
activitatea

Managerului Directorului economic

Avantaje, dezavantaje și obiective ale celor
două funcţii de audit
Criterii Audit extern Audit intern
Avantaje Competența specialistului Cunoașterea mediului
Experiența procedurilor Acțiune permanentă
Independență totală Urmărirea strategiei
Viziune nouă și neutră Analiză în profunzime

Dezavantaje Demers punctual (misiune) Influența mediului

Recomandări generale Rutină la termen

Obiective Analiză și consiliere Sprijinirea conducerii

globală în domeniul
contabil financiar
Evaluarea auditului intern de către auditorul extern
Diferenţele între audit intern şi audit extern
Criteriul Auditul intern
urmărit
Raportul faţă de Auditul intern este parte din
organizaţie organizaţie, obiectivele sale fiind
determinate de standardele
profesionale, consiliul şi
management. Clientul principal este
managementul şi consiliul.
Obiectivele Serveşte organizaţiei prin ajutarea
auditului acesteia să-şi îndeplinească
obiectivele, prin îmbunătăţirea
operaţiunilor şi a proceselor de
management al riscului, controlul
intern şi guvernanţa. Are în vedere
toate aspectele din cadrul
organizaţiei, atât financiare, cât şi ne
- financiare.
Auditul extern
Auditul extern nu este parte din
organizaţie, dar este angajat de
acesta, obiectivele acestuia fiind
determinat de standardele
profesionale şi consiliul de
administraţie.
Obiectul auditului extern este de
a furniza o opinie independentă
asupra situaţiilor financiare ale
organizaţiei.
Diferenţele între audit intern şi audit extern

Independenţa Auditul intern este independent faţă Auditul extern este independent
de activităţile pe care le auditează. faţă de clientul său, organizaţia,
bucurându-se de independenţa
specifică unei profesii libere.
Abordarea Auditul intern se concentrează Auditul extern abordează
controlului asupra tuturor aspectelor care privesc sistemul de control intern doar
intern sistemul de control al organizaţiei. din perspectiva determinării
materialităţii sau „pragului de
semnificaţie”, care le permite să
elimine acele erori care nu sunt
semnificative, deoarece nu
afectează rezultatul.
Întinderea Auditul intern acoperă toate Auditul extern se întinde doar
auditului operaţiunile organizaţiei. asupra acelor operaţiuni care
contribuie la determinarea
rezultatelor, la întocmirea
situaţiilor financiare şi la
determinarea poziţiei financiare
şi a performanţelor organizaţiei.
Diferenţele între audit intern şi audit extern
Frecvenţa Auditul intern este prezent tot timpul
auditului anului, având misiuni specifice
stabilite în funcţie de gradul de risc
identificat pentru fiecare entitate
auditabilă.
Abordarea Pentru auditul intern, riscul combinat
riscului cu alte informaţii contribuie la
planificarea muncii de audit, având
posibilitatea identificării acelor
activităţi care se impun a fi
examinate. Aceste activităţi pot să
includă aspecte financiare,
operaţionale şi de conformitate.
Auditul extern este o activitate
care se derulează cu o frecvenţă
anuală, de regulă, la finele
exerciţiului financiar.
Auditul extern utilizează riscul
pentru a determina natura,
perioada de timp şi extinderea
procedurilor care vor trebui
aplicate în domeniul de auditat.
Are în vedere doar aspecte
financiare.
Diferenţele între audit intern şi audit extern
Factorii de risc Pentru auditul intern sunt luaţi în
luaţi în calcul considerare cel puţin următorii factori de
risc (Colbert J.L., 1995):
climatul etic şi presiunea
managementului pentru atingerea
obiectivelor;
competenţa adecvată şi integritatea
personalului;
condiţiile economice şi financiare;
condiţiile concurenţiale;
influenţa clienţilor, furnizorilor şi a
reglementărilor legislative;
data şi rezultatele auditurilor
anterioare;
gradul de computerizare al
operaţiunilor;
dispersia geografică a operaţiunilor;
eficienţa sistemului de control intern;
modificarea organizaţională,
operaţionale, tehnologice şi economice;
estimările contabile;
acceptarea constatărilor de audit şi
implementarea măsurilor corective.
Abordarea fraudei Auditul intern are în vedere fraudele din
toate domeniile de activitate ale
organizaţiei.
Pentru auditul extern sunt luaţi în
considerare următorii factori de risc
(Colbert J.L., 1995):
caracteristicile managementului;
reputaţia managementului în
comunitatea de afaceri;
profitabilitatea entităţii raportată
la ramura de activitate din care face
parte;
descentralizarea organizaţiei fără
o monitorizare adecvată;
natura, cauzele şi suma erorilor
semnificative identificate în
situaţiile financiare;
informaţiile insuficiente de la
auditurile anterioare;
cauze interne şi externe care pot
afecta continuitatea activităţii
organizaţiei;
tranzacţii sau operaţiuni
neobişnuite.
Auditul extern se preocupă doar de
acele fraude care afectează
rezultatele financiare.
Relația dintre auditul extern și comitetele de audit

