Audit Electrician

AUDITAREA DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ „FORMAȚIUNEA DE ÎNTREȚINERE”/POSTUL

DE LUCRU ,,ELECTRICIAN” DIN CADRUL SC .... SRL
1. PROCESUL DE MUNCĂ
Procesul de muncă are drept scop executarea de instalaţii electrice, verificarea şi întreţinerea
instalaţiilor electrice exterioare și din corpurile de clădiri.
2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ

2.1. Mijloace de producţie
 siguranțe, tablouri de siguranțe, întrerupătoare, prize, corpuri de iluminat;
 trusă scule electrician;
 trusă scule lăcătuşerie;
 indicatoare de tensiune;
 cabluri electrice de joasa tensiune;
 lanternă și acumulatori;
 mijloace de comunicare;
 scară de aluminiu extensibilă (7 m);
 scăriţe pentru urcare directă pe stâlpi;
 aparate de măsură și control;
 funii de ajutor;
 centură de siguranţă.
2.2. Mediul de muncă
 activitatea se desfăşoară în spaţiu închis, în cadrul corpurilor de clădire, și în spațiu deschis
la instalația electrică exterioară;
 temperatura şi umiditatea aerului se încadrează în cea mai mare parte a timpului în valori
normale. Atunci când activitatea se desfăşoară în aer liber temperatura şi umiditatea aerului
variază în funcţie de condiţiile atmosferice.
 iluminatul spaţiilor de lucru este mixt - iluminat natural, completat de iluminatul artificial.
Pentru locurile de intervenţie şi reparaţii în care iluminatul este insuficient, instalatorul
utilizează lanterna.
 în timpul intervenţiilor poate executa lucrări la înălțime.
2. 3. Sarcina de muncă
 verifică sculele, aparatele şi dispozitivele din dotare;
 remediază deranjamentele;
 rezolvă incidentele;
 verifică în teren schema normală de funcţionare;
 verifică şi remediază iluminatul exterior;
 controlează instalaţiile;
 conectează şi deconectează consumatorii;
1
 supraveghează instalaţiile electrice;
 execută remedieri ale deranjamentelor prin urcare directă pe stâlpi;
 execută lucrări de înlocuire a elementelor simple (siguranţe, patroane) sub tensiune şi în
condiţii de iluminare redusă;
 montează şi demonteazaă tablouri electrice;
 strânge sculele, aparatele şi dispozitivele din dotare;
 predă baza materială la magazie.
3. APLICAREA METODEI DE AUDITARE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

PENTRU LOCUL DE MUNCĂ „FORMAȚIUNEA DE ÎNTREȚINERE”/POSTUL DE LUCRU
,,ELECTRICIAN” DIN CADRUL SC .... SRL
În urma analizării activităţii desfăşurate la acest post de lucru, împreună cu responsabilul cu securitatea si
sanatatea în muncă din cadrul societăţii, s-au stabilit ca fiind aplicabile următoarele fişe de riscuri generale:
 I – Iluminat;
 IV – Ambianţa termică;
 IX – Echipamente de muncă;
 X – Amenajarea locului de muncă;
 XI – Amenajarea spaţiilor de lucru;
 XII – Incendii şi explozii;
 XIII – Electrosecuritate;
 XVI – Protecţia colectivă şi individuală;
 XVII – Organizarea primului ajutor.
3.1 FIŞE PRIVIND RISCURILE GENERALE

FIŞA I
ILUMINATUL
Criterii:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat
I.1 Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul D 20 20
secţiei sau atelierului?
I.2 Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor D 15 15
sarcinii de muncă?
I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)? I 15 15
I.4 Sursele luminoase sau reflecţiile lor sunt vizibile în centrul câmpului I,O 10 10
vizual al locului de muncă?
I.5 S-au luat măsuri pentru evitarea zonelor de umbră? O 10 10
2
Maxim Acordat
I.6 Sistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de muncă? O 20 20
 iluminatul general uniform se foloseşte acolo unde se execută
activităţi similare pe toată suprafaţa încăperii sau când poziţia
locurilor de muncă sau a persoanelor se modifică frecvent în
timpul lucrului;
 iluminatul general localizat se foloseşte la locurile de muncă unde
sunt necesare niveluri de iluminare diferite şi nu este posibilă
utilizarea iluminatului local;
 iluminatul combinat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt
necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu
poate asigura cerinţele de calitate corespunzătoare.
I.7 Angajaţii pot să modifice individual iluminatul locului lor de muncă I,O 10 10
în funcţie de precizia sarcinii pe care trebuie să o realizeze?
I.8 Angajaţii pot recepţiona uşor informaţiile necesare realizării sarcinii I,O 15 15
de muncă?
I.9 Lucrările care solicită eforturi pentru aparatul vizual sunt executate D 10 10
totdeauna de aceiaşi angajaţi?
I.10 Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfârşitul I 5 5
schimbului/săptămânii?
I.11 Sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de lucru? I 5 5
I.12 Sistemul de iluminat artificial este în permanenţă în stare de I,O 10 10

funcţionare?
I.13 Se asigură curăţarea regulată a geamurilor (asigurarea iluminatului I,O 10 10
natural)?
I.14 Există sistem de iluminat de siguranţă? O 10 Nu este
cazul
I.15 După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a făcut D 10 5
verificarea nivelului de iluminare?
TOTAL 175 165 160
FIŞA IV
AMBIANŢA TERMICĂ
Criterii:
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
Maxim Acordat
IV.1 Angajaţii sunt expuşi la căldură, frig, curenţi de aer sau la I,O 20 20
intemperii?
IV.2 Salariaţii se plâng de căldură, frig, curenţi de aer sau intemperii? I 20 20
IV.3 Activitatea lor comportă probleme de natură termică (transpiraţie de I,O 15 15

postură ş.a.)?
IV.4 Există un sistem de climatizare eficient? I,O 15 Nu este
cazul
IV.5 Sistemul de climatizare este întreţinut în mod regulat? D,I,O 15 Nu este
cazul
3
Maxim Acordat
IV.6 La locul de muncă analizat, munca prezintă disconfort din punct de I,O 15 15
vedere al ambianţei termice?
IV.7 La locul de muncă analizat, angajaţii sunt constrânşi la imobilitate? I,O 10 10
IV.8 La locul de muncă analizat angajaţii sunt expuşi frecvent la surse de I,O 15 15
căldură sau de frig?
IV.9 La locul de muncă analizat angajaţii sunt obligaţi să manipuleze I 15 15
corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant?
IV.10 În cazul ambianţelor calde sau reci, angajaţilor li se acordă D,I 20 15
echipamentele individuale de protecţie adecvate?
IV.11 Aceste echipamente asigură protecţia împotriva riscurilor existente? I,O 20 20
IV.12 Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de muncă în condiţii I,O 15 15
corespunzătoare?
IV.13 La locul de muncă analizat, salariaţii sunt expuşi surselor de radiaţii I,O 15 15
calorice (cuptoare, flăcări deschise, infraroşii ş.a.)?
IV.14 Există dispozitive de protecţie împotriva surselor de căldură sau de O 15 Nu este
frig? cazul
IV.15 Sunt prevăzute pauze în sistemul de organizare a muncii? D,I 15 15
IV.16 Salariaţii au la dispoziţie o încăpere cu temperatură normală? O 5 5
IV.17 Salariaţii au la dispoziţie băuturi răcoritoare sau calde? D,I 15 15
TOTAL 260 215 210
FIŞA IX
ECHIPAMENTE DE MUNCĂ
(maşini, instalaţii mobile, instalaţii de ridicat)
Criterii:
3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate
la locul de muncă
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
5. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
Maxim Acordat
IX.1 La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat în considerare şi D,I 15 15
aspectele privind securitatea şi sănătatea în muncă?
IX.2 Verificările şi întreţinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate şi D,I 20 20
înregistrate corespunzător?
IX.3 Utilizarea echipamentelor tehnic este permisă numai angajaţilor D,I 15 15
desemnaţi şi instruiţi adecvat?
IX.4 Reglarea, repararea, modificarea sau întreţinerea echipamentelor D,I 15 15
tehnice este permisă numai angajaţilor desemnaţi şi instruiţi
adecvat?
IX.5 Angajaţii dispun de informaţii adecvate şi de instrucţiuni scrise D,I,O 20 20
privind utilizarea echipamentelor tehnice?
IX.6 Echipamentul tehnic este amplasat, instalat şi utilizat I,O 15 15
corespunzător?
IX.7 Există pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnică sau alt D 20 20
document similar?
4
Maxim Acordat
IX.8 Există pentru fiecare echipament tehnic un document în care să fie D 20 15
specificate măsurile de protecţie a muncii?
IX.9 Echipamentul tehnic este prevăzut cu mijoace de protecţie O 20 18
adecvate?
IX.10 Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate D,I 15 Nu este
sub conducerea unei persoane desemnate şi cu aplicarea unor cazul
măsuri speciale de protecţie a muncii?
IX.11 Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu avertizări şi marcaje O 15 15
corespunzătoare?
IX.12 Echipamentele tehnice respectă principiile ergonomice de proiectare I,O 15 15
şi utilizare?
IX.13 Sistemele de comandă asigură exploatarea echipamentului tehnic în I,O 15 15
condiţii de securitate?
IX.14 Echipamente tehnice mobile, cu sau fără autopropulsie I,O 20 20
Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel încât să se
asigure exploatarea în condiţii de securitate?
IX.15 Angajaţii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiţi D,I 20 20
corespunzător?
IX.16 S-au stabilit măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru D,I 20 20
prevenirea accidentării angajaţilor care se deplasează pe jos?
IX.17 Instalaţii sub presiune, de ridicat şi transportat D 20 20
Instalaţiile sub presiune, de ridicat şi transportat sunt avizate tehnic
şi verificate de ISCIR?
IX.18 Intervenţiile la aceste instalaţii se realizează numai de către personal D 20 20
calificat, instruit şi autorizat în acest scop?
IX.19 Echipamentele tehnice sunt marcate în mod corespunzător? O 20 20
IX.20 Echipamentele tehnice sunt realizate astfel încât să se asigure I,O 20 20

exploatarea în condiţii de securitate?
IX.21 Exploatarea echipamentelor tehnice se face în mod corect? I,O 20 20
IX.22 Echipamente tehnice prevăzute pentru lucrul temporar la D,I 20 Nu este

