Planificarea campaniei de advocacy

Existenta Agendei legislative a Organizatiei conduce la alegerea unei teme in

vederea elaborarii si implementarii unei campanii de advocacy. O campanie de
advocacy cuprinde trei etape fundamentale: planificare (50%), punere in practica
(30%), evaluare (20%).

Alegerea temei presupune o analiza detaliata a mai multor aspecte, care sa

conduca la succesul campaniei. Se vor explora:

 capacitatea interna de expertiza asupra subiectului;

 tema reprezinta o prioritate pentru membrii;
 capacitatea organizatiei de a angaja campania de advocacy;
 capacitatea factorilor politici de a suporta schimbarea;
 capacitatea mediului extern de a sustine schimbarea.

Pasul 1. Analiza subiectului si pregatirea documentului de pozitie.

In aceasta etapa se reanalizeaza prioritatile membrilor si se detaliaza eventualele

solutii. Sunt recomandate elaborarea de analize comparative, analizarea legislatiilor
adiacente si elaborarea unui drum critic de cadru legislativ de urmat, efectuarea
unor analize de impact pentru solutiile oferite, cu evidentierea avantajelor ( ex: mai
multe locuri de munca, cresterea salariilor, marirea fondului social, cresterea
procentuala a resurselor publice, etc), solutii oferite de alte regiuni, tari, ce structuri
ale societatii civile vor beneficia indirect de solutia propusa, ce alte structuri vor fi
afectate si cum, etc.

In functie de informatiile existente in Organizatie, corelat cu capacitatea de

expertiza a acesteia in a procesa informatiile, de resursele interne existente, de
estimarea sustinerii largi a temei in discutie, se va evalua si decide tema de
campanie, care va urma procesul de analiza prezentat.

In consecinta, aceasta faza este un proces de cercetare in care se evidentiaza

argumente pentru convingerea decidentului public ca solutia propusa este
avantajoasa pentru interesul general si genereaza progres.

Rezultatul cercetarii, impreuna cu argumentele de sustinere se sintetizeaza intr-un

document care poarta numele de “document de pozitie al Organizatiei asupra temei
X”.

Acest document este fundamentul campaniei de advocacy. De multe ori, desi a ales
tema si are sustinere larga, Organizatia se confrunta cu lipsa expertizei necesare
elaborarii documentului de pozitie. Va trebui sa inventarieze posibilele surse de
expertiza (universitati, organizatii de tip think thank, institutii de cercetare
economica, sociologica, juridica, etc), din imediata sa apropiere si sa solicite
sprijinul acestora, in conditii agreate.

Exista de asemenea surse utile accesibile (ex: studii, rapoarte, analize

comparative), puse la dispozitie de organisme internationale, pe site-urile proprii.
Organizatia care solicita echipei executive sa inventarieze asemenea surse, este
deja informata si pregatita sa propuna un subiect de campanie de advocacy, realist
si fezabil intr-un timp determinat.

Pasul 2. Analiza cadrului extern pentru tema aleasa.

Cadrul extern pentru tema pusa in discutie se refera la analizarea preocuparilor

decidentilor politici, in relatie cu subiectul. In acest context Organizatia trebuie sa
culeaga si sa asimileze informatii asupra existentei si etapei de elaborare /
implementare a politicilor publice, a agendei publice in care se incadreaza subiectul
ales. In functie de capacitatea sa de a colecta acest tip de informatii, de ale
parcurge si analiza, Organizatia va identifica gradul de pregatire, de acceptanta a
factorilor politici de a prelua demersul de advocacy. Va identifica posibilele
argumente publice de blocare a demersului de advocacy (ca fiind fie nefondat, fie
neprioritar, fie nesemnificativ). In consecinta, Organizatia poate preveni risipirea de
resurse inutile sau isi poate pregati argumente solide care sa depaseasca
obstacolele presupuse.

