Abcese hepatice

Def-reprez afect supurative unice sau multiple localiz in parenchimul hepatic

Etiologie

2 categorii:

- Abcesele amebiene- provocate de paraziti

- Abcesele bacteriene- piogene- produse de bacterii

Abcesele amebiene cauzate de entamueba histolitica- caracteristica tarilor tropicale

Ab piogene sunt det de agentii bacterieni de tipul: escherichia colli, streptococ, stafilococ auriu,
stafilococ hemolititc.

Patogenie

- calea de patrundere a ag patogen in parenchimul hepatic poate fi:

1. Calea directa- ca urmare a traumatismelor hep- prin plagi penetrante, plagi impuscate

2. Calea hematogena- poate fi arteriala sau venoasa

In general pe calea arteriala abcesele apar ca urmare a unor stari septice aparute in cursul unor af de
genul: gripa, endocardita, osteomielita, supuratii pulm, apendicita ac, ulcer perforat, iar pe cale
venoasa- insamantarea se realiz pe calea venei porte , fiind rezultatul af infectioase sau ulcerative
situate la niv tub dig.

3. Calea de extindere directa de la un focar supurativ de vecinatate: angiocolita ac, colecistita ac,
supuratiile subfrenice.

4. Calea vectoriala– inocularea parenchimului hep prin vectori: calcuri biliari sau paraziti intestinali.

Morfopat

Abcesul hep poate reprez o colectie unica sau multipla. In general, abcesele traumatice sunt unice si
bine localiz, in timp ce ab aparute consecinta a unor supuratii sau af supurative situate la distanta,
sunt abcese cu localiz multipla, dimensiunile colectiilor sunt variabile, topografia este de asemenea
variabila> De remarcat ca insamantarile septice de la distanta sunt localiz de obicei la niv lobului
drept. Continutul abceselor este purulent, cremos, fetid, continand: germeni, leucococite, bila, sange
alterat sau cheaguri de sange, tesuturi necrotice.

Abcesele vechi sunt de obicei delimitate de o capsula conjunctiva, care apare ca o reactie a
parenchimului hep pt evitarea procesului supurativ.

Simptomatologie:

-stare generala alterata, agravata cu: febra, astenie, dureri epigastrice sau localiz in hipocondru dr,
febra este de tip septic, precedata de un frison prelung, transpiratii reci, tahipnee, posibile varsaturi

- obnubilare, putannd sa se ajunga la precoma

EX OB: coloratie icterica a tegum., hepatomegalia,submatitate si cresterea matitatii hepatice in

hipocondrul dr.

1
La exam de lab : hiperleucocitoza, anemie, enzyme hepatice alterate, fosfataza alcalina crescuta,

Din pct de ved imagistic, pe exam radiologic: ridicarea hemidiafrag dr, respective diminuarea
mobilitatii lui. Pt infectii cu anaerobi apare imagine hidroaerica in aria de proiectie hepatica.

Evolutie:

-abcesele multiple au evol f grava, depasind uneori posibilit trat chirurgical.

Complicatii: - de tip hemoragic prin erodarea vaselor mari

-de vecinatate, prin ruperea abceselor in pleura sau plamamani sau in tubul digestive sau in marea
cavit peritoneala(adica aparitia fistulelor)

Diagnostic

-ne bazam pe semnele clinice, iar din pct de ved imagistic, de un real folos sunt: CT si ecografia

Tratament

Se combina mereu trat medicamentos cu cel chirurgical

Trat medical: adm antibioticelor in doze mari, doar pe baza antibiogramei

Trat chirurg- are ca obiectiv evacuarea puroiului, printr-un drenaj efficient

In situatii speciale: punctia ghidata ecografic cu plasarea unui cateter in cavit abcesului

Chist hidatic hepatic

Boala parazitara cu afectare hepatica al carei ag etiologic este tenia echinococus- un parazit din clasa
gestodelor

Cea mai fr localizare a chistului hidatic este la niv hepatic.