înălţime cazul
Alegerea echipamentului tehnic s-a făcut pe baza unei analize a
cerinţelor de securitate?
IX.23 S-au identificat măsuri adecvate de reducere a riscurilor, în funcţie D,I 20 20
de tipul de echipament ales?
IX.24 Utilizarea scărilor se face în mod corect? D,I 20 20
IX.25 Utilizarea schelelor se face în mod corect? D,I 20 20
IX.26 Tehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor asigură D,I 20 Nu este

îndeplinirea cerinţelor de securitate? cazul
IX.27 Echipamente pentru fluide energetice D,I,O 20 Nu este
Dispozitivele de siguranţă, aparatura de măsură, control, reglare şi cazul
protecţie sunt în stare de funcţionare?
IX.28 Există instrucţiuni de utilizare şi instrucţiuni de protecţie a muncii D 20 Nu este
pentru fiecare fluid energetic? cazul
IX.29 Există un program propriu de prevenire şi lichidare a avariilor şi a D 20 Nu este
urmărilor acestora? cazul
5
Maxim Acordat
IX.30 Echipamente portabile şi unelte manuale I,O 15 15
Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic
îndeplinesc cerinţele de securitate din punct de vedere constructiv?
IX.31 Uneltele manuale asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate din I,O 20 20
punct de vedere constructiv şi al condiţiilor de utilizare?
IX.32 Uneltele manuale sunt verificate la începutul fiecărui schimb, fiind I,O 15 15
utilizate numai cele cu o stare tehnică corespunzătoare?
TOTAL 590 475 473
Fişa X
AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ
(principii ergonomice)
Criterii:
Maxim Acordat
X.1 Angajaţii au sesizat probleme ale vederii (lăcrimare, usturimi)? I 15 15
X.2 Membrii comitetului de sănătate şi securitate în muncă au fost I 15 15

consultaţi la amenajarea locului de muncă?
X.3 Dotarea locului de muncă este suficientă în perioadele de vârf ale I 20 20
activităţii?
X.4 În perioadele de vârf, dificultăţile de a ordona priorităţile în I 15 15
comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o altă comandă mai
urgentă) creează încurcături la locul de muncă?
X.5 Există probleme specifice cu anumite produse particulare? I 10 10
X.6 Operatorii reclamă unele dificultăţi în urmărirea în acelaşi timp a I 15 15

informaţiilor vizuale necesare şi efectuarea comenzilor?
X.7 Există obstacole care împiedică observarea corectă a semnalelor I,O 15 15
luminoase, a comenzilor sau a pieselor?
X.8 În cazul locurilor de muncă care reclamă poziţia şezut, pot fi reduse I 15 15
distanţele şi frecvenţa deplasărilor pentru aprovizionare, evacuarea
pieselor, control?
X.9 Persoanele care lucrează în poziţia şezând pot să-şi întindă I,O 10 10
picioarele?
X.10 Locurile de muncă cu operatori în poziţie în picioare pot fi I,O 10 10
modificate astfel încât operatorii să stea în poziţie şezând?
X.11 Există angajaţi de talie mică sau mare care se plâng de dureri de I 10 10
spate?
X.12 Persoanele care se plâng de dureri de picioare lucrează în poziţia în I 10 10
picioare?
TOTAL 160 160
Fişa XI
AMENAJAREA SPAŢIILOR DE LUCRU
(clădiri şi alte construcţii)
Criterii:
6

Maxim Acordat
XI.1 În spaţiile de lucru analizate (atelier, secţie) cu zone de lucru (chiar I,O 20 Nu este
punctuale) unde există pericolul căderilor de la înălţime, s-au luat cazul
măsurile necesare pentru a se evita asemenea accidente?
XI.2 Sarcinile sunt deplasate deasupra salariaţilor? O 15 Nu este
cazul
XI.3 S-au luat măsuri ca noxele de la un loc de muncă să nu se propage O 15 Nu este
şi la alte locuri de muncă? cazul
XI.4 Culoarele destinate special pentru circulaţie sunt amenajate O 20 20
corespunzător?
XI.5 Culoarele destinate circulaţiei autovehiculelor sunt clar separate de O 15 15
cele destinate circulaţiei persoanelor?
XI.6 Amplasamentele necesare stocării materialelor sau materiilor I,O 5 5
prime, sunt suficiente pentru perioadele de vârf ale activităţii?
XI.7 Zonele comune diferitelor locuri de muncă sunt suficiente în I,O 15 15
condiţiile în care în fiecare dintre acestea se desfăşoară o activitate
de vârf?
XI.8 Instalaţiile tehnico-utilitare sunt amenajate corespunzător? I,O 15 15
XI.9 Locurile, echipamentele şi materialele sanitare sunt suficiente? I,O 15 15
XI.10 Pentru amenajarea unui loc de muncă, s-au elaborat iniţial planuri D 10 5
de amenajare în diferite variante de amplasare?
XI.11 În cazul achiziţionării unui nou utilaj, se ia în considerare D 10 10
necesitatea ca acesta să se integreze în circuitul de materii prime şi
materiale, în circuitul produselor finite, al personalului, în planul
general de întreţinere, de curăţenie?
XI.12 Care sunt dovezile care atestă îndeplinirea cerinţelor de securitate D,I,O 20 20
pentru instalaţiile electrice?
XI.13 Căile şi ieşirile de urgenţă corespund cerinţelor de securitate? D 20 20
XI.14 Ferestrele şi luminatoarele sunt funcţionale şi asigură exploatarea D 15 15
în condiţii de securitate?
XI.15 Uşile şi porţile corespund cerinţelor de securitate în exploatare? D 20 20
XI.16 Căile de circulaţie corespund cerinţelor de securitate în exploatare? D,I 20 20
XI.17 Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer corespund numărului de D 20 20
lucrători şi sarcinilor de muncă?
XI.18 Încăperile pentru odihnă sunt amenajate corespunzător? O 15 15
XI.19 Instalaţiile sanitare sunt suficiente şi amenajate corespunzător? O 15 15
XI.20 Încăperile pentru acordarea primului ajutor sunt amenajate, dotate O 20 Nu este
şi semnalizate corespunzător? cazul
XI.21 În cazul în care există lucrători cu dizabilităţi, ce măsuri s-au luat D,I,O 10 Nu este
pentru amenajarea locurilor de muncă în raport cu nevoile speciale cazul
ale acestora?
XI.22 Locurile de muncă în aer liber sunt amenajate şi otate în raport cu D,I,OO 20 20
cerinţele de securitate?
XI.23 Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt amenajate şi dotate D,I,O 20 Nu este
corespunzător specificului acestora din punct de vedere al cazul
cerinţelor de securitate a muncii?
TOTAL 370 270 265
7
Fişa XII
INCENDII ŞI EXPLOZII
Criterii:
Maxim Acordat
XII.1 S-au efectuat investigaţii privind sursele potenţiale de incendii şi D,I 20 15
explozii?
XII.2 Se cunosc localizările şi cantităţile de materiale inflamabile şi D,I 15 15
explozive care se găsesc în secţia (atelierul) în care este plasat locul
de muncă analizat?
XII.3 Există în secţie (atelier) suficiente mijloace de prevenire şi stingere I,O 20 20
a incendiilor?
XII.4 Sunt acestea adaptate la tipul de foc contra căruia trebuie să se I,O 20 20
lupte?
XII.5 Materialele combustibile sunt separate de sursele de foc existente? I,O 20 20
XII.6 Mijloacele de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile? O 15 15
XII.7 Angajaţii cunosc măsurile care trebuie luate în cazul unui început I 20 15
de incendiu (şi/sau explozie)?
XII.8 În secţie (atelier) este pus la punct un plan de prevenire împotriva D 20 20
riscurilor de incendiu (şi/sau explozie)?
XII.9 Există "permis de foc" la toate locurile unde se lucrează cu foc D 15 Nu este
deschis? cazul
XII.10 Amenajările de evacuare a personalului sunt menţinute în O 15 15
permanenţă în stare funcţională?
XII.11 Sistemele de prevenire şi semnalizare a incendiilor sunt în stare I,O 20 20
perfectă de funcţionare?
XII.12 Zonele de acces ale pompierilor sunt menţinute tot timpul în stare O 15 15
degajată?
XII.13 Afişele şi indicatoarele privind incendiile sunt obiectul unor O 10 10
permanente actualizări?
XII.14 Verificarea extinctoarelor se face în termenul prevăzut de norme? I,O 20 20
XII.15 În cazul degajării în atmosferă a unor substanţe infamabile sau în I,O 20 Nu este
amestec cu aerul explozive (ex. făină, zahăr, praf de lemn, solvenţi) cazul
există sisteme de captare eficiente?
XII.16 În locurile de muncă unde apar pericole datorită încărcărilor I,O 15 Nu este
electrostatice, există dispozitive pentru anihilarea acestor cazul
fenomene?
TOTAL 280 230 220
Fişa XIII
ELECTROSECURITATE
Criterii:
4. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
8
Maxim Acordat
XIII.1 Echipamentele tehnice electrice sunt proiectate, construite, D 20 20
montate, întreţinute şi exploatate, astfel încât să fie respectate
limitele admise ale curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei
electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale
tensiunilor de lucru?
XIII.2 La exploatarea echipamentelor electrice există: D 20 15
- instrucţiuni de exploatare;
- instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de
electrocutare;
- instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în
caz de electrocutare
- program de verificări periodice ale echipamentelor electrice
şi mijloacelor de protecţie împotriva pericolului de
electrocutare.
XIII.3 Care sunt măsurile tehnice pentru protecţia muncii împotriva D,I,O 20 20
electrocutării prin atingere directă?
XIII.4 Care sunt măsurile organizatorice aplicate pentru protecţia D,I,O 20 20
împotriva electrocutării prin atingere indirectă?
9
Maxim Acordat
XIII.5 Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, se D,I,O 20 20
aplică şi măsuri organizatorice sau numai măsuri şi mijloace de
protecţie tehnice?
XIII.6 La efectuarea intervenţiilor la instalaţiile, utilajele, echipamentele D,I,O 20 20
şi aparatele care utilizează energie electrică există formele de lucru
prevăzute de legislaţie?
XIII.7 Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi I,O 20 20
echipamentelor electrice corespund prevederilor art. 360, secţiunea
3, Cap. V din NGPM?
XIII.8 Reţelele izolate faţă de pământ sunt prevăzute cu protecţie I,O 20 -
automată prin controlul rezistenţei de izolaţie?
XIII.9 La instalaţiile de înaltă tensiune sunt prevăzute blocări mecanice I,O 20 Nu este
sau electrice astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrădirilor de cazul
protecţie să nu fie posibilă decât după scoaterea de sub tensiune a
echipamentului electric respectiv?
XIII.10 Dispozitivul de blocare este astfel construit încât să nu poată fi I,O 20 Nu este
manevrat decât cu o sculă specială? cazul
XIII.11 Automacaralele care lucrează în apropierea LEA sunt echipate cu I,O 20 Nu este
dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a cazul
acestora?
XIII.12 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa I de D,I,O 20 Nu este
protecţie sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în cazul
vigoare?
XIII.13 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa II de D,I,O 20 20
protecţie sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în
vigoare?
XIII.14 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa III de D,I,O 20 20
protecţie sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în
vigoare?
XIII.15 Cablurile şi firele electrice sunt în stare bună de utilizare? O 20 20
XIII.16 Calitatea izolaţiilor cablurilor, conductorilor şi aparatelor electrice, I,O 20 20
este adaptată la condiţiile specifice locale (apă, produşi chimici,
praf, riscuri de deteriorare mecanică etc.)?
XIII.17 În locurile de muncă prezentând riscuri de incendii şi explozii (ex: I,O 20 Nu este
cabine de vopsire), materialele şi echipamentele electrice sunt cazul
prevăzute să funcţioneze în atmosfere potenţial explozive?
XIII.18 Exploatarea, întreţinerea, reglarea , repararea şi punerea sub D,I,O 20 20
tensiune a echipamentelor de muncă sau instalaţiilor electrice se
realizează numai de către personal calificat în meseria de
electrician auitorizat din punct de vedere al securităţii muncii?
XIII.19 Electricienii sunt autorizaţi de către organe abilitate în acest sens? D,I 20 20
XIII.20 Observaţiile constatate de către electricieni cu ocazia reviziilor D,I 20 15
efectuate sunt consemnate într-un document (ex: condică de
procese-verbale)?
XIII.21 Este întocmită şi respectată lista verificărilor periodice pentru D,I 20 15
fiecare utilaj electric conform art. 392, secţiunea 4, Cap. V din
NGPM?
TOTAL 420 300 285
Fişa XVI
PROTECŢIA COLECTIVĂ ŞI INDIVIDUALĂ
10
Criterii:
3. HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locurile de muncă.