Un alt aspect, necesar in analiza cadrului extern, este elaborarea unei harti a
fortelor politice. Cu cat Organizatia are capacitatea de a analiza, cu acuratete,
influentele politice pro si contra, sustinatorii acestor grupuri, capacitatea acestora
de a se mobiliza si a pune la dispozitie resurse, cu atat mai clar isi va putea pregati
pozitiile, actiunile, mesajele si resursele pentru succesul demersului.

Analizarea cadrului extern sprijina Organizatia in a identifica explicit nivelul de

decizie pentru tema aleasa. Este posibil ca solutia propusa sa atinga nivele medii
sau scazute de decizie. Identificarea din timp a acestora evita risipirea resurselor si
alegerea parcursului legislativ optim pentru obtinerea deciziei de introducere a
schimbarii.

Caseta:

 Nivelul de decizie;
 Harta politica;
 Parcursul legislativ;
 Racordul temei cu agenda publica;
 Incadrarea temei in politicile publice existente.

Pasul 3. Analiza Partilor Afectate de subiectul ales.

Orice tema supusa unei decizii publice in a fi reglementata are beneficiari directi si
indirecti. In consecinta, exista o multitudine de grupuri ale societatii civile care sunt
afectate pozitiv sau negativ de respectiva decizie. Identificarea si analizarea
acestora, inca din faza de laborator, sprijina Organizatia in a-si pregati demersul de
advocacy, intr-un parcurs optim cu eficientizarea resurselor.

Organizatia va trebui sa-si dezvolte abilitatile de analizare a grupurilor afectate de

tema aleasa, pentru a fi pregatita in confruntarile sale cu posibilii opozanti si in a-si
mari reprezentativitatea si a-si prezerva resursele cu posibilii aliati.

Aceasta faza ofera Organizatiei o harta a Aliatilor si o harta a Opozantilor. Detalierea

Partilor Afectate sub aspectul interesului fata de tema, a posibilelor lor resurse, a
capacitatii lor de mobilizare si influentare, a identificarii pozitiei lor fata de tema
asigura Organizatia in alegerea celei mai potrivite strategii de campanie.

Un posibil instrument de analiza este tabelul urmator:

Grup afectat Interes / Resurse Capacitatea de Pozitia

de tema rol existente mobilizare a fata de
resurselor/ tema
influentei

Completarea acestui tabel cat mai detaliat restructureaza si reaseaza fortele de

interes fata de tema, oferind Organizatiei o oglinda a partilor afectate. Reasezarea
lor, in functie de interes, resurse, pozitie si viteza de reactie, vor genera potentialii
membrii ai unei coalitii pro si contra Organizatiei, sectoarele neutre care pot fi
castigate de o parte sau de alta. Constientizarea din timp a acestor aspecte asigura
pregatirea si controlul mediului extern, contribuind la succesul campaniei de
advocacy,

Pasul 4. Puterea Organizatiei in a se angaja intr-o campanie de advocacy.

Aceasta etapa presupune evaluarea capacitatii Organizatiei in a se angaja intr-un

proces de advocacy, in influentarea deciziei publice cu sanse de succes. Minimele
intrebari, la care trebuie sa raspunda Comitetul de Advocacy sunt de genul urmator:

 Poate Organizatia sa se angajeze de una singura in acest demers?

 Are Organizatia suficiente resurse, posibil a fi alocate demersului?
 Este cel mai potrivit moment pentru acest demers?
 Are Organizatia o baza de date cu suficiente contacte ale decidentilor
publici, necesari demersului? La ce nivel?
 Tema campaniei are suficienti suporteri?
 Este necesara o Coalitie?
  Care este pozitia Mass Media legat de tema campaniei? Are organizatia
suficiente relatii si contacte in Mass Media? La ce nivel?
Raspunsurile detaliate si analiza acestora ofera o harta a Puterii Organizatiei,
generand in continuare solutii si o lista de actiuni de completare si intarire a
pozitiilor slabe identificate.

Pasul 5. Construirea Coalitiilor.

Coalitiile orientate spre advocacy sunt definite ca fiind grupuri de structuri ale
societatii civile, care colaboreaza pentru dezvoltarea si punerea in practica a unui
program de influentare legislativa, pe interese comune concret identificate.