Comitetele de audit în viziunea OECD au

următoarele atribuții (Principiile OECD ale
Bunei Guvernări Corporative):
• numește auditorul extern;
• supravegherea activităţilor auditorului extern;
• supravegherea relaţiei de ansamblu cu auditorul
extern, inclusiv natura serviciilor non audit.
 Responsabilitățile comitetului de audit în relație cu auditul extern se poate
structura pe trei direcții: monitorizare, informare și formulare de
recomandări.
• Monitorizarea vizează:
• eficiența auditului extern;
• conformarea directorilor cu recomandările auditorilor externi;
• respectarea eticii profesionale de către auditorii externi, în special în ceea
ce privește independența și obiectivitatea acestora;
• Informarea vizează:
• comitetul de audit este informat de către auditorii externi cu privire la
programul lor de lucru;
• serviciile non-audit prestate și relațiile dintre auditori și clientul lor.
• Recomandarea vizează:
• selectarea, numirea, re-numirea, înlocuirea auditorului extern
• respectiv termenii angajamentului și condițiile remunerării auditorilor
externi.
Studiu de caz
 La l februarie 2013 Dan şi Vlad, doi vechi prieteni, au devenit
şomeri. La disponibilizare, fiecare dintre ei a primit o sumă
de 10.000 RON sub formă de plăţi compensatorii, și împreună
au decis să deschidă o afacere. Dan a văzut un anunţ într-un
ziar prin care erau puse în vânzare stocurile de ingrediente
pentru înghețată ale unei companii declarate în stare de
faliment, în baza acestui anunţ. Astfel, Dan i-a propus lui Vlad
să achiziţioneze împreună stocul de ingrediente pentru
înghețată. De asemenea, el a sugerat să cumpere şi o
autoutilitară destinată fabricării și vânzării de înghețată,
„second-hand” (care ar costa 8.000 RON) pe care să o
folosească pentru a circula prin ţară ca să vândă înghețată cu
o marjă bună de profit. Dan credea că fiecare înghețată ar
putea fi vândută la un preţ de 2.5 RON, în timp ce costul de
achiziţie este de l RON.
 Un contabil ar putea calcula marja brută a profitului estimată
folosind relaţia: (Profit brutx100)/preţul de vânzare
Studiu de caz
 Vlad s-a lăsat uşor convins de propunerea lui Dan. În
consecinţă, ei au cumpărat autoutilitara la preţul de 8.000
RON şi la l aprilie 2013 au achiziţionat stocul de ingrediente
pentru înghețată pentru care au plătit 12.000 RON.
 Pe data de 2 aprilie, Vlad a suferit un grav accident de maşină
în urma căruia şi-a rupt o mână şi un picior. Dan 1-a vizitat la
spital şi 1-a asigurat că se va ocupa singur în continuare de
afacere, numai că pentru asta îşi va reţine 10% din profit,
înainte ca acesta să fie distribuit între parteneri în mod egal.
 La l octombrie, după ce a colindat prin ţară, Dan 1-a vizitat pe
Vlad, care între timp şi-a revenit. Dan a scos din servietă
suma de 12.960 RON, spunând că aceasta este suma care-i
revine lui Vlad din afacere (capitalul iniţial şi partea din
profitul obţinut).
Studiu de caz
Sarcini:
1. Care este poziţia în afacere a lui Dan
comparativ cu cea a prietenului său,
Vlad, în vara anului 2013?
2. Dacă aţi fi în locul lui Vlad, ce aţi
face?
Studiu de caz
 Să presupunem că Vlad vă solicită serviciile de
expert şi să-i spuneți cum a calculat Dan partea
care i se cuvenea, adică suma de 12.960 RON. Dan
este oarecum surprins când vă vede că intraţi în
scenă alături de Vlad, însă după câteva discuţii
scoate la iveală singurele documente contabile pe
care le-a întocmit. Ele au o formă primară de genul
încasări şi plăţi, după cum sunt prezentate în
tabelul 1.
Afacerea Dan - Vlad: l aprilie - 30 septembrie 2013

