Comunicare externa a firmei

Campanie de educație culinară privind alimentația

sănătoasă în școli.

Student: Claudiu Mihaita Zamfir

 Având in vedere ca alimentația a devenit un subiect tot mai abundent dezbătut mai ales în
ultimii ani din cauza diferitelor substante care se regăsesc în mâncare pe care o consumam, dar
mai ales copiii. În ceea ce privește alimentațtia tinerilor în dezvoltare, s-a pus accentul pe faptul
că ceea ce consumăm azi ne poate afecta a doua zi. Modelele de alimentație sănătoasă în
copilărie și adolescență ar trebui să promoveze creșterea, sănătatea ,dezvoltarea intelectuală
optimă în copilărie si prevenirea unor probleme de sănătate.

Ca domeniu, in alimentatie se fac cele mai grave erori. In zilele noastre,omul modern se
hraneste intr-un mod nesanatos, manancă mult și necorespunzător. Așa se face că o persoană din
două suferă de exces de greutate (depașirea cu peste 10% a greutății normale). O dieta sanatoasa
necesita un plan bine pus la punct, un scop, precum si efortul de a include in mese o varietate de
alimente. Majoritatea persoanelor nu consuma suficienti nutrienti deoarece nu includ in mese o
cantitate corespunzatoare din fiecare grup alimentar. De obicei, exista si variante sanatoase de
mancare in fiecare restaurant si chiar in fast-food-uri, in functie de specificul fiecaruia. De
exemplu in restaurantele cu specific traditional (indian, japonez sau tailandez) au in general
numeroase feluri de mancare ce se incadreaza intr-o dieta sanatoasa. Restaurantele vegetariene
au in mod evident, mai multe legume decat fast-food-urile.

Campania de educație culinară privind alimentația sănătoasă în grădinițe și școli,are ca

scop să ofere o direcție tinerilor în formare privind efectele și pe care alimentația o are asupra
sănătății și asupra echilibrului de dezvoltare.

Denumirea campaniei Mănancă sănătos, trăiește frumos! provine de la necesitatea de

informare pe care adolescenții precum și promovarea alimentației sănătoase în rândul tinerilor
de vârstă școlară și oferă îndrumări privind educația nutrițională pentru un program cuprinzător
de sănătate școlară.

Important este faptul că adolescenții au nevoie să conștinetizeze că ritm de viata

neechilibrat si o alimentație nesănătoasa pot avea consecințe negative asupra lor. Prin această
campanie, elevii vor învăța ce înseamnă ce presupune o alimentație sănătoasă și care sunt
beneficiile pe care le au in devafoarea produselor de tip fast-food.
 Campania include recomandări privind șapte aspecte ale unui program școlar pentru
promovarea unei alimentații sănătoase:

 politică școlară privind nutriția;

 un curriculum secvențial, coordonat,

 instruirea adecvată pentru elevi;

 integrarea serviciului alimentar în școli

 educația nutrițională;

 formarea personalului, implicarea familiei și a comunității

 evaluarea programului.

Îmbunătățirea calității nutriționale a meselor școlare este dependentă de mulți factori. Cu

toate acestea, ne confruntăm în etapa actuală cu numeroase provocări socio-economice (părinți
foarte ocupați, care petrec puțin timp cu copilul, părinți plecați în străinătate, tentații foarte mari
legate de disponibilitatea, de aspectul, de prețul alimentelor înalt procesate și de publicitatea
realizată acestora), la care se adaugă, pentru copiii de vârstă școlară, și presiunea grupului.1
Comunicarea în ceea ce privește sănătatea copiilor și sănătatea publică. Healthy people 2010
definește comunicarea în sănătatea publică ca fiind „arta și tehnica de a informa, influența și
motiva indivizii, instituțiile, publicul larg cu privire la aspecte importante de sănătate publică.
Comunicarea în sănătatea publică reprezintă dezvoltarea științifică, diseminarea strategică și
evaluarea critică a informațiilor de sănătate relevante, precise, accesibile”2. Educația în domeniul
nutriției ar trebui să se concentreze asupra prevenirii copiilor și adolescenților de a dezvolta boli
cronice în timpul maturității. Unele dintre procesele fiziologice care duc la o boală cronică legată
de regimul alimentar încep în copilărie.