Existenta coalitiilor orientate spre advocacy joaca un rol deosebit de important in

elaborarea si dezvoltarea politicilor publice.

Cele mai semnificative motivatii in contruirea coalitiilor pot fi luate in considerare

dupa cum urmeaza:

a) coalitiile orientate spre advocacy cresc semnificativ vizibilitatea nevoii de

schimbare a unei probleme ce afecteaza un sector al societatii civile. Puterea
reprezentativitatii, unita intr-un “mesaj unic”, atrage atentia decidentilor
publici si a mass mediei asupra problemei identificate de sector. Dincolo de
starnirea curiozitatii, un asemenea demers invita partile la dialog, la
identificarea de solutii, la introducerea elementelor de schimbare legislativa.
Prin unificarea fortelor si a mesajului, sectorul afectat de problema poate
introduce noua solutie ca o prioritate a factorilor politici, cu mult mai repede
si mai eficient fata de actiunea unei singure Organizatii.
b) Coalitiile orientate spre advocacy creaza oportunitatea de a construi relatii
intre organizatiile constituente, oficialii publici si mass media. Sinergia
relationala concretizeaza efortul de advocacy spre succes.
Relatii + Informatii = Acces

Acces + Proces = Rezultate

Rezultate + Monitorizare + Promovare = Credibilitate

Credibilitate x Timp = Putere

Daca se accepta aceasta descriere, care are ca rezultat al eforturilor coalitiei

acumularea de Putere, atunci se poate consemna ca inca de la inceput
membrii coalitiei vor trebui sa constientizeze concertarea eforturilor spre a
dezvolta relatii de incredere, care sa genereze “unitate si acces”.

c) Mesajul unic promovat de membrii coalitiei confera forta de penetrare, prin

intermediul mass mediei, catre factorii politici. Prezentarea aceleiasi pozitii
publice, indiferent de locul geografic, genereaza, prin impact, perceptia
seriozitatii problemei, care trebuie solutionata cu prioritate.
 d) Evidentierea problemei in cadrul unei coalitii are impact major prin
perspectiva suporterilor angajati in demers. Este evident ca atat mass media
cat si factorii politci sunt sensibili la numere mari de persoane afectate.
e) Utilizarea eficienta, in comun, a resurselor organizatiilor membre ale coalitiei
asigura succesul demersului si diminueaza riscul insuficientei resurselor unei
singure structuri.
Coalitiile orientate spre advocacy sunt de mai multe tipuri, in functie de misiune si
interesele legate de problema identificata a fiecarei organizatii in parte. Ele pot fi
sectoriale sau multisectorile, ad-hoc orientate pe obiective sau formalizate in noi
structuri asociative. Fiecare din aceste tipuri au avantaje si dezavantaje, care pot fi
potentate sau diminuate in functie de problema identificata. In Romania, cele mai
de succes coalitii au fost cele de tip informal, orientate pe obiectiv comun.

Organizarea si conducerea procesului de advocacy intr-o coalitie, urmaresc etapele

managementului de proiect.

Pasul 6. Dezvoltarea mesajului public al campaniei de advocacy.

De indata ce au fost parcurse etapele de elaborare a documentului de pozitie, a

analizei Partilor Afectate, a mediului extern si s-a elaborat harta factorilor politici
incepe procesul de elaborare a mesajului public al campaniei de advocacy. Se
elaboreaza intai un logo al campaniei cu forta de penetrare, formulat in cuvinte
si/sau semne accesibile de diverse medii si audiente. Avand in vedere ca
adresabilitatea campaniei cuprinde o multitudine de Parti Afectate, deja identificate,
se vor crea mesaje specifice fiecarei parti identificate. Vor rezulta mesaje specifice
suporterilor, factorilor politici, mass mediei, sectoarelor neutre, opozantilor cu
motivatii corespunzatoare spectrului lor de interes. Inainte de a le face publice, se
recomanda ca fiecare tip de mesaj sa fie verificat intr-un cerc restrans de prieteni, in
scopul masurarii impactului si al intelegerii acestuia in conformitate cu intentia
initiatorului.