Maxim Acordat
XVI.1 Există sisteme de separare între zonele cu riscuri şi cele fără riscuri? O 15 15
XVI.2 Protecţia colectivă face parte integrantă din politica generală de D,I 15 15
prevenire din întreprindere?
XVI.3 Lucrătorii sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie colectivă? D,I 15 10
XVI.4 În planul de intervenţii al întreprinderii sunt detaliate zonele D 15 15
periculoase?
XVI.5 Calitatea echipamentelor individuale de protecţie este corespunzătoare? D,I 15 15
XVI.6 Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementărilor în D,I 20 20
vigoare?
XVI.7 Mănuşile de protecţie sunt adaptate condiţiilor specifice de lucru? D,I 15 15
XVI.8 Dar încălţămintea de protecţie? D,I 15 15
XVI.9 Dar costumul de protecţie? D,I 15 15
XVI.10 Dar ochelarii de protecţie? D,I 15 15
XVI.11 Dar antifoanele pentru protecţia auzului? D,I 15 Nu este
cazul
XVI.12 Dar casca de protecţie? D,I 15 Nu este
cazul
XVI.13 Lucrătorii folosesc în mod corect şi curent echipamentele individuale de I,O 15 11
protecţie?
XVI.14 Lucrătorii posedă informaţii referitoare la echipamentele individuale de I,O 15 15
protecţie?
TOTAL 215 185 176
Fişa XVII
ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR
Criterii:
3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate
la locul de muncă
5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce
intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale

Maxim Acordat
XVII.1 Echipamentele de prim ajutor existente în întreprindere sunt I,O 15 15
adaptate riscurilor specifice?
XVII.2 Există truse de prin ajutor corespunzătoare reglementărilor în O 20 20
vigoare?
XVII.3 Conţinutul lor este verificat periodic? D 15 10
XVII.4 Există indicatoare care să semnalizeze locul de amplasare a O 15 15
truselor?
XVII.5 Este accesibil locul de amplasare a truselor? O 15 15
XVII.6 Personalul de la locul de muncă cunoaşte modul de utilizare a I 15 15
11
Maxim Acordat
truselor de prim ajutor?
XVII.7 Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor? D 20 20
XVII.8 Personalul de la locul de muncă are cunoştinţele necesare I 20 15
acordării primului ajutor?
TOTAL 135 125
3.2 FIŞA PRIVIND RISCURILE SPECIFICE - ELECTROSECURITATE

Maxim Acordat
1.1 Încadrarea şi repartizarea angajaţilor la locurile de muncă se face D,I 15 15
conform cerinţelor legislatiei in vigoare?
1.2 Instruirea salariaţilor se face cu respectarea art. 20 şi 21 (cf D,I 15 15
L319/2007)?
1.3 Dotarea cu echipament individual de protecţie a angajaţilor este D,I,O 15 15
corespunzătoare?
1.4 Utilizarea echipamentului individual de protecţie se face în mod D,O 15 10
corect şi curent?
1.5 Conducătorii locurilor de muncă cunosc şi respectă obligaţiile ce le I,O 15 10
revin privind repartizarea sarcinii de muncă?
1.6 Angajaţii cunosc şi respectă obligaţiile ce le revin privind sarcina D,I,O 15 10
de muncă?
1.7 Organizarea locurilor de muncă şi a activităţilor corespunde D,I,O 15 15
cerinţelor?
1.8 S-a realizat zonarea locurilor de muncă cu atmosferă potenţial D 20 Nu este
explozivă şi dotarea acestora cu echipamente tehnice cu grad cazul
corespunzător de protecţie?
1.9 Angajaţii cunosc şi respectă condiţiile de utilizare a echipamentelor D,I,O 15 15
tehnice?
1.10 Sunt montate in buna stare de functionare componentele de I,O 20 20
securitate si intrerupatoarele?
1.11 Exista deteriorari ale izolatiei cablurilor (ex:innadiri sau fire I,O 20 20
dezizolate)
1.12 Exista carcase deteriorate ale achipamentelor electrice sau carcase I,O 20 20
care nu asigura protectia fata de personalul neautorizat?
1.13 Exista carcase ale echipamentelor electrice nemarcate cu simbolul I,O 20 18
“Pericol de electrocutare”, un fulger de culoare neagra pe fond
galben incadrat intr-un triunghi negru?
1.14 Este posibil ca echipamentul electric sa fie utilizat in mod I,O 20 20
necorespunzator?
1.15 Exista posibilitatea sa se utilizeze echipamentul umed sau cu I,O 20 20
mainile umede sau folosind imbracaminte umeda?
1.16 Exista elemente conductoare neprotejate, care nu sunt legate la I,O 20 20
instalatia de legare la pamant?
1.17 Operaţiile de întreţinere şi reparare a echipamentelor tehnice se fac I,O 15 15
numai de către personal autorizat?
TOTAL 295 258
Unitatea: SC ... SRL
Obiectiv auditat: locul de muncă „formațiunea de întreținere”/postul de lucru ,,electrician”
Data: 10.06.2019
12
3.3 NIVELUL DE SECURITATE GENERAL
Cod Denumire Punctaj Nivel de
fişă Maxim Acordat securitate [%]
RISCURI GENERALE
I Iluminat 175 165 155 93.9
IV Ambianţă termică 260 215 210 97.6
IX Echipamente de muncă 590 475 473 99.6
X Amenajarea locului de muncă 160 160 100
XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370 270 265 98.1
XII Incendii şi explozii 280 230 220 95.6
XIII Electrosecuritate 420 300 285 95.0
XVI Protecţia colectivă şi individuală 215 185 176 95.1
XVII Organizarea primului ajutor 135 125 92.6
RISCURI SPECIFICE
1 Electrosecuritate 295 258 87.4
TOTAL: Nivel de
securitate
general
2430 2327 95.7
Unitatea: SC ... SRL