În transmiterea mesajelor, care vizează mobilizarea socială în vederea schimbării

comportamentelor, un rol important îl au campaniile de comunicare în sănătate. Fie că vorbim

1
http://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-
Preuniversitar/2016/prescolar/ghiduri/Ghid%20pentru%20alimenta%C8%9Bie%20s%C4%83n%C4%83toas%C4%83
%20%C8%99i%20activitate%20fizic%C4%83%20%C3%AEn%20gr%C4%83dini%C8%9Be%20%C8%99i%20%C8%99co
li.pdf accesat la 24.01.2019.
2
Healthy People 2010. 2nd ed. Washington, DC : US Dept of Health and Human Services. 2000.
sau scriem sau încercăm să convingem pe cineva de un anumit lucru, principalele scopuri ale
procesului de comunicare în sine sunt : să fim auziți, sau citiți, să fim înțeleși, să fim acceptați
sau să provocăm o reacție, să obținem un rezultat. În cazul în care nici unul din aceste scopuri nu
a fost atins, înseamnă că procesul de comunicare nu s-a desfășurat corect3. Scopurile acestora
sunt următoarele:

 creșterea gradului de conștientizare și îmbunătățirea cunoștințelor publicului larg

cu privire la unele aspecte de sănătate publică ;

 influențarea percepțiilor, a atitudinilor, a convingerilor, a comportamentelor

nesănătoase

 cunoașterea beneficiilor schimbării obiceiurilor nesănătoase ;

 creșterea cererii pentru serviciile medicale ;

 combaterea anumitor mituri sau idei preconcepute ;

 angajarea de acțiuni în vederea susținerii adoptării de comportamente sănătoase ;

 ruperea barierelor în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate. 4

Mai mult de jumătate din ţările europene, inclusiv Elveţia şi Norvegia, au politici
obligatorii privind alimentaţia corectă în şcoli, restul au ghiduri facultative privind rolul
consumului de alimente sănătoase pentru copii, în contextul amplificării fenomenului obezităţii
în rândul celor mici. Aceasta este principala concluzie a primului studiu care inventariază
politicile alimentare în şcoli la nivelul UE.5

În România numărul tinerilor care frecventeză restaurantele de tip fast-food este tot mai
mare dar cu toate acestea există un procent crescut al părinților care intuiesc calitatea îndoielnică
a produselor bogate în zahăr. Cei mai multi părinţi citesc, se informează despre nutriţia copiilor,
dar informaţiile sunt contradictorii. Ce este astăzi potrivit, mâine este complet interzis şi de

3
Grama B. Tehnici de comunicare și negociere,, Sibiu, 2007, p 97.

4
Center for Disease Control and Prevention, Health Communication Basics, Retrieved 24 March 2013.
5
http://adevarul.ro/educatie/scoala/primul-raport-ue-privind-politicile-alimentatie-scoli-jumatate-state-
interdictii-privind-mancarea-elevilor-1_53c790a50d133766a882fc19/index.html accesat la 23.01.2019.
nemâncat. Mai apoi apare conflictul între generaţii, bunicii fiind ferm convinşi că fac bine
nepoţilor dacă permit prăjiturile, aici referindu-ne la cele făcute în casă. Totuși, o alimentațtie
sănătoasă se învață incă din primii ani de viață. Produsele care apar și atrag privirea
consumatorului dezvoltă un marketing agresiv.

