.

Seria statistică de distributie

sau frecventa
• Fie o serie statistică unidimensională având
la bază variabila X, respectiv:
 x1 x2 ... xi ... xR 
X :  
 N1 N 2 ... N i ... N R 

• Ni este frecvenţa absolută a clasei i, şi

reprezintă numărul de unităţi ale populaţiei din
clasa pentru care variabila X a înregistrat
valoarea Xi
• N1 + N2 + ... + NR = N.
 Serii derivate
• Fie seria X formată cu frecvenţe relative
 x1 x2 ... xi ... x R 
X :  
 f1 f 2 ... f i ... f R 
- fi - ne arată ponderea unităţilor din
populaţie care au înregistrat pentru
variabila X starea xi:
• Ni
fi  i  1, R
N
 Serii derivate
• Pornind de la seria initiala se poate deduce seria
formată cu frecvenţe absolute cumulate,
respectiv
 x1 x2 ... xi ... xR 
X: 
 N(x1 ) N(x 2 ) ... N(xi ) ... N(x R )

• N(xi) = N1 + N2 + ... + Ni
• N(xi) reprezintă numărul de unităţi din populaţia
studiată pentru care variabila înregistrează valori
ce nu depăşesc valoarea xi.
 Serii derivate

• Seria formată cu frecvenţe relative

cumulate, respectiv:
 x1 x2 ... xi ... xR 
X :  
 FN ( x1 ) FN ( x2 ) ... FN ( xi ) ... FN ( x R ) 
• FN(xi) - exprimă ponderea unităţii populaţiei studiate
pentru care variabila a înregistrat valori ce nu depăşesc
valoarea xi.
• FN(xi) = f1 + f2 + ... + fi
• sau N (x )
FN ( xi )  i
(100) i  1, R
N
 Atentionare

• Daca la baza seriei se gaseste o variabila

calitativa, atunci se poate deduce doar
seria formata cu frecvente relative.
 Seria statistică de repartiţie
bidimensională
• Seria statistică de repartiţie
bidimensională este o construcţie ce
redă distribuţia unei populaţii în raport cu
două variabile.
• Astfel, fie populaţia statistică A studiată în
raport cu variabilele X şi Y, rezultatele
observării se pot grupa într-un tabel de
forma următoare
X x1 x2 ... xj ... xJ Total
Y
y1 N11 N12 ... N1j ... N1J N1.

y2 N21 N22 ... N2j ... N2J N2.

. - - - - - - -
.
yi Ni1 Ni2 ... Nij ... NiJ Ni.

. - - - - - - -
.
yI NI1 NI2 ... NIj ... NIJ NI.

Total N.1 N.2 ... N.j ... N.J N

 Unde:

• Nij - reprezintă numărul de unităţi pentru care,

variabila X înregistrează starea xj şi variabila Y
înregistrează starea yi ;
• Ni. - numărul de unităţi pentru care Y = yi,
indiferent de nivelul înregistrat de variabila X;
• N.j - numărul de unităţi pentru care X = xj,
indiferent de nivelul înregistrat de variabila Y;
• N - numărul total de unităţi analizate.
• Din seria bidimensională se pot extrage serii
unidimensionale de forma următoare:
•  x1 x2 ... x j ... x J 
X :  
 N .1 N .2 ... N . j ... N . J 

•  y1 y2 ... yi ... yI 
Y :  
 N1. N 2. ... N i. ... N I . 

• denumite şi serii de repartiţie marginale, în

raport cu X şi Y
• serie de repartiţie unidimensională în
raport cu Y condiţionată de X = xj,
numărul acestora fiind egal cu numărul de
stări a variabilei X.

 y1 y2 ... yi ... y I 
Y / X  x j :  
 j  1, J
N N
 1j 2 j ... N ij ... N Ij 
• serie de repartiţie unidimensională în
raport cu X condiţionată de
Y = yi, numărul acestora fiind egal cu
numărul de stări a variabilei Y.

 x1 x2 ... x j ... xJ 
X / Y  yi :  
 i  1, I
N N
 i1 i 2 ... N ij ... N iJ 
 seria de repartiţie bidimensională formată cu frecvenţe
relative ,
X x1 ... xj ... xJ Total
Y
y1 f11 ... f1j ... f1J f1.

. - - - - - -
.
yi fi1 ... fij ... fiJ f i.

. - - - - - -
.
yI fI1 ... fIj ... fIJ fI.

Total f.1 ... f.j ... f.J 1

• unde

Nij N i. N. j
fij  f i.  f. j  i  1, I j  1, J
N N N
 X - categoria de confort (număr de stele)
Y – tipul unităţii de cazare turistică

X 0 1 2 3 4 5 Total
Y neclasificate
Hoteluri 57 259 388 91 14 2 811
Moteluri 12 50 53 5 - - 120
Hanuri turistice 22 - - - - - 22
Cabane turistice 83 59 19 4 - - 165
Campinguri 56 69 15 2 - - 142
Vile turistice şi bungalouri 257 482 212 122 69 3 1145

Tabere şcolare 176 - - - - - 176

Pensiuni turistice 3 77 191 44 7 - 322
Sate de vacanţă - - 1 - - - 1
Pensiuni agroturistice - 110 210 21 - - 341
Spaţii de cazare pe nave - 2 1 1 1 - 5

Total 666 1108 1090 290 91 5 3250

 Serii condiţionate

• De exemplu
0 1 2 3 4 5
X / Y  pensiuni tustice :  
 3 77 191 44 7  

 y1 y 2 y3 y4 y5 y6 y7 y8 y9 y10 y11 
Y / X  3 :  
 91 5  4 2 122  44  21 1 