Obiectiv auditat: locul de muncă „formațiunea de întreținere”/postul de lucru ,,electrician”
Data: 10.06.2019
3.4 RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Cod Descrierea neconformităţii Acţiuni Responsabilităţi Termen de
indicator corective/preventive realizare
I.15 Neverificarea nivelului de Efectuarea verificarilor Persoana desemnata 31.12.2019
iluminaredupa efectuarea unor nivelului de iluminare cu securitatea si
modificari sanatatea in munca
IV.10 Neacordarea echipamentelor Completarea Persoana desemnata 31.12.2019
individuale de protectie echipamentelor de cu securitatea si
individuala, adecvate protectie individuala sanatatea in munca
IX.9 Echipamente tehnice care nu sunt Completarea cu mijloace Persoana desemnata 31.12.2019
prevazute cumijloace de protectie de protectie adecvate cu securitatea si
adecvate acolo unde este cazul sanatatea in munca
XI.10 Pentru amenajarea unui loc de Elaborarea unor variante Departament tehnic 31.12.2019
munca nu au fost elaborate de amenajare a locurilor Persoana desemnata
variante planuri de amenajare de munca cu securitatea si
sanatatea in munca
XII.1 Neefectuarea investigatiilor Efectuarea de investigatii Departmantul tehnic 31.12.2019
privind sursele potentiale de pentru depistarea Persoana desemnata
incendii si explozii potentialelor surse de cu securitatea si
incendii si explozii sanatatea in munca
XII.7 Angajatii nu cunosc masurile care Instruirea personalului cu Persoana desemnata Permanent
trebuie luate la inceperea unui privire la masurile care cu securitatea si
incendiu trebuie luate la inceperea sanatatea in munca
unui incendiu
XIII.2 Inexistenta unui program de Elaborarea unui program Persoana desemnata 31.12.2019
verificari periodice a de verificari periodice cu securitatea si
echioamentelor electrice privind echipamentele sanatatea in munca
electrice
XIII.20 Inexistenta unei condici de Intocmirea unei condici de Departamentul tehnic 31.12.2019
13
procese verbale prvind reviziile procese verbale in care se
efectuate consemneaza reviziile
efectuate la instalatiile
elctrice
Xiii.21 Nerespectarea listelor de Respectarea listelor de Departamentul tehnic Permanent
verificari periodice pentru fiecare verificari periodice
utilaj electric
XVI.3 Lucratorii nu sunt consultati la Consultarea lucratorilor Persoana desemnata Permanent
alegerea sistemelor de protectie cu privire la alegerea cu securitatea si
colectiva sistemelor de protectie sanatatea in munca
colectiva
XVI.13 Lucratorii nu folosesc in mod Verificarea in permanenta Sef loc de munca Permanent
corect si curent echipamentele a echipamentelor de Persoana desemnata
individuale de protectie protectie cu securitatea si
sanatatea in munca
XVII.3 Trusele de prim ajutor nu sunt Elaborarea unei liste de Sefi loc de munca 31.12.2019
verificate periodic verificari a tuturor truselor Persoana desemnata
de prim ajutor si cu securitatea si
inlocuirea continutului sanatatea in munca
acestora
1.5 Conducatorii locurilor de munca Conducatorii locurilor de Persoana desemnata Permanent
nu cunosc si nu respecta munca vor fi instruiti cu securitatea si
obligatiile ce le revin privind pentru a cunoaste si sanatatea in munca
repartizarea sarcinii de munca respecta repartizarea
sarcinii de munca
1.6 Angajatii nu respecta obligatiile Instruirea si testarea Persoana desemnata Permanent
ce le revin privind sarcina de angajatilor privind sarcina cu securitatea si
munca de munca sanatatea in munca
1.13 Existenta carcaselor nemarcate Marcarea tuturor Persoana desemnata 31.12.2019
Persoana desemnata cu carcaselor echipamentelor cu securitatea si
securitatea si sanatatea in munca electrice, corespunzator sanatatea in munca
Fig. 1. Nivelurile de securitate partiale pentru locul de muncă „formațiunea de întreținere”/postul de

lucru ,,electrician”
14
4. INSTRUCȚIUNI PROPRII DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
– ELECTRICIAN –
Art. 1 PREVEDERI LEGISLATIVE SI DOMENII DE APLICARE
Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca sunt elaborate in conformitate cu

legislatia de sanatate si securitate in munca in vigoare si fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementari in cadrul societatii, sistem care cuprinde urmatoarele acte legislative:
- Constitutia Romaniei privind dreptul la munca, protectia sociala si ocrotirea santatii;
- Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 130 /1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca
- Legea nr. 186/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.171/2005
pentru modificarea si competarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si
boli profesionale;
- Normele de aplicare de aplicare a Legii 346/2002 (Ordin 450/825/2006) ce prevede
asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale;
- Legea 319/2006 - legea securitatii si sanatatii in munca care creaza cadrul general de
reglementare la nivel national a problematicii securitatii si sanatatii in munca (SSM);
- Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de
produsele cu defecte
- H.G. nr. 1425/2006 ce prevede norme metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 care
cuprinde principalele masuri de securitate si sanatate in munca, general valabile pentru orice activitate;
- H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
- H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
- H.G. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare;
- H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;
- HG nr. 1051/2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezint a riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare
- H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
- H.G. nr.1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediul produs de
echipamentele destinate utilizarii in exteriorul cladirilor;
- H.G. nr. 1876/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de vibratii;
- H.G. 600/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca
- H.G. nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
- H.G. nr. 355/2007- privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
- O.U.G. 99/2000 - referitoare la perioadele cu temperaturi extreme;
- O.U.G. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile
ulterioare;
- Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca care cuprind masurile specifice
activitatilor care se desfasoara in cadrul societatii, detaliind prin aceasta prevederile normelor de
aplicare a Legii nr. 319/2006.
Aceste instructiuni se aplica coroborate si cu alte instructiuni proprii elaborate pentru celelalte
categorii de activitati pe care le poate desfasura la un moment dat un lucrator din cadrul
societatii, activitati care sunt incredintate acestuia prin sarcina de serviciu suplimentara sarcinii de
serviciu de baza, ocazional sau permanent.
Procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele
elemente care interactioneaza reciproc:
EXECUTANTUL: electrician
15
SARCINA DE MUNCA: indeplineste sarcinile de serviciu conform fisei postului si/sau alte
sarcini trasate de seful direct.
MIJLOACELE DE PRODUCTIE: masinile, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte
mijloace asemanatoare, necesare in procesul de munca desfăşurat;
MEDIUL DE MUNCA: mediu de munca normal cu iluminat natural sau artificial, cu
temperatura de lucru normala; Ritmul de munca este moderat raportat la solicitarea psihica.
Reglementarea masurilor de securitate si sanatate in munca in cadrul prezentelor instructiuni
proprii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati, in conditii de securitate a muncii, se
realizeaza prin tratarea fiecarui aspect de securitate a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului
EXECUTANT-SARCINA DE MUNCA-MIJLOACE DE PRODUCTIE-MEDIU DE MUNCA,
propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiectul reglementarii.
In acest context, continutul prezentelor instructiuni se va aplica, de la caz la caz, in functie de
domeniul de activitate, cumulate cu alte instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice
domeniului de activitate respectiv, precum si cu standardele de securitate a muncii de referinta in
domeniul de activitate abordat.
Prezentele instructiuni proprii cuprind masuri specifice de prevenire a accidentelor de munca si
a imbolnavirilor profesionale in activităţi desfăşurate în de catre lucratori.
Masurile de prevenire cuprinse in prezentele instructiuni proprii au ca scop diminuarea sau
eliminarea factorilor de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al
acestuia: respectiv executant- sarcina de munca- mjloace de productie - mediu de munca.
1.1.PREZENTELE INSTRUCTIUNI PROPRII SE APLICA TUTUROR LUCRATORILOR
DIN CADRUL SOCIETATII CARE DESFASOARA ACTIVITATI IN CADRUL TUTUROR
DEPARTAMENTELOR SAU SANTIERELOR.
Angajatorul, serviciul intern de prevenire si protectie, serviciul extern de prevenire si protectie
sau lucratorul desemnat cu securitatea muncii poate propune sanctionarea lucratorului sau lucratorilor,
cu aplicarea prevederilor Codului Muncii, capitolul II, art. 264, daca prin nerespectarea actelor
legislative privind securitatea si sanatatea in munca poate provoaca un incident periculos, risc de
accident si imbolnavire profesionala sau chiar pericol grav şi iminent de accidentare la locul de munca.
REVIZUIREA INSTRUCTIUNILOR
Prezentele instructiuni, se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de câte ori este necesar,
ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel naţional, la nivelul
persoanelor juridice şi fizice sau la nivelul proceselor de muncă.
Art. 2 CONDITII GENERALE DE INCADRARE SI REPARTIZARE A LUCRATORILOR
Incadrarea si repartizarea lucrătorilor pentru conducatorii auto se fac pe baza avizului medical
eliberat în urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile şi capacităţile fizice.
Lucratorul se va prezenta la medicul de medicina muncii cu fisa de solicitare pentru
examenului medical la angajare insotita de fisa de identificare a factorilor de risc profesional
intocmita de catre inspectorul cu securitatea si sanatatea (angajator) in munca apoi se va elibera o fisa
de aptitudini semnata si stampilata de catre medicul de medicina muncii.
Conducerea societatii trebuie sa aduca la cunostinta angajatului prin fisa de identificare a
factorilor de risc profesional particularitatile locului de munca privind riscurile de accidente si
imbolnavire profesionala.
Avizul medical la încadrare se elibereaza numai de către medic (al persoanei juridice care
angajează sau al circumscripţiei teritoriale) pe baza examenelor clinico-funcţionale şi de laborator.
Persoana juridică care angajează este obligată să elibereze lucrătorilor care solicită angajarea
"Fişă medicală de angajare"- tip, emisă de către Ministerul Sănătăţii.
Persoana juridică ce angajează are obligaţia de a preciza locul de muncă la care va fi angajat
lucrătorul pentru avizul medical.
16
Conducerea societatii trebuie sa ia masuri organizatorice corespunzatoare sau sa foloseasca
mijloace adecvate, pentru a evita manipularea si transportul prin purtare a maselor sau solicitarea
psihica a lucratorilor.
Angajarea la noul loc de munca se face numai dupa efectuarea instructajului general inante de
angajare care se realizeaza in timpul programului de lucru.
Lucratorii au in principal urmatoarele obligatii :
Sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de
transport şi alte mijloace de producţie;
Sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl
înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
Sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
Pentru orice activitate susceptibila sa prezinte un risc de expunere la agenti biologici, natura,
gradul si durata de expunere a lucratorilor vor fi determinate, pentru a putea evalua orice risc pentru
sanatatea sau securitatea acestora si pentru a stabili masurile ce trebuie luate.
Conducatorii de autovehicule au obligatia sa efectueze controlul medical anual (in afara de
prevederile legii securitatii si sanatatii in munca), avind in vedere ca sarcina principala de munca
consta in conducerea autovehiculului pe drumurile publice privind transportul de persoane respectiv
materiale.
In functie de specificul activitatii desfasurate, se interzice lucrul in cadrul activitatii respective,
al lucrătorilor care prezinta diverse afectiuni, constatate la controlul medical si care constituie
contraindicatii pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate.
Art. 3 INSTRUIREA LUCRATORILOR
Instruirea se face periodic conform planificarii intocmite de angajator tuturor lucrătorilor care
au efectuat instrutajul general inainte de angajare şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea
cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă si se efectueaza 2 ore.
Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.
Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, în funcţie de
condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru, şi nu va fi mai mare de 6 luni.
Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea
şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile
externe de prevenire şi protecţie, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel
că instruirea a fost făcută corespunzător.
Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice.
Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a
asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de
de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care
vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.
Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:
a)când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
b)când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi
specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită
evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;
c)la reluarea activităţii după accident de muncă;
d)la executarea unor lucrări speciale;
e)la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;
f)la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g)la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă sau de catre
reprezentatul cu raspunderi in domeniul securitatii si sanatatii in munca numit de angajator.
17
Art. 4 REALIZAREA SARCINII DE MUNCA
Deservirea masinilor si sculelor este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti special
pentru acest scop.
Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in functie
de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce conducatorul
locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte a
utilajului.
Se interzice lucrul la masini –unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara (desene,
fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii
corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupa piese model.
Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.
Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile, sculelor si
pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, tinindu-
se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la caz la caz, in functie de
frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu mijloace ajutatoare de ridicat si
transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.
Art. 5 REGULI GENERALE