Încasări Plăţi
1. Aport în numerar 20.000
2. Achiziţie camionetă . 8.000
3. Achiziţie stoc de ingreiente pentru înghețată 12.000
4. Cheltuieli întreţinere camionetă (inclusiv asigurare) maşină) 5.000
5. Alte cheltuieli - de ingrediente pentru înghețată - II 26.000
6. Vânzări stocuri de ingrediente pentru înghețată 54.000
7. Dobânda plătită lui Ioan 200
8. Vânzarea camionetei către Dan 6.000
Total 80.000 51.200
Sold . 28.800
“salariul” lui Dan 10% 2.880
Profit de distribuit 25.920
- partea lui Dan (50%) 12.960
- partea lui Vlad (50%) 12.960
Studiu de caz
Sarcini
1. Pe baza acestor informații, formulaţi
o listă de întrebări pe care aţi dori sa
i le puneţi lui Dan în numele lui Vlad.
Studiu de caz
Din investigaţiile întreprinse de voi, precum şi din discuţiile cu
Dan aflaţi următoarele:
• Camioneta a fost folosită timp de 6 luni, iar la prima vedere a
depreciere de 2.000 RON pare rezonabilă. Totuşi, în
conformitate cu anunţurile publicate de dealerii de maşini
second-hand, o camionetă cu un grad de uzură similar
valorează 7.000 RON.
• Deşi, iniţial, Dan pretinsese că cheltuielile de asigurare a
maşinii (circa 800 RON) au fost incluse în costul de întreţinere
al camionetei, el recunoaşte că, în realitate, nu a asigurat
camioneta.
• Dan susţine că dobânda plătită lui Ioan a fost generată de un
credit pe care Dan l-a luat de la Ioan pentru a finanţa alte
cheltuieli, deoarece rămăsese fără bani după ce a achiziţionat
camioneta şi stocul de ingrediente pentru înghețată. Creditul
contractat era în valoare de 4.000 RON şi a fost rambursat
integral la 30 septembrie.
Studiu de caz
• Dan admite că a calculat “salariul” său este greşit.
• Dan este de acord că iniţial susţinuse că profitul ar fi putut fi
mai mare, însă, spune el, o parte din stocuri a fost vândută la
o marjă de profit mai mică în plus, camioneta nu a fost păzită,
şi Dan crede că o parte din stocuri au fost furate.
• Dan estimează că stocurile furate ar valora circa 4.000 RON
(la cost de achiziţie).
• La cea de-a doua categorie de stocuri vândute (cele cu marjă
mai mică decât cea estimată iniţial, Dan susţine că a aplicat o
marjă de 33% asupra vânzărilor, respectiv 50% asupra
costurilor, în plus, stocul furat era de fapt o parte din stocul
achiziţionat a doua oară.
• Dan declară că nu mai are stocuri nevândute la sfârşitul
perioadei, cu excepţia câtorva articole mărunte pe care le-a
plasat într-un magazin de lichidare de stocuri, în plus, el
susţine că a cumpărat camioneta din asociaţie pentru a putea
calcula partea care-i revine fiecărui partener.
Studiu de caz
Sarcini:
1. Pe baza informaţiilor obţinute
revizuiţi marjele de profit.
2. Formulaţi o listă de întrebări
suplimentare pe care intenţionaţi să-i
le adresaţi lui Dan.
Studiu de caz
La întrebările suplimentare puse de dumneavoastră:
• Dan argumentează că a folosit o parte din bani
pentru propriile sale cheltuieli. Dan trebuie avertizat
că nu este autorizat să efectueze astfel de
operațiuni - să scoată bani din patrimoniul comun
pentru un interes propriu.
• Dan spune că ținea numerarul rezultat din vânzări
într-o servietă pe care o purta cu el şi de unde lua
bani pentru tot ce-i trebuia lui; din când în când,
depunea restul la bancă. Suma de 54.000 RON
reprezintă de fapt toţi banii pe care el a reuşit să-i
depună în bancă.
Studiu de caz
 În acest moment, sunteţi practic pregătiţi să elaboraţi o
situaţie mai clară a tranzacţiilor care au avut loc. Nu ar fi
înţelept să susţineţi că imaginea pe care o construiţi voi este
corectă şi fidelă realităţii, deoarece ea se bazează pe acele
informaţii şi justificări subiective pe care le-aţi putut obţine.
Deci, imaginea construită de voi va conţine o doză
semnificativă de estimare, de subiectivism.