Pasul 7. Relatia cu Mass Media.

Folosirea mass media in campanii de advocacy este un element definitoriu pentru

atingerea scopurilor propuse. Pentru ca media sa devina un aliat in cadrul
campaniei de advocacy, este necesara o buna cunoastere a modului de lucru al
jurnalistilor. Monitorizare atenta a presei ofera informatii asupra modului de
abordare a jurnalistilor, a tipului de argumente si mesaje la care ei sunt disusi sa le
preia. Stirea de presa nu este predictibila si din acest motiv campaniile de advocacy
in media nu pot fi planificate fara un studiu atent al mass media si fara a cunoaste
mecansimele care guverneaza aceasta zona importanta de influenta. Eforturile de
folosire a mass media intr-o campanie de advocacy vor da rezultate numai daca
acestea au la baza un plan de actiune foarte bine elaborat.

Strategia folosirii mass media in advocacy se bazeaza pe o buna planificare a

campaniei. O relatie eficienta cu media se poate coordona in situatiile in care exista
o dozare corecta a planificarii si a oportunitatilor. Un sistem de comunicare, bine
conturat si analizat, poate asigura succesul campaniei. Inainte de a lansa o
campanie de advocacy in media trebuie sa obtinem raspunsul la 4 intrebari (vezi
Anexa 1.)

Abordarea strategica a relatiei cu mass media trebuie sa cuprinda urmatorii pasi:

a. Delimitarea teritoriului de actiune

Fara stabilirea clara a domeniului in care dorim sa actionam vom ajunge sa pierdem
directia. Definirea problemei este primul pas pe care trebuie efectuat. Daca nu vom
sti sa definim problema care trebuie rezolvata nu vom reusi sa transmitem un mesaj
coerent.

De asemenea este necesara o documentare laborioasa si un studiu atent la

fenomenelor si actiunilor care au legatura cu problema. In acest sens, monitorizarea
si analiza mass media este esentiala.

b. Definirea problemei
Spunem ca avem o problema atunci cand identificam o falie care desparte situatia
existenta de viitorul pe care il dorim. Atunci cand definim problema exista riscul sa o
confundam cu simptomele, uneori chiar cu solutia. Pentru a evita acest risc trebuie
sa construim "arborele problemei". Definirea problemei trebuie sa fie clara, concisa
si completa.

c. Planul de actiune
Odata problema definita clar, este important sa stim ce avem de facut. Trebuie sa
identificam fiecare actiune pentru a stabili ce vrem sa comunicam si mai ales cand
vrem sa comunicam. Primul pas al acestei etape trebuie sa fie o analiza SWOT a
organizatiei pentru a determina fortele si slabiciunile grupului care doreste sa
rezolve problema.

d. Cu cine vorbim
Cele mai multe campanii de advocacy se concentreaza pe trimiterea mesajului prin
media pentru ca aici exista suficienta forta pentru a determina o schimbare. Mass
media este folosita si pentru a mobiliza sustinatorii ideii pe care dorim sa o
promovam dar si pentru a recruta noi aliati inainte de a incerca influentarea
decidentilor. Nu trebuie sa uitam ca media poate fi folosita in campanii dar in nici un
caz nu tine locul unei bune organizari si planificari a campaniei. O campanie de
advocacy eficienta foloseste mai multe canale de comunicare si influentare, mass
media fiind doar unul dintre aceste canale.

Formulare mesajului in media se face in functie de zona in care dorim sa trimiteti

mesajul. Daca mesajul este adresat decidentilor se va tine cont de cele doua nevoi
esentiale ale politicianului (voturi si bani). Daca mesajul este adresat sustinatorilor
sau aliatilor se va apela mai mult la sentimente si valori. Un mesaj trimis prin media
devine eficient doar atunci cand este directionat si cand este formulat adecvat
fiecarei categorii de beneficiari.