Alte posibile localizl tes. pulmonar, splenic, peritoneal, renal, ovarian sau tiroidian

Epidemiologie

-larga distributie in lume si exista o serie de arii recunoscute ca fiind zone endemice- jumatatea
inferioara a americii latine, Islanda, Australia si Noua Zeelanda

-este o af mai frecvent intalnita in mediu rural si este legata de anumite profesii: pastori, crescatori
de vite sau macelari

La om, sursa principal de infectare este cainele.

Indirect, a doua posibilitate de infectare pri9n legumele si fructele contaminate cu fecalele

animalelor infectate

Morbiditate; 5-6 caz la suta de mii de locuitori.

2
Patogenie

-unilocular sau alveolar

Tenia este un parazid din cat cestode, vierme plat, intalnit in stare adulta in intestinal cainelui, are o
lungime de 3-6 milimetri, iar din pct de ved anatomic prez 3 port: scrolex(organul de fixare), gatul si
strobili. Strobila formata din 3-4 inele sau proglote, dintre care ultima progota contine ouale.

Manif. Clinice:

-in general se admite ca exista 2 perioade evolutive, prima numita si stadiu pretumoral in care
simptomat este saraca, diag poate fi pus pe seama manif alergice, si uneori pac prez sdr dyspeptic
nespecific relatand: greturi, varsaturi si diaree.

Ritmul de crestere a format tumorale este lent, ceea ce face ca simpt care permit punerea diag sa
apara intr-un interval liber intre 6 luni si 15 ani.

Stadiul tumoral, a doua faza de evolutie, imbraca diverse manifesari de tipul: eruptii urticariene sau
eritem, dureri abd de tipul colicilor biliare, tumora este palpabila mai ales cele de pe fata convexa a
ficatului, de asemenea pac prezinta: hepatomegalie, iar in cazul in care sunt deja dezvoltate
veziculele fiice, se aude la percutie trilul hepatic hidatic. Rar pac pot prez: icter(in cazul in care chistul
se rupe in caile biliare principale), foarte rar pot sa se suprainfecteze-> abcese, moment in care pac
prez: frison, febra, hepatomegalie

In general, exista posibilit ca chisturile cu localiz subfrenica, in cond de infectie mimeaza abcesele
subfrenice si evolueaza cu semen de iritatie frenica: sughit si tusea iritativa.

In statutul moral cu complicatia prin ruptura chistului in caile biliare apare triada caract: colica, icter
si urticarie.

In cazul in care chistul este situate pe una din fetele hepatice, exista posibilit rupturii in cavit
peritoneala. Clinic pac prez: dureri abd si semnele de soc anafilactic.

Diagnostic

Elem paraclinice de lab sunt absolut necesare: eozinofilia- prez in 25% din caz, testul eozinofiliei
provocate =reactia Casoni(se injecteaza antigen parazitar si se urmareste eozinofilele, daca cresc sau
scad)-testul poz daca eozinofilia creste. Se fac mereu 2 testari.

A treia modalit de diag- testul de aglutinare indirecta= react. Vaimber P. Este un test de fixare de
complement si aceasta reactie se negativeaza la un interval de 2 pana la 6 luni de la extirparea
chistului.

- prezenta la 85% din cazuri

ALte teste: testul ELIZA de det a antigenului,

EX paraclinice

Din pct de ved imagistic: ecografia si evidentiaza masa transonica, bine delimitate de diverse
dimensiuni. In maj caz, ecografia descopera intamplator chistele

-radiografia abd simpla- care pune in evidenta masa rotunda calcifiata situate in parenchimul hep.

Alte investigatii imag: colecistocolangiografia-utila in stabilirea relatiilor care le are chistul cu caile
biliare si resp cu colecistul.

3
-splenoportografia, angiografia hepatica si scintigrafia hepatica- vor prezenta imaginea de lacuna
hepatica bine delimitate, rotunda.

CT- este important apt ca ofera detalii legate de pozitie, dimensiune, si relatia cu viscerele vecine,
mai ales cand se suspicioneaza existent unor fistule

RMN- deosebit de utila in special in complicatiile chistului: fistule si rupture in org cavitare din jur.