 Totuși, pe baza cunoştinţelor de contabilitate şi a

raţionamentului profesional, vă daţi seama că ceea ce se
aşteaptă de la voi este să construiţi o imagine rezonabilă
privind tranzacţiile care au avut loc. Imaginea respectivă
poate lua forma unui cont de profit şi pierdere, după modelul
prezentat în tabelul 2.
Afacerea Dan - Vlad; l aprilie - 30 septembrie 2013

Venituri din vânzări

Costul vânzărilor
- stoc I -
- stoc II (inclusiv pierderea)
MARJA BRUTĂ
Cheltuieli de întreţinere maşină
Venituri din vânzarea camionetei
Cheltuieli cu ieşirea din gestiune a maşinii
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli financiare
Profit
“salariul” lui Dan 10%
Profitul de distribuit din care:
- partea lui Vlad (50%)
- partea lui Dan (50%)
Studiu de caz
Sarcini:
1. Sugeraţi cum trebuie împărţită suma de 28.800
RON, declarată iniţial de Dan:
• Dan: ________ RON
• Vlad: ________ RON
2. Identificaţi trei situaţii în care aţi folosit
raţionamentul profesional pentru a întocmi contul
de profit şi pierdere?
3. Credeţi, că activitatea voastră a fost utilă pentru
ambii parteneri din afacere? Argumentaţi!
Rezolvare
b Pvz  Cost.achizitie 2.5  1
 Marja burtă a profitului = *100  *100  *100  60%
Pvz Pvz 2.5
 Cei 2 sunt acţionari, contribui cu capital social egal. Jack conduce
afacerea.