Pentru ca aparitiile media sa fie eficiente trebuie sa tinem cont de cele 5 conditii din
Anexa 2

e. Ce spunem
Ultimul pas al abordarii strategice a folosirii mass media intr-o campanie de
advocacy este dezvoltarea mesajului. Mesajul nu este neaparat un slogan. Mesajul
trebuie sa transmita o idee si poate fi formulat in mai multe feluri astfel incat sa
poata fi transmis in zone diferite (sustinatori sau decidenti). Mesajul trebuie sa fie
scurt, clar, usor de inteles, emotional si vizual. In acelasi timp, mesajul trebuie sa
reflecte foarte bine problema pe care dorim sa o rezolvam.

Inainte de a lansa un mesaj acesta trebuie testat. Cea mai usoara varianta de
testare este folosirea prietenilor, cunoscutilor sau a familiei. Orice raspuns poate fi
folosit la imbunatatirea mesajului. Un mod eficient de testare a mesajului este
transmiterea acestuia catre o persoana care nu are nici o legatura cu problema.
Daca persoana intelege mesajul, daca apreciaza ca e important inseamna ca am
reusit sa gasim o formula de succes pentru lansarea campaniei de advocacy.

Aparitii media

Exista mai multe cai prin care puteti sa va promovati mesajul folosind mass media:

a. Transmiterea informatiei prin comunicate

Este o cale simpla si ieftina pentru a transmite un mesaj, dar de multe ori nu este
eficienta. De cele mai multe ori, comunicatele sunt folosite in redactii pentru a
umple eventualele spatii goale. Simpla transmitere pe mail sau pe fax a
comunicatului nu va asigura prezenta in media.

b. Aparitii radio/TV
Asigura o buna transmitere a mesajului dar este destul de greu de realizat. Pentru a
asigura aparitia unui membru al echipei pe un post de radio sau de televiziune
trebuie, mai intai, sa convingetm producatorul emisiunii ca tema noastra este de
larg interes. Avem nevoie de contacte bune cu producatorii si editorii din
principalele posturi de radio si de televiziune. Chiar daca pentru noi problema pare
extrem de interesanta si importanta pentru cei din radio sau din televiziune nu este
vorba decat despre "inca un subiect".

c. Contacte cu reporterii
Folositi orice oprtunitate pentru a contacta reporterii. Oferiti-le informatii periodice
despre campania pe care o duceti. Oferiti cat mai multe informatii si asigurati-va ca
apareti pe lista lor de surse.

d. Interventii in emisiuni
Chiar daca nu suntem invitati la emisiuni care trateaza subiectul de care ne
ocupam, este recomandat sa ne exprimam punctul de vedere. Putem suna direct in
emisiune sau putem convinge realizatorul sa ne caute atunci cand trateaza aceste
subiecte.

e. Scrisori catre editor

Atunci cand observam interesul unei institutii media pentru subiectul care ne
preocupa, putem sa ne exprimam punctul de vedere, intr-o scrisoare catre editorul
sau redactorul sef al publicatiei. Scrisoarea trebuie sa fie scurta si clara (max. 2000
– 3000 de caractere). Daca ziarul nu va publica integral aceasta scrisoare, avem
totusi sansa sa fim citati sau sa fim contactati, pentru a oferi mai multe amanunte.
Sa nu uitam sa semnam scrisoarea si sa ne trecem datele de contact, precum si
organizatia pe care o reprezentam.

f. Invitatii la evenimente
Daca in cadrul campaniei de advocacy avem pregatit un eveniment public, invitarea
jurnalistilor la acel eveniment reprezinta o excelenta modalitate de a-i creste
vizibilitatea. Anuntarea din timp evenimentului si trimiterea de invitatii nominale
ziaristilor sunt tactici recomandate. Verificarea telefonica a primirii invitatiilor si
detalii asupra avantajelor lor prin participarea la eveniment sunt sugestii provenite
chiar din partea acestora .