Sa desfasoare activitatea in asa fel, incat sa nu expuna in pericol de accidentare sau
imbolnavirea profesionala persoana proprie sau alte persoane participante la procesul de productie.
Sa aduca la cunostiinta conducatorului locului de munca orce defectiune tehnica sau alta
situatie care constituie pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala .
Sa aduca la cunostiinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de
persoana proprie si de alte persoane .
Sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze
de indata pe conducatorul locului de munca.
Sa dea relatiile solicitate responsabilului de securitatea muncii.
Sa se prezinte la lucru odihnit fara a fi sub influenta bauturilor alcoolice si sa nu consume
asemenea bauturi in unitate.
Fiecare lucrator va purta incaltamintea de protectie pe toata durata programului de lucru
precum si manusile deprotectie a mainilor in functie de tipul de materiale manipulate. Acestea vor fi
completate cu alte sortimente in conformitate cu FPIP in functie de natura lucrarilor si a riscurilor
asociate.
Sa respecte semnalizarile de securitate si sanatate la locul de munca.
Sa cunoasca si sa-si insuseasca continutul fiselor FIU si FIM (pentru lucratorii care lucreaza cu
produse chimice).
Sa respecte programul de lucru stabilit, disciplina tehnologica si a muncii.
Sa execute numai activitatiile si operatiile pe care le cunoaste, pentru care este pregatit
profesional si pentru care este instruit.
In incinta unitatii (in hale,sectii,ateliere,depozite,etc) , pe drumurile uzinale cat si pe cele
publice sa se deplaseze cu atentie si numai pe caile amenajate, respectand indicatoarele de circulatie si
reglementarile privind traversarea cailor de circulatie pentru mijloacele de transport.
Bancurile de lucru trebuie sa fie stabile, sa aiba dimensiunile corespunzatoare operatiilor ce se
executa, inaltimea adevata pozitiei comode de lucru a lucratorului.
Distantele minime dintre bancuri vor fi aceleasi ca la masinile unelte
In cazul pardoselii de beton, la bancurile de lucru si la masini se vor prevedea gratare de lemn.
Menghinele de banc vor fi bine fixate la o inaltime care sa asigure lucratorului o pozitie corecta
de lucru.
Locul unde se efectueaza retezarea cu dalta trebuie sa fie protejat prin panouri mobile sau alte
masuri astfel incat schijele cs se desprind sa nu poata lovi lucratorii ce lucreaza in vecinatate si pe cei
ce trec prin apropiere
18
Lipirea cu cositor se va face intr-un compartiment special amenajat prevazut cu sistem de
ventilatie mecanica. In acest compartiment sunt interzise fumatul, precum si introducerea si
consumarea de alimente.
In cazul cand operatiile de lipire cu cositor se fac intaplator, ele se pot executa in cadrul halei
fara masuri speciale.
La lucrarile de ajustaj manual, operatiile respective pot fi incepute numai dupa ce piesa este
bine fixata in dispozitivul de strangere.
Pentru montajul elementelor a caror greutate unitara depaseste efortul fizic permis lucratorilor
se vor folosi mijloace de ridicare sau mecanizari.
Toate mijloacele de ridicat si transportat vor respecta prevederile din prescriptiile tehnice
ISCIR .
In cazul montajului pieselor grele si voluminoase, care necesita mai multi muncitori, acestia
vor lucra in echipa sub comanda unui sef de echipa.
Acesta va repartiza sarcinile fiecarui copmponent al echipei in functie de calificarea pe care o
are, va stabili procedeele de lucru nepericuloase si va da comenzile de lucru.
In cazul pieselor care trebuie ridicate cu doua macarale, manevrarea se va executa numai sub
conducerea si supravegherea atenta a responsabilului cu instalatiile de ridicat, respectandu-se toate
prescriptiile tehnice pentru exploatare ale ISCIR.
Art. 5 DOTAREA CU ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor se va face

in conformitate cu prevederile "Normativului - cadru de acordare si utilizare a echipamentului
individual de protectie" emis de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Este interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate si
certificate in conformitate cu standardele si normativele in vigoare:
Persoana juridica care acorda echipament individual de protectie este obligata:
(1) sa doteze lucratorii cu echipament individual de protectie adecvat naturii activitatii pe care
acestia o desfasoara;
(2) sa intretina echipamentul individual de protectie in conditii perfecte de utilizare si siguranta
prin pastrare, curatare, reparare si verificare corespunzatoare.
Personalul muncitor care executa lucrari de instalatii electrice este obligat:
(1) sa poarte echipamentul individual de protectie cu care a fost dotat;
(2) sa nu foloseasca echipamentul individual de protectie in alte scopuri decat cel pentru care i
s-a acordat;
(3) in cazul schimbarii specificului activitatii sa solicite echipament individual de protectie
adecvat.
Art. 6 DEFINITII
a. - punct neutru - acel punct al infasurarii generatorului, transformatorului etc,a carui tensiune
fata de bornele exterioare este aceeasi, ca valoare absoluta, la functionarea normala;
b. - punct neutru legat direct la pamant (punct de nul) - punctul neutru al transformatorului sau
generatorului legat la instalatia de legare la pamant, direct sau printr-o rezistenta de valoare redusa,
transformator de curent etc.
c. - punct neutru izolat - punctul neutru care nu este legat la instalatia delegare la pamant, sau
este legat prin aparate cu mare rezistenta electrica.
d. - conductor de nul - conductorul legat la punctul de nul.
e. - conductor de pamant - conductorul care face legatura dintre partea metalica ce trebuie
legata la pamant si priza de pamant.
f. - priza de pamant - ansamblu de electrozi metalici in contact direct cu pamantul, legati
electric intre ei prin platbande metalice.
g. - Instalatie de protectie prin legare la pamant -instalatia care stabileste legatura cu pamantul
a partilor metalice ale unei instalatii electrice care in mod normal nu se gaseste sub tensiune, dar care
in mod accidental s-ar putea afla sub tensiune.
19
h. - tensiune de atingere - tensiunea sub care se poate afla omul atunci cand atinge elementele
conducatoare de curent, care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care in mod accidental pot intra
sub tensiune datorita unui defect de izolatie.
i. - punere la pamant - legatura accidentala a unor parti ale instalatiei electrice, care se gasesc
sub tensiune cu pamantul sau cu parti legate cu pamantul.
j. - legarea la pamant operatia prin care in mod voit se leaga la pamant anumite parti ale unei
instalatii electrice. Instalatia de legare la pamant are o rezistenta compusa din: rezistenta
conductorului principal de legare la pamant a conductoarelor de ramificatie, rezistenta
contactelor dintre partile componente ale intregii retele de legare la pamant, a contactului dintre
electrozi si sol si rezistenta pe care o prezinta solul in apropierea electrozilor la trecerea curentului
electric.
Rezistenta electrica a solului este determinata de compozitia si rezistenta acestuia si de forma si
dimensiunile electrozilor prin care se scurge curentul la pamant.
Rezistivitatea solului este rezistenta electrica a unui cub cu latura de 1 cm din solul respectiv si
se exprima in 25 cm.
In instalatiile electrice se disting 3 tipuri de locuri cu grad de pericol de electrocutare.
Denumire loc Pardoseala Supr. metalice Praf bun Umiditate Alte caracteristici
in legatura cu conducator Temperatura
pamantul de electr.
Loc cu grad mic uscata loc uscat
de pericol
rau conducatoare de nu are nu are Incalzit ventilat
electricitate
Loc periculos umeda peste 60% din da 75-97% 25- gaze sau lichide
suprafa-ta zonei 35°C care scad rezistenta
de manipulare corpului
Loc foarte buna conducatoare da peste 97% mediu coroziv
periculos de electricitate peste 35°C
CLASIFICAREA PRIZELOR DE PAMANT
a. din punct de vedere al folosirii:

- prize de protectie - pentru protectia contra tensiunilor accidentale
- prize de exploatare - pentru exploatarea intr-o retea electrica
b. din punct de vedere al constructiei:
- prize de pamant naturale - construite din partile metalice ce au fost introduse in pamant
pentru alte scopuri decat legatura electrica cu pamantul ( stalpi metalici sau de beton armat ingropati in
pamant, tevi metalice pentru alimentarea cu apa, in cazul cand nu au fost acoperite cu un strat izolant
cu bitum).
- prize de pamant artificiale - instalate special cu scop de protectie, ( tevi metalice, benzi
metalice, placi metalice) introduse in pamant.
Art 7. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA ELECTROCUTARII PRIN ATINGERE

DIRECTA SI INDIRECTA
Protectia impotriva tensiunilor de atingere periculoase

a. Utilajele electrice portative si lampile electrice portative din incaperile cu grad mic de
pericol, in care nu exista pericol de atingere simultana a unui utilaj si a obiectelor in contact cu
pamantul, sau a doua utilaje electrice, pot fi alimentate la tensiuni pana la 220 V inclusiv.
b. In cazul in care corpurile de iluminat fixe nu se pot monta la o inaltime mai mare de 2,50 m
de la pardoseala, se vor utiliza tensiuni reduse pentru alimentarea acestora.
c. Lampile de birou, lampile fixe din locuinte si din cladirile social-cultural-administrative,
cele din dependintele acestora, precum si lampile iluminatului de siguranta, se pot alimenta la
20
tensiunea de 220 V, cu conditia prevederii unor masuri speciale de izolare si protectie.
d. Lampile fluorescente se vor alimenta la tensiunea de 220 V, luandu-se urmatoarele masuri
de siguranta:
d1. partile conducatoare de curent sa nu fie accesibile unei atingeri intamplatoare (sa fie
montate in carcase care sa poata fi deschise numai cu scule speciale si numai de catre personal
calificat);
d2. partile metalice care pot intra accidental sub tensiune se vor lega la o instalatie de protectie
(prin legare la pamant sau la conductorul de nul);
d3. daca corpurile deiluminat nu au o pozitie fixa de functionare, pe langa masurile mai sus
mentionate este necesar ca instalatia de iluminat sa fie alimentata printr-un transformator de separatie
(220/220 V);
e. Lampile electrice portative vor avea o constructie speciala care sa nu permita atingerea
partilor conducatoare de curent. Lampa trebuie sa aiba glob de sticla si sa fie protejata cu o plasa
metalica astfel fixate, incat sa nu poata ajunge sub tensiune in cazul defectarii duliei.
Art. 8 IZOLAREA SUPLIMENTARA DE PROTECTIE
In afara de izolarea de lucru se aplica si o izolare suplimentara de protectie, care se realizeaza

in mai multe moduri, dupa cum urmeaza:
a. aplicand o izolare suplimentara izolarii de lucru, pentru ca partile metalice din instalatie,
care nu fac parte din circuitul curentului de lucru, insa care pot fi atinse, sa nu primeasca tensiune in
cazul nefunctionarii izolatiei de lucru;
b. aplicand o izolare exterioara pe carcasa utilajului electric;
c. izoland amplasamentul.
La aplicarea izolatiei suplimentare de protectie a echipamentului electric, trebuie sa se acopere
in mod solid si durabil cu material izolant toate partile metalice accesibile unei atingeri si care in caz
de defect pot capata direct sau indirect tensiune.
Nu se considera izolatie de protectie straturile de lac sau email, straturile de oxid, invelisul de
material fibres, chiar imbibat,
Izolarea de protectie se considera realizata daca se folosesc carcase si accesorii izolante,
materiale de instalatii complet izolatoare, aplicarea prin presare a unui material izolant pe carcasele
unor utilaje electrice mici, montari de piese intermediare izolante.
Izolarea amplasamentului ca masura de protectie este admisa numai in cazul echipamentelor
electrice stabile si consta in acoperirea cu material izolant atat a pardoselii, cat si a tuturor partilor
metalice aflate in raza de manipulare si care se gasesc in legatura cu pamantul.
Se realizeaza astfel izolarea omului atat fata de pamant, cat si fata de elementele care se gasesc
in legatura cu pamantul in raza de manipulare. Acoperirile cu material izolant trebuie sa fie rezistente,
legate fix cu suportul lor si suficient de mari, astfel incat echipamentul electric sa poata fi atins numai
stand pe partea acoperita.
Izolarea suplimentara de protectie a echipamentului electric trebuie preferata izolarii
amplasamentului.
Art. 9 SEPARAREA DE PROTECTIE
Prin separare de protectie se realizeaza un circuit izolat fata de pamant pentru utilajul la care
trebuie sa se evite pericolul de electrocutare, cu scopul inlaturarii pericolului aparitiei unor tensiuni
periculoase.
Separarea de protectie consta in separarea circuitului electric al unui singur consummator cu o
tensiune de max. 380 V de reteaua de alimentare, prin intermediul unui transformator de separatie sau
al unui grup motor-generator.
In instalatia in care se va folosi separarea de protectie, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a. reteaua va avea tensiuni de pana la 500 V, iar tensiunea nominala in partea
secundara a transformatorului de separatie sau a grupului motogenerator,
poate fi cel mult de 380 V:
21
b. nu se va racorda la un transformator de separatie sau grup motogenerator decat un singur
consummator, cu o intensitate nominala a curentului de cel mult 15 A:
c. pentru racordarea consumatorului, transformatorul de separatie sau grupul motogenerator va
avea o priza montata fix. Daca consumatorul este un utilaj mobil, conductoarele de alimentare trebuie
sa fie flexibile, in manta de cauciuc:
d. de partea secundara, circuitul nu se va lega la pamant sau la alte elemente din instalatie:
e. transformatorul de separatie va fi prevazut eel putin pe partea secundara, cu o izolatie
suplimentara de protectie.
Art. 10 PROTECTIA PRIN LEGARE LA PAMANT
Protectia prin legare la pamant se realizeaza prin legarea partilor instalatiei electrice care
trebuie protejata contra tensiunilor de atingere cu anumite parti metalice introduse in pamant pentru
acest scop.
Protectia prin legare la pamant trebuie aplicata in retele fara conductor de nul (cu neutrul izolat)
sau unde sunt indeplinite conditiile pentru protectia prin legare la nul. Instalatiile electrice in retelele
cu neutrul izolat trebuie folosite in cazurile cand conditiile de securitate speciale (pericole de
electrocutare, incendii, explozii) impun aceasta.
Rezistenta electrica a instalatiei de legare la pamant se mascara imediat dupa executare si apoi
de doua ori pe an, vara si iarna, cand se controleaza si calitatea legaturilor de la suprafata.
Conductibilitatea instalatiilor de legare la pamant fixe trebuie sa fie asigurata in orice anotimp,
tinand seama de starea solului (uscare, inghet).
Art. 11 PROTECTIA PRIN LEGARE LA NUL
Protectia prin legare la nul are ca scop evitarea mentinerii unor tensiuni de atingere periculoase
la elementele din instalatiile electrice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care in
mod accidental s-ar putea gasi sub tensiune.
Protectia prin legare la nul trebuie sa asigure deconectarea sectorului defect prin topirea
fuzibilelor sigurantelor sau prin declansarea releelor intrerupatoarelor automate de protectie, deoarece
se stabileste un curent de scurtcircuit.
Protectia prin legare la nul se va executa in mod obligatopriu cand punctul neutru al sursei de
alimentare este legat direct la o instalatie de legare la pamant de exploatare si cand printr-o instalatie
de legare la pamant de protectie nu se poate asigura in caz de defect realizarea unor tensiuni de
atingere mai mici de 40 V, ca mijloace justificate tehnico-economice.
Nu este permis ca in retelele sau instalatiile alimentate de aceeasi sursa de energie electrica sa
se foloseasca pentru o parte din instalatii protectia prin legarea la nul, iar pentru alte instalatii sau
echipamente electrice, protectia prin legarea la pamant.
Se vor lua masuri care sa evite inversarea rolurilor conductoarelor izolate, legandu-se un
conductor de lucru (faza) in locul conductorilor de protectie.
In acest scop, conductoarele de nul de protectie, bornele sau clemele de nul de protectie vor fi
marcate cu culoarea rosie.
Conductorul de nul de protectie nu poate fi folosit drept conductor de nul de lucru, pe portiunea
de la tabloul de distributie legat la instalatia de legare la pamant si pana la carcasa echipamentelor
electrice alimentate de la acest tablou. Aceasta prevedere se aplica si retelele de iluminat.
In instalatiile in care se aplica protectia prin legarea la nul sunt interzise legaturile de protectie
la alte instalatii de legat la pamant decat cele care servesc si reteaua de nul de protectie.
Reteaua de nul de protectie va fi legata la instalatia de legare la pamant in urmatoarele puncte:
a. la capetele liniilor aeriene, la derivatiile din acestea si la tablourile de distributie;
b. pe portiunea fara ramificatii ale liniilor electrice aeriene, eel putin din km in km;
c. in aproiere de punctele in care liniile aeriene sau cablurile electrice patrund in locuri
(cladiri, instalatii) unde se foloseste protectia prin legare la nul;
d. in interiorul cladirii reteaua de nul de protectie se va racorda la instalatia de legare la pamant
22
si la toate tablourile electrice.
Sectiunea conductoarelor de nul, intre sursa de alimentare si consumator trebuie astfel
determinata, incat intensitatea curentului de defect sa depaseasca de eel putin trei ori intensitatea
nominala a celei mai apropiate sigurante fuzibile si de eel putin 1,5 ori intensitatea curentului de
declansare a intrerupatorului automat de protectie a echipamentului electric.
Conductoarele de nul vor fi instalate tot atat de ingrijit ca si conductoarele de faza, in ceea ce
priveste protejarea lor impotriva solicitarilor mecanice si izolarea.
Sculele electrice portative, alimentate cu cabluri flexibile de cupru, se vor lega doar la nul prin
conductorul de protectie din cablul de alimentare, deoarece ca masuri suplimentare se aplica izolarea
de protectie, iar deservirea acestor utilaje se face folosind mijloace individuate de protectie.
Corpurile de iluminat din incaperile industriale foarte periculoase vor fi legate atat la reteaua de
nul de protectie, cat si la instalatia de legare la pamant care serveste reteaua conductoarelor de nul de
protectiie.
In instalatiile unde se aplica protectia prin legare la nul nu este admis ca pe conductoarele de
nul sa se monteze sigurante sau aparataj care pot intrerupe numai conductorul de nul.
In lucrarile industriale se admite utilizarea elementelor metalice ale constructiilor (stalpi,
ferme) drept conductor de nul de protectie, numai daca instalatia este legata la pamant prin elemente
care prezinta o scurgere la pamant sigura si are in orice conditii o rezistenta de trecere la pamant mai
mica decat 1.
Indiferent de durata de functionare a utilajului, reteaua de nul de protectie va insoti in
permanenta reteaua de alimentare cu energie electrica, astfel incat
inainte de legarea utilajului la reteaua de alimentare cu energie electrica se va lega obligatoriu
carcasa acestuia la reteaua de protectie.
La executarea legaturilor de nul la utilajele portative, nu este permis a se folosi prize, fise, cutii
de jonctiune si de ramificatie, care nu au contact de protectie.
Art. 12 PRIZE DE PAMANT
Prizele de pamant constituie parte integranta din instalatia de legare la pamant care serveste
reteaua de nul de protectie.
Rezistenta prizei de pamant naturale sau artificiale se va determina prin masuri directe si va
corespunde, ca executie si valoare, cu standardele in vigoare.
Ca prize de pamant se vor folosi in primul rand prizele naturale si anume:
a. Constructia metalica a cladirii respective, fie ca este constituita din stalpi metalici incastrati
in beton armat, fie ca este construita din stalpi de beton armat in contact cu solul;
b. Conductele metalice de apa sau canalizare ingropate in pamant;
c. Tevile metalice pentru tubaje.
Reteaua de conducte pentru apa poate fi intrebuintata drept priza de pamant numai in cazul
cand tevile metalice sunt innadite prin legaturi bune conducatoare de electricitate si cand nu sunt
acoperite cu straturi izolante (bitum etc.).
Legatura la pamant trebuie facuta inainte de contorul de apa. Daca ea se face dupa contor,
trebuie prevazuta suntarea contorului.
Nu se vor folosi drept prize naturale conductele pentru fluide calde, combustibil sau explosive.
In cazul in care rezistenta prizelor naturale indicate in prezentul subcapitol nu prezinta o
valoare suficient de mica, se va executa suplimentar o priza de pamant artificiala.
Nu se pot utiliza in comun prize de pamant de protectie pentru instalatia de energie electrica de
j.t. si pentru instalatia de paratraznet.
Priza de pamant de protectie a instalatiilor electrice de firme sau reclame luminoase poate fi
comuna cu priza de pamant a imobilului respectiv.
Priza de pamant de protectie a instalatiilor de receptie cu antene colective, comune pentru radio
si televiziune, poate fi aceeasi cu priza de pamant a imobilului respectiv.
Art. 13 PROTECTIA AUTOMATA IMPOTRIVA TENSIUNILOR DE ATINGERE
23
Protectia prin releu de tensiune accidentala se poate intrebuinta in orice fel de retele, atat cu
neutrul izolat, cat si in cele cu neutrul legat la pamant, avand drept scop inlaturarea aparitiei unei
tensiuni de atingere periculoase de o parte metalica care nu apartine circuitului de lucru.
Protectia automata impotriva tensiunilor de atingere consta in deconectarea in timp de 0,1 sec.
de la toti polii utilajului defect, la care s-a ivit o tensiune de atingere considerata periculoasa.
Bobina releului de tensiune se va conecta cu un volmetru, astfel incat sa se poata controla in
permanenta tensiunea dintre carcasa utilajului si priza de pamant auxiliara.
Protectia automata impotriva tensiunilor de atingere nu poate inlocui protectia prin legarea la
nul sau protectia prin legarea la pamant.
Aceasta protectie poate fi folosita ca o masura suplimentara de rezerva in cazurile cand
protectia prin legare la nul sau protectia prin legare la pamant nu prezinta siguranta realizarii unei
tensiuni de atingere suficient de mici in orice situatie.
Protectia automata impotriva tensiunilor de atingere trebuie controlata cu ajutorul dispozitivului
de control, inainte de a pune utilajul in functiune si ulterior periodic.
Art. 14 PROTECTIA IMPOTRIVA TENSIUNILOR DE ATINGERE PE SANTIERELE DE