Situația alimentară din școlile din România este pusă la îndoială. Incă de la
implementarea programului Cornul și Laptele introdus în anul 2002, beneficiarii au fost copii din
grădinițe și școli. Un al program asemănător numit mere în școli creat in 2010 de guvernul
României specifica faptul că elevii primesc câte un fruct proaspăt pe zi, timp de 100 de zile de
școlarizare. Performanţa şcolară a unui copil e în mare măsură influenţată de regimul lui
alimentar. Pe lângă faptul că se află în perioada de creştere, copilul depune efort intelectual care
trebuie susţinut printr-o proporţie echilibrată a nutrienţilor. În anul 2017 s-a inițiat un alt program
care încuraja consumul de fructe diversificate, pe lângă lapte și corn. Un alt lucru important
referitor la inițierea acestui program era faptul că producătorii autohtoni vor fi mai stimulați și
vor avea prioritatea în cee ace privește contractele cu școlile.6 Sunt interzise „preparea,
comercializarea şi distribuirea“ în şcoli a alimentelor cu aport substanţial de grăsimi, sare, zahăr,
îndulcitori şi aditivi alimentari. Ministerul
Sănătăţii urmează să facă o listă cu aceste
alimente. Meniurile servite la cantinele
şcolare ar urma să fie avizate de
specialişti în nutriţie „acreditaţi de către
Ministerul Sănătăţii.“7

Cu portocaliu, ţările unde politicile de

alimentaţie sănătoasă sunt obligatorii, cu
albastru cele unde politicile sunt facultative
Sursa: CE

Măsurarea rezultatelor politicii

privind alimentaţia în şcoli este impusă

6
http://stirileprotv.ro/stiri/social/mancare-mai-sanatoasa-in-scoli-incepand-din-2017-ce-alimente-vor-primi-elevii-
pe-langa-lapte-si-corn.html, accesat la 24.01.2019.
7
http://www.gds.ro/Opinii/2008-05-16/Alimente+din+scoli+-+Anglia+si+Romania/ accesat la 24.01.2019.
sau recomandată în 59% dintre politici. Furnizarea de alimente în şcoli şi procentajul copiilor
care mănâncă la şcoală sunt rezultatele cel mai des întâlnite între cele care trebuie măsurate.8

Modalitățile de actiune pe care Campania Mănancă sănătos, trăiește frumos! se referă la

inițierea unor activități care se prezinte noțiuni despre comportamentul vizat și despre importața
lui despre sănătate, formarea de a exersa acel comportament nu numai intr-o organizașie asa cum
este școala dar și pe termen lung. La nivel institutional se propune conceperea și adaptarea unei
politici a școlii în vederea promovării și însușirii comportamentelor referitoare la sănătate. Dacă
am analiza publicurile participante la această campanie vom observa că există mai multe tipuri
de publicuri, și anume:

 publicurile tuturor problemelor - cele care iau parte activ la toate dezbaterile
 publicurile apatice – cele mai puțin active
 publicurile unei singure probleme active numai în ceea ce privește un număr
limitat de teme , apropiat între ele
 publicurile problemelor fierbinți- active numai după ce presa a transformat o
problemă într-o chestiune de maximă actualitate.9

Mănancă sănătos, trăiește frumos! este o campanie care vizeză stilul de viață și stilul
alimentar sănătos mai ales în rândul copiilor. Avand grija de starea de sănătate ar trebui să
constituie temelia unei vieți active, deprinderea unor obiceiuri sănătoase să reprezinte niște
principii cu efecte peste generații, creând astfel o premise durabilă pentru starea unei națiuni, de
fapt. Se poate spune că ofera perspective – Perspectivele exprimã, pur și simplu, modul de a
privi lucrurile, de a ne raporta la problemele și procesele organizației.10

8
http://adevarul.ro/educatie/scoala/primul-raport-ue-privind-politicile-alimentatie-scoli-jumatate-state-
interdictii-privind-mancarea-elevilor-1_53c790a50d133766a882fc19/index.html accesat la 23.01.2019
9
Cristina Coman, Relațiile publice și mass-media, Ed. Polirom, Iași, 2000, pag. 15.
10
Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Organizaţia inteligentă – zece teme de managementul organizaţiilor,
ediţia a II-a, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2010, p. 10.
 Strategiile utilizate pentru dezvoltarea conceptul de educație alimentară sănătoasă sunt de trei
feluri :

 strategie bazată pe demers individual

 strategie ecologică

 strategie la risc înalt

Strategia bazată pe demersul individual constă în relaționarea directă a promotorului,

a celui cu o putere de influență mai mare, a celui care inițiază campania cu beneficiarii (copii
sau adolescenții). Consilierea unui copil într-un dialog despre alimentație se poate încadra în
acest tip de strategii. Avantajele și dezavantajele există, totuși. Spre exemplu, avantajul
constă în relaționarea directă, precum și posibilitatea de abordare personalizată.
Dezavantajele ar fi că se risipește un consum mare de resurse și nu permite monitorizarea
îndelungată.