CPP-iniţial

 1. venituri din vânzări 54.000

 2. Costul vânzărilor 38.000 (stoc 1.-12.000, stoc 2- 26.000)
 3.Marja brută (1-2) 16.000
 4. Alte venituri 6.000 vânzarea camionului
 5. Alte cheltuieli 13.200 (8.000 camion, 5.000
intreţiner camion, 200 dob.)
 6. Profit(3+4-5) 8.800
 7. Salariul lui Jack 880
 8. Profit de distribuit 7.920
Rezolvare
 Stoc 1
 Valoarea vânzărilor=Pvz*Cantitate=2,5*12.000=30.000
 Marja la vânzări=Val.vz-Costul mărfii vândute=30.000-
12.000=18.000
18.000
 Marja brută la vânzări= 30.000 *100  0.6*100  60%

18.000
 Marja brută la costuri= 12.000
*100  1.5*100  150%
Rezolvare
 Stoc 2
 Marja valorica la cost=26.000*50%=13.000
 Val.vz.=26.000+13.000=39.000
 Pierderi=4.000*50%=2.000
 Val. la vânzare a pierderilor=4.000+2.000=6.000
 Marja vânzărilor valorice=6.000*33%=2.000
Rezolvare
 Marja stoc 1=18.000
 Marja stoc 2=13.000
 Marja pierderi=-2.000
 29.000 =>Dan a încasat mai muţi bani decât a
declarat
CPP Final
 1. Venituri din vânzări 69.000
 2. Costul mărfii vândute 38.000(stoc1-12.000,
stoc 2-26.000)
 3. Marja brută 31.000
 4. Cheltuieli cu întreţinerea maşini 4.200=5.000-800
 5. Venit din vânzarea camionului 7.000
 6. Cheltuieli cu ieşirea din gestiune 7.000
 7. Cheltuieli cu amortizarea 1.000
 8. cheltuieli financiare 200
 9. Profit 25.600
 10. Salariu lui Dan 2.560
 11. Profit de distribuit 23.040
 Vlad 50% 11.520

 Dan 50% 11.520 din care ar trebui să suporte singur
pierderea- fie la cost de achiziţie=4.000 fie la cost de vânzare de
=6.000
Rezolvare
 Profit Vlad=Capital+Profit=10.000+11.520=21.520
 Profit Dan=Capital+Profit+Salariu=10.000+11.520+2.560=24.080
 Daca se impută pierderea la Dan ar trebui să i se impute următ:
• -4.000
• -800
• 1.000=7.000-6.000
• 15.000=69.000-54.000
• 20.800

 Dan=24.080-20.800=3.280
 -6.000
 -800
 1.000=7.000-6.000
 15.000=69.000-54.000
 22.800

 Dan=24.080-22.800=1.280
Bibliografie suplimentară
1. Arens, A., Elder, R. & Beasley, M. (2008), Auditing and Assurance Services, 12th ed.,
Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ;
2. Doboţeanu L., Dobroţeanu C.L.(2002) – Audit. Concepte şi practici. Abordare naţională
şi internaţională, Editura Economică, Bucureşti;
3. Oprean, I., Popa, I.E., Lenghel R.D.(2007), Procedurile Auditului şi ale controlului
financiar, Editura Risoprint, Cluj Napoca;
4. Pereş I. et al. (2009), Guvernanţa corporativă şi auditul intern, Editura Mirton,
Timişoara;
5. Stoian, A.(2001), Audit financiar contabil, Editura Economica, Bucureşti
6. Tiron Tudor A.,Fülöp M.T. Et al.(2009), Fundamentele auditului financiar, Editura
Accent, Cluj Napoca;
7. Toma M. (2005), Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi, Editura
CECCAR, Bucureşti;
8. Bostan, I.& Grosu, V.(2009), Sarbanes-Oxley act-threat or opportunity for auditors?,
Analele Universității din Oradea. Științe Economice, ISSN – 1582 – 5450, p.1231-1236
9. Bowman B.(2010), Principii şi recomandări propuse într-un nou Cod de Guvernanţă
Corporativă, Audit Financiar, nr.10, p.51-54
10. Dobroțeanu C.L., Dobroțeanu L.& Răileanu A.S.(2010), Independenţa auditorilor în
contextul guvernanţei corporative, Audit Financiar, nr.3, p.18-22
11. http://www.ifac.org/auditing-assurance