g. Conferinte de presa
Este una dintre cele mai costisitoare modalitati de abordare a mass media dar de
multe ori este si cea mai eficienta. In conferinte de presa putem sa vorbim direct cu
jurnalistii si sa transmitem mesajul asa cum dorim, nealterat.Trebuiesc insa alocate
resurse, deoarece costurile de organizare si cele logistice sunt insa destul de mari.

h. Publicitate platita
Este o varianta scumpa si putin eficienta pentru a transmite un mesaj. Asigura
prezenta in media a mesajului in forma si dimensiuni dorita. Ziaristii nu pot interveni
si nu pot comenta continutul unei machete publicitare. Publicitatea platita are si
marele dezavantaj al lipsei de credibilitate. Cititorul va avea dubii atunci cand va citi
un articol platit si astfel acesta isi va pierde valoarea de informatie. Publicitatea
platita se poate folosi atunci cand dorim sa facem anunturi importante sau
convocari adresate membrilor ca sa avem garantia ca acestea vor aparea in media
la data pe care o dorim. (Anexa 3. Zece pasi pentru transmiterea mesajului in
Media)

Pasul 8. Dezvoltarea strategiei campaniei de advocacy.

De indata ce toate etapele prezentate au fost procesate, exista toate elementele

necesare pentru dezvoltarea unei strategii de abordat pentru campania de
advocacy. Strategiile de advocacy pot fi de informare, de colaborare, de confruntare
in functie de tipul de conflict identificat. Se pot utiliza tactici de abordare pas cu
pas, de abordare in flancuri, de abordare a mingii de biliard, etc. Abordarea unui
anume tip de strategie depinde de tema campaniei, de analizele mediului extern, a
partilor Afectate, a obstacolelor de depasit, a timpului prezumat pentru rezultat, a
capacitatii de a mobiliza resurse a initiatorului si de a crea coalitii. Se pot utiliza
instrumente de tip tabelar, care sa sintetize informatiile procesate. In functie de
complexitatea datelor, exemplul de mai jos poate fi detaliat sau extins:

Scop/obiective Capacitat Membrii / Tinta Tactici de

e suporteri abordat
Organizati / aliati /
ei oponenti

Termen lung

Termen mediu

Termen scurt

Succese
intermediare

Completarea tabelului de dezvoltare a strategiei va cuprinde informatii care raspund

la urmatorul inventar de intrebari:

 Ce nivel de decizie publica tintim (locala, regionala, guvernamentala,

parlamentara)?
 Ce dorim de la decizia publica?
 Cand actionam? Unde actionam?
 Cum ne vom prezenta solicitarile?
 Cine va fi implicat? Ce responsabilitati are?
 Cati lideri avem nevoie? Care sunt rolurile lor?
 Ce mesaje am inventariat? Cine le va sustine? Cand?
 Cine este responsabil in relatia cu mass media? Cine dezvolta planul de
comunicare interna si externa? Pana la ce termen?
 Cum vom controla sistemul? Cum vom evalua etapele?
 Ce resurse avem? Cine va sustine, ce? Cine va plati, ce ? Avem
suficiente resurse? Avem nevoie de sponsori ?

Pasul 9. Dezvoltarea Planului de Actiuni al campaniei de advocacy.

Planul de actiuni al campaniei urmareste cu strictete strategia elaborata. Se pot

utiliza instrumentele tabelare in care pentru fiecare activitate se vor concretiza
responsabilitatile, termenele, resursele necesare (umane, de timp, logistice,
financiare), costurile aferente, criterii de evaluare.
Pasul 10. Pasi premergatori in implementare.

In momentul in care Organizatia a decis tema campaniei de advocacy si a demarat

procesul de cercetare al acesteia, complementar va trebui sa asigure actiuni de
monitorizare a spatiului deciziei publice. Motivul principal este de a urmari pasii
decizionali de asa maniera incat sa fie sigura ca nu isi iroseste resursele pentru o
tema care este deja propusa spre rezolvare pe agenda publica.