CONSTRUCTII
Se vor lega la instalatiile de protectie toate partile metalice ale utilajelor electrice de actionare,
comanda, protectie, reglaj, etc. in felul urmator:
a. Carcasele metalice ale motoarelor electrice, ale macaralelor, betonierelor, malaxoarelor,
pompelor, vibratoarelor, ciururilor, masinilor de gaurit si de profilat, circularelor, benzilor
transportoare, masinilor de curatat parchet, transformatoarelor sau agregatelor de sudura;
b. Carcasele metalice ale intrerupatoarelor manuale si automate de protectie si manevra,
reostatelor;
c. Partile metalice ale tablourilor de distributie, comanda, masura, control, etc.;
d. Carcasele si miezurile transformatoarelor coboratoare de tensiune pentru alimentarea
utilajelor portative;
e. Partile metalice ale corpurilor de iluminat;
f. Stalpii metalici ai liniilor de transport si de distributie a energiei electrice;
g. Constructiile metalice ale instalatiilor de distributie electrica, de tip interior si exterior,
precum si imprejmuirile metalice ale elementelor conducatoare de curent;
h. Corpurile mansoanelor de cabluri, prin invelisurile metalice ale cablurilor electrice izolate
cu hartie, la ambele capete terminale ale acestora, asigurand astfel continuitatea invelisurilor metalice
pe toata lungimea acestor cabluri. La cablurile cu astfel de izolatie, insa infasurate cu benzi metalice,
se va asigura continuitatea invelisurilor metalice.
Legarea la pamant a macaralelor cu cale de rulare (sine) se face legand la reteaua generala de
protectie a santierului toate instalatiile electrice de pe macarale, inclusiv scheletul metallic.
Conductorul de legatura va fi un cablu din cupru izolat cu invelis de cauciuc, flexibil, cu sectiunea
minima de 25 mmp.
Masuri de protectie contra electricitatii statice
In incaperile de categorie A, B si C, cu pericol de explozie si incendiu, trebuie luate masuri
obligatorii contra electricitatii statice.
Procesele tehnologice la care se poate produce electricitatea statica sunt urmatoarele:
a. Concasarea, sfaramarea si macinarea diferitelor produse;
b. Trecerea aerului prin canale de ventilatie si deplasarea corpurilor in jgheaburi,
conducte si furtunuri (la transport pneumatic etc.);
c. Filtrarea aerului saturat de praf (la fabricile de zahar etc.);
d. Trecerea unui lichid sau a unui material fluid cu viteza mare prin jgheab, duza sau sita
(vopsit pneumatic, prelucrarea unor obiecte prin suflare cu
nisip-sablare etc.);
e. Pulverizarea lichidelor, in special a celor dielectrice;
f. Atingerea si stropirea lichidelor in interiorul conductelor, rezervoarelor, cisternelor,
vaselor de incarcare etc. (in special in timpul transportului);
24
g. Trecerea unor obiecte sau semifabricate prin masini prelucratoare (hartia si fibrele trecute
prin masini, musamaua si cauciucul in procesul de fabricatie etc.);
h. Organele de masini de la instalatiile de transmisie care au viteze foarte mari.
Pentru a inlatura pericolul de incendiu, datorita descarcarii sarcinilor de electricitate statica,
acumulate de materiale solide, lichide sau gazoase, manevrate in diferite feluri in procele tehnologice
industriale, se vor lua urmatoarele masuri speciale:
a. Se vor lega la pamant carcasele masinilor, aparatelor si utilajului in care se maruntesc
substantele producatoare de praf, cu pericol de incendiu sau explozie.
b. Se vor lega la pamant conductele prin care se deplaseaza amestecuri de aer-praf;
c. Filtrele de panza din conductele de aer vor fi captusite cu o plasa metalica bine legata la
pamant, cu scopul neutralizarii sarcinilor electrostatice;
d. Se va descarca la pamant electricitatea statica produsa de curelele de transmisie, prin
montarea de piepteni metalici de descarcare, sau prin vopsirea curelelor electrice.
De asemenea, se pot utiliza curele executate din materiale conducatoare speciale;
Se vor lega la pamant toate partile metalice folosite in instalatiile pentru manipularea
combustibililor lichizi.si anume: conducte, rezervoare, pompe, autocisterne, cisterne de cale ferata,
sine de cale ferata la rampele de descarcare etc.
Deoarece electricitatea statica se formeaza pe suprafetele corpurilor care prezinta rezistivitate
mare, se vor lua masuri, acolo unde este posibil, de
micsorare a rezistivitatii prin umezire cu apa sau prin adaugarea altor corpuri care sunt admise
de procesul tehnologic.
Prizele de pamant pentru electricitate statica se vor executa conform normativelor si
standardelor in vigoare.
Ele pot fi comune cu prizele de pamant ale sistemului de protectie contra atingerilor.
Pentru orice alte lucrari sau probleme necuprinse in prezentul capital se vor respecta normele
de tehnica a securitatii la instalatiile electrice elaborate de ministerele de resort sau factorii interesati.
Art. 15 MIJLOACE DE PROTECTIE FOLOSITE IN INSTALATIILE ELECTRICE DE JOASA