Strategia ecologica se desfășoară asupra unui grup, așa cum în cazul nostru este școala.
Drept exemple, am putea realiza un film sau un spot despre educația pentru sănătate difuzat pe
canalele media sau am putea avea o discuțoe la clasă cu elevii. Asemănător cu strategia de mai
sus, strategia ecologică presupune la rândul ei avantaje și dezavantaje. Beneficiile mari asupra
persoanelor expuse la discuție, efectele favorabile pe termen lun și expunerea generală sunt unele
dintre avantajele pe care această strategie o impune. Totuși, beneficiarii care sunt mai puțini
dispuși să-și schimbe comportamentul și implicarea furnizororilor fără o motivație solidă
reprezintă unele dintre dezavantaje.

Strategia la risc înalt presupune o abordare separată a copiilor cu risc înalt (aici
referindu-ne la anumite tipuri de copii cu diferite probleme cum ar fi absenteismul școlar) Un
exemplu ar fi retinerea lor în clasă și inițierea unor discutii despre alimentație și un stil de viață
corespunzător. Gradul mare al beneficiarilor, precum și gradul mare a personalului sunt avatajele
acestei strategii. In schimb efectele sunt limitate în spațiu și timp, efectele producându-se numai
persoanelor cu risc înalt.
 Pe lângă grija pe care familia o are față de deprinderea unor obiceiuri sănătoase cu privire
la alimentație, trebuie specificat rolul crescut pe care și alte entități din comunitate il au. Așa
cum am subliniat anterior, acestea ofera perspective, fiind in beneficiul întregii comunității.

Mănancă sănătos, trăiește frumos! dorește implicarea diferiților actori, prin parteneriate,
luând în calcul misiunea fiecărei organizații partenere, cu condiția ca interferențele de tip
comercial sau doctrinar sa fie inexistente. Pentru afirmare este bine ca un anumit operator
economic să-și promoveze produsele iar un altul sa promoveze un anumit cult sau o anumita
gandiri. În acest context, al sănătății copiilor, promovarea unei alimentații sănătoase ar trebuie să
se bazeze pe dovezi științifice și să fie pe înțelesul copiilor.

În cazul intervenției este important ca beneficiarul să permita adaptarea la această

intervenție. Modelul stadiilor schimbării oferă cadrul teoretic care permite înțelegerea și
evaluarea disponibilității și resurselor individuale și/sau de grup de a adopta un nou
comportament sănătos. Prin descrierea proceselor de schimbare sunt oferite implicit și strategiile
stadiale care facilitează adoptarea de către persoană/grup și practicarea de durată a noilor
comportamente. Acest model a fost dezvoltat de către Prochaska și DiClemente.11

Modificarea comportamentală presupune parcurgerea următoarelor stadii :

 stadiul de precontemplare : nu există dorința de schimbare sau comportamentul de risc
nu este conștientizat ca fiind problematic ;
 stadiul de contemplare: apare intenția de a schimba comportamentul de risc în
următoarele 3-6 luni, dar fără realizarea unui plan concret în acest sens, fără a învăța
modalități de a iniția modificări comportamentale ;
 stadiul de pregătire pentru acțiune : apare intenția de a trece la acțiune în următoarea
lună, intenție care de multe ori este declarată explicit ; totodată, se explorează
modalitățile în care schimbarea poate fi realizată ;
 stadiul acțiunii în vederea realizării schimbărilor dorite (scăderea în greutate) ; se învață
modalități specifice de modificare sau diminuare a comportamentelor de risc, se pun în
aplicare aceste modalități și se înregistrează progresele obținute;