Se recomanda efectuarea unor campanii de informare / constientizare, pe o scara

cat mai larga, daca este posibil, pentru a inregistra reactiile publicului tinta, pentru
a familiariza publicul larg si pentru a crea sustinere, reprezentatitivitate si posibili
aliati ai campaniei de advocacy. Se dezvolta relatii si contacte utile intr-un
asemenea proces.

Se recomanda de asemenea efectuarea unor campanii de informare / constientizare

a mass mediei. Scopul acestui demers este de a-i familiariza cu subiectul si de a
obtine suportul a cat mai multor reprezentanti mass media.

Se recomanda crearea de evenimente de vizibilitate a temei, in care sa fie invitati si

factorii politici. Utilizarea acestui tip de instrumente va oferi platforme de vizibilitate
factorilor politici sustinatori ai temei de advocacy si va atrage parti inca nedecise,
neutre.

Se recomanda organizarea dezbaterilor publice si/sau a audierilor publice pe

subiectul de advocacy care au ca scop de asemenea atragerea atentiei si cresterea
vizibilitatii asupra temei de advocacy. In plus se pot castiga opinii si pozitii
neasteptate, care sustin sau nu, pozitia Organizatiei. Identificarea lor din timp,
asigura revizuirea strategiei campaniei de advocacy spre a atinge succesul
previzionat, fara socuri, situatii neprevazute si nepregatite.

Pasul 11. Implementarea Planului de Actiuni

Demararea practica a campaniei de advocacy comporta coordonare continua si

evaluarea fiecarei etape a planului de actiuni. Multitudinea factorilor externi, in
continua miscare si transformare solicita elaborarea de criterii de control a
intregului sistem de abordare. Corectiile si adaptarile la noile situatii se efectueaza
in plin proces de implementare drept pentru care planul de comunicare extern si
intern este decisiv pentru succesul campaniei. Reactiile externe trebuiesc analizate
si evaluate astfel incat mesajul campaniei sa nu fie alterat si distorsionat. Rolurile
trebuiesc respectate cu strictete si orice dezacord trebuie analizat, corectat si
rectificat. Termenele proiectate pentru fiecare actiune sunt analizate si reevaluate,
in functie de dinamica mediului extern. Managerul de proces este persoana cheie
pentru succesul campaniei. Va trebui sa aiba abilitati de inregistrare a tuturor
stimulilor externi si interni care afecteaza planul de actiuni, in oricare din
elementele sale, sa gaseasca solutii de comunicare interna pentru luarea deciziilor
rapide, sa revizuiasca planul de actiuni si sa controleze intreg sistemul de
implementare.

Pasul 12. Evaluarea si monitorizarea campaniei de advocacy.

La finalizarea campaniei de advocacy este recomandat a se monitoriza impactul

produs asupra deciziei publice, adica ce s-a realizat fata de ce si-a propus
Organizatia sa influenteze. Care au fost beneficiile directe si indirecte raportat la
efortul si resursele depuse?

Se recomanda a se efectua evaluarea intregului proces de implementare. Se vor

analiza sincopele inregistrate in proces, cauzele si solutii de posibil a fi fost
abordate. Se extrag lectiile invatate din acest exercitiu practic, astfel incat echipa sa
fie pregatita in a actiona in situatii similare a campaniilor viitoare.

Se vor evidentia etapele bine implementate, in acelasi scop.

Se vor pregati si transmite mesaje de recunoastere a meritelor si sustinerii catre toti

aliatii campaniei.

Se vor pregati si transmite mesaje respectuoase catre reprezentatii opozanti

subiectului campaniei, factorilor politici si decidentilor publici;

Se vor comunica rezultatele obtinute catre membrii Organizatiei.

Se va organiza postarea pe site-ul Organizatiei a tuturor documentelor publice,

rezultate in urma campaniei de advocacy (documentul de pozitie, cercetari si
sondaje prealabile, opiniile liderilor organizatiilor aliate si de opozitie, opiniile mass
media, opinile factorilor politici, etc.)

Se vor reimprospata bazele de date de contacte, cu cele obtinute in timpul

campaniei.