Evolutie si complicatii:

-o afectiune care evolueaza lent, tumora creste lent in dim, in 6 luni de zile ajungand la diameter de 2
cm din momentul inocularii

Evolutia in timp prezinta mai multe posibilitati- una este cresterea in dimensiune

A doua este involutia(moartea parazitului). De obicei se raliz in contextul evolutiti bolii pe o perioada
lunga de naii de zile, prin suferinte repetate ale parazitului, urmata de moartea sa si degenerarea
spontana a chistului. In acesta situatie, zona de perichist se impregneaza cu saruri de
calciu.Radiologic se va observa in acest caz un contur intens radiocompact.

O alta posibilit de evolutie sunt complicatiile: icter- consecinta a compresiei pe arborele biliar intra
si extrahepatic a format tumorale sau prin rupture in arborele biliar

Complicatiile biliare sunt frecvente in evolutie, pac relatand dischinezii biliare si sunt consecinta
stazei cu dilatarea arborelui biliar.

O alta complicatie: papilo-oditascleroasa- in urma iritatiei permanente provocata de produsii din

chistul evacuat in caile biliare.

O alta copl: litiaza biliara sec- consecinta migrarii elem hidatice ce pot constitui nuclei viitorilor calculi

Complicatiile infectioase de tipul abcesului sunt provocate de germenii care colonizeaza chistul,
germeni care defapt provin din tract dig(flora locala)- se formeaza puroi si cu aceasta ocazie parazitul
moare

Complicatiile mec: rupturile chistului hidatic hep in diverse org cavitare: peritoneu, pleura,
plaman,bronhii, tract dig(stomac. Duoden, jejun, colon transvers), in pericard, vena cava inferioara,
in rinichi, ducand la aparitia econococozei sec.

O alta posibila compl- ciroza hep. Compl grava, rar intalnita si este data de stenoza biliara secundara
compresiunii chistului. Se obs la pac: edemul si infiltratia spatiilor Disse si sunt consecinta
fenomenelor alergice.

O alta posibila compl: HTportala prezenta in aprox 38% din caz. Se manif prin: HD, prez circulatiei
colat si insuficienta hep

Tratament

Chistele mici, calcifiate cu teste neg nu necesita trat.

Trat intotdeauna asoc medicatie cu trat chirurgical

Trat medical asoc: ambetazolul(antiparazitar) sau meventazol

In afar de aceste medicam adm extraoperator, intraoperator se aleg subst cu ef paraziticid.

4
Trat cu albetazol se face in doze de 800 mg/zi , 28 zile, cu posibila reluare a ciclului dupa o pauza de
14 zile

Trat de baza a chistului este cel chirurgical si urmareste scoaterea cont chistului fara contaminarea
organismului. Toate tehnicile chirurg initial inactiveaza resp sterilizeaza continutul chistului cu alcool
sau sol salina hipertona sau agent paraziticizi(una din sol folosite=hibitane) Intotdeauna trat chirurg
se refera la trat cavitatii restante- exista mai multe tehnici chirurg:

- una dintre ele lasa adventicea chistului pe loc-acestea sunt: anastomozele realizate intre
chist si alt organ cavitar digestive(stomac sau jejun). O alta tehnica- chistotomia- cu
drenajul extern al cavit. O alta tehnica: marsupializarea chistului-drenajul cavit este larg,
realizat in ext, doar in caz cu stari f alterate.
- A doua cat de procedee extirpa in totalitate sau partial adventicea: Chistectomia totala-
se diseca parenchimul hep in jurul chistului cu ligature venelor si a cailor bil. Plaga hep
rezultata se sutureaza si plombeaza pe epiplon. Chistectomia partiala- in fct de pozitia
chistului se extirpa mai mult sau mai putin din mem perichistica. Rezectia hep reglata- in
contextual in care avem lez multiple sau in cazul in care avem cavit restante mari, cu
pereti duri calcifiati.

Mai nou –tehnicile chirurg se practica laparoscopic, in special in chistele mici, necomplicate. In cazul
in care exista rupture chistului in cavit peritoneala, obligator se practica laparotomia si se practica
lavaj al cavit perit si drenaj larg.