11
Toward a comprehensive model of change.In : Miller, WR ; Heather, N. (eds.) Treating addictive behaviors :
processes of change. New York : Plenum Press ; 1986. p. 3–27.v
  stadiul de menținere și practicare constantă a comportamentelor noi, achiziționate în
urma procesului de schimbare ;
 evitarea recidivelor, se refera la reluarea practicării comportamentelor de risc. O etapă o
dată parcursă nu presupune de la sine și succesul ei ; în fiecare dintre cele 4 stadii
(contemplare, pregătirea acțiunii, acțiune și menținerea schimbării) pot să intervină
abandonul și reluarea practicilor anterioare. Aceste devieri de la traseul stadial nu trebuie
considerate eșecuri, ci noi oportunități de învățare în relația cu obstacole sau tentații.

Tacticile pe care Mănancă sănătos, trăiește frumos! le folosește sunt cele legate de sugestiile
oferite, precum și promovarea anumitor obiceiuri sanatoase din interiorul organizației, cum ar
consumul de apă potabilă, consumul ridicat de fructe și legume și activitățile fizice ce fac parte
dintr-un stil de viață sănătos. Programele internaționale de intervenție desfășurate în Europa se
concentrează fie pe prevenirea obezității, fie pe diminuarea numărului de cazuri de obezitate și
de inegalitățile în sănătate. Aceste programe pot fi adresate copiilor și adolescenților din școli și
grădinițe sau populației în întregime.

Calendarul de lucru desfășurat de campania mai sus menționată s-a desfășurat în perioada
septembrie-iunie 2018, pe durata întregului an școlar, cu un buget stabilit de comun accord cu
consiliile județene, primăriile și scolile care doresc participarea la această campanie. Evaluarea
s-a facut lunar ținand seama de gradul de implicare, starea sănătății copiilor iar la final s-a facut
evaluarea finală ținând cont de momentul initial și de rezultale obținute la sfârșitul campaniei.

Pentru a asigura un viitor sănătos pentru copii, programele de educație nutrițională din școală
trebuie să devină o prioritate pentru fiecare scoala. Aceste programe ar trebui să facă parte din
programele cuprinzătoare de sănătate școlare și să ajungă la elevii ca o lecție ce trebuie aplicată
pe termen lung.
Bibliografie
 Center for Disease Control and Prevention, Health Communication Basics, Retrieved 24
March 2013.

 Coman, Cristina, Relațiile publice și mass-media, Ed. Polirom, Iași, 2000, pag. 15.
 Grama B. Tehnici de comunicare și negociere,, Sibiu, 2007.
 Healthy People 2010. 2nd ed. Washington, DC : US Dept of Health and Human Services.
2000.

 Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Organizaţia inteligentă – zece teme de

managementul organizaţiilor, ediţia a II-a, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2010, p. 10.
 Miller, WR ; Heather, N. (eds.) Treating addictive behaviors : processes of change. New
York : Plenum Press ; 1986.

Surse web
 http://stirileprotv.ro/stiri/social/mancare-mai-sanatoasa-in-scoli-incepand-din-2017-ce-
alimente-vor-primi-elevii-pe-langa-lapte-si-corn.html, accesat la 24.01.2019.
 http://www.gds.ro/Opinii/2008-05-16/Alimente+din+scoli+-+Anglia+si+Romania/
accesat la 24.01.2019.
 http://adevarul.ro/educatie/scoala/primul-raport-ue-privind-politicile-alimentatie-scoli-
jumatate-state-interdictii-privind-mancarea-elevilor-
1_53c790a50d133766a882fc19/index.html accesat la 23.01.2019.
 http://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-
Preuniversitar/2016/prescolar/ghiduri/Ghid%20pentru%20alimenta%C8%9Bie%20s%C4
%83n%C4%83toas%C4%83%20%C8%99i%20activitate%20fizic%C4%83%20%C3%A
En%20gr%C4%83dini%C8%9Be%20%C8%99i%20%C8%99coli.pdf accesat la
24.01.2019.