TENSIUNE
Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si

dispozitivele portative, al caror scop este protejarea personalului care munceste in instalatiile electrice,
langa sau in apropierea partilor aflate sub tensiune, impotriva electrocutarii, a actiunii arcului electric,
a efectelor termice ale trecerii curentului, precum si impotriva altor accidente ce s-ar putea produce in
timpul lucrului in aceste instalatii.
Mijloacele de protectie se impart in:
a. Mijloace de protectie care au ca scop sa protejeze personalul contra electrocutarii, prin
izolarea lui fata de partile aflate sub tensiune, sau fata de pamant (prajini electroizolante, clesti, scule
cu manere izolante, manusi de cauciuc electroizolante, cizme de cauciuc electroizolante, galosi
electroizolanti, platforme izolante, covorase de cauciuc electroizolante);
b. Indicatoare mobile de tensiune, lampi de proba, clesti de masurat;
c. Garnituri mobile pentru scurcircuitoare si legare la pamant, ingradiri mobile si placi
avertizoare;
d. Mijloace de protectie impotriva arcului si impotriva actiunilor chimice ale produselor
arderii: ochelari de protectie, manusi de foaie de cort, masti de gaze.
Se numesc mijloace principale de protectie acele mijloace a caror izolatie suporta, in conditii
sigure, tensiunea de regim a instalatiei si cu ajutorul carora este permis sa se atinga partile
conducatoare de curent aflate sub tensiune.
In instalatiile electrice de joasa tensiune exista urmatoarele mijloace principale de protectie
izolante:
a. Prajini electroizolante;
b. Clesti izolanti pentru sigurante;
c. Manusi electroizolante.
Se numesc mijloace auxiliare, acele mijloace care singure nu pot garanta securitatea impotriva
25
electrocutarii la tensiunea respectiva.
Mijloacele auxiliare de protectie servesc la protectia impotriva tensiunii la atingere si impotriva
arsurilor provocate de arcul electric.
In instalatiile de joasa tensiune se utilizeaza urmatoarele mijloace auxiliare electroizoloante de
protectie:
a. Cizme electroizolante sau galosi;
b. Covorase de cauciuc electroizolante;
c. Platforme izolante (podete).
In cadrul tuturor instalatiilor de curenti tari, precum si asupra echipelor si personalului care
deservesc instalatiile, trebuie sa se afle in permanenta mijloacele de protectie necesare.
Pentru pastrarea mijloacelor de protectie trebuie sa se prevada un loc special cu dispozitive
pentru asezarea lor precum:
a. Carlige sau suporturi pentru prajini electroizolante;
b. Dulapuri pentru manusi, cizme, galosi, ochelari de protectie, masti de gaze;
Mijloacele de protectie aflate asupra echipelor sau pentru folosirea individuate trebuie tinute in
lazi sau genti speciale. Este interzis ca mijloacele de protectie sa fie pastrate impreuna cu sculele.
Mijloacele de protectie trebuie incercate:
a. La receptionarea lor, inainte de a fi date in exploatare;
b. Periodic, la termenele prescrise pentru fiecare mijloc in parte;
c. Cand apare un defect sau semn de deteriorare a unei parti oarecare;
d. Dupa o reparatie si dupa inlocuirea uneia dintre parti;
e. Daca exista indoieli asupra bunei lor stari.
Manusile electroizolante de cauciuc trebuie astfel alese, incat sa permita imbracarea manusilor
de bumbac, de lana etc. sub ele, pentru ca personalul sa-si poata proteja mainile impotriva frigului, la
deservirea instalatiilor in aer liber. Manusile trebuie sa fie destul de largi pentru ca sa permita tragerea
lor peste manecile imbracamintei.
Este interzisa folosirea echipamentului electroizolant in alte scopuri decat acelea pentru care
acesta a fost confectionat.
Dimensiunea minima a covoraselor electroizolante de cauciuc trebuie sa fie de 75x75 cm, cu
tensiunea de strapungere minima de 5 kV.
Covorasele care nu au fost incercate sau au fost incercate dar nu au corespuns, nu pot fi folosite
ca material izolant de protectie.
Manerele sculelor trebuie sa fie confectionate din material izolant, rezistent la umiditate,
nefragil si neatacabil de transpiratie, de benzina, de petrol, de acid sulfuric si de acid clorhidric.
Lungimea manerelor izolante trebuie sa fie eel putin 10 cm. Sculele trebuie sa fie rezistente, iar
manerele izolante bine fixate in locurile lor.
La lucrarile sub tensiune, sculele cu manere izolante trebuie folosite concomitant cu manusile si
galosii izolanti. Exceptie fac lucrarile la tablourile de
comanda din circuitele secundare si de la alte instalatii similare, unde folosirea manusilor nu
este obligatorie.
In instalatiile electrice de joasa tensiune se folosesc ca indicatoare de tensiune:
a. Lampa de control;
b. Indicatorul de neon, care functioneaza pe principiul curentului capacitiv (tip creion);
c. Indicatorul de neon care functioneaza pe principiul scurgerii curentului activ.
Este interzis a se utiliza pentru determinarea fazelor, lampi de control destinate pentru
determinarea lipsei sau prezentei tensiunii. Pentru determinarea fazelor trebuie sa se foloseasca lampi
de control, fabricate pentru tensiunea dubla a instalatiei.
Indicatoarele cu neon trebuie verificate si incercate cu tensiune marita, eel putin odata la 6 luni.
Tensiunea de incercare este de 5000 volti, durata de incercare 2 min.
Art. 16 INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
Instalatiilor de joasa tensiune care se gasesc in aceeasi incapere cu instalatiile de inalta

tensiune, li se vor aplica normele de tehnica a securitatii pentru inalta tensiune.
26
Controlul si supravegherea instalatiilor interioare si exterioare de joasa tensiune se fac de catre
electricianul de serviciu care trebuie sa cunoasca atat normele de tehnica a securitatii, cat si masurile
de prim ajutor in caz de electrocutare.
In timpul controlului se vor verifica in special legaturile la instalatia de protectie (pamat sau
conductor de nul de protectie),
Electricianul care face controlul va fi dotat cu un indicator de joasa tensiune pe care il va folosi
inainte de a atinge cu mana libera partite metalice ale instalatiei sau echipamentului electric.
Cand se descopera un conductor al unei linii de joasa tensiune rupt, cazut la pamant sau care
atarna, electricianul trebuie sa isi puna manusile electroizolante si, cu ajutorul clestelui patent, sa taie
acest conductor care prezinta un pericol pentru cei ce lucreaza in imprejurimi, dupa care trece (singur
sau cu echipa) la inlaturarea defectului, dupa ce in prealabil a deconectat instalatia de la retea.
Manevrele si inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice de joasa tensiune se pot executa
numai de persoane calificate in meseria de electrician, sau de personal special instruit, si cu respectarea
normelor privind lucrul sub tensiune.
In incaperile umede sau cu pericol de explozie, aceste operatii (manevre si inlocuirea
sigurantelor) se pot face numai dupa scoaterea de sub tensiune.
Manevrarea separatoarelor si intrerupatoarelor se face cu mainile imbracate in manusi
electroizolante, stand pe un covoras de cauciuc dielectric sau
pe un podet izolant. La manevrarea sigurantelor se vor purta in plus ochelari de protectie.
In retele aeriene si subterane se pot executa inlocuiri de sigurante sau becuri si in timpul noptii,
cu conditia ca locul de munca sa fie iluminat, iar la operatie sa participle eel putin doua persoane, din
care una sa execute si alta sa supravegheze.
Pentru lucrarile care se executa cu scoaterea partiala sau totala de sub tensiune a instalatiei,
trebuie luate urmatoarele masuri de pregatire a locului de munca:
a. Se executa scoaterile de sub tensiune necesare si se iau masuri care sa impiedice punerea in
functiune a partilor din instalatie prin care s-ar putea da tensiune la locul de munca (blocaje mecanice
etc);
b. Se monteaza ingradiri provizorii si se aseaza placi avertizoare ("Nu inchideti, se lucreaza",
"stai, tensiune, pericol de moarte");
c. Se leaga la instalatia de protectie (prin legare la pamant sau nu) dispozitivele de
scurcircuitare si legare la pamant mobile si se verifica lipsa tensiunii pe partea instalatiei unde urmeaza
sa se execute lucrarile.
La lucrarile ce se executa fara intreruperea tensiunii, se verifica starea ingradirilor permanente
sau se monteaza ca ingradiri provizorii si placi avertizoare si se controleaza ca mijloacele de pretectie
si sculele ce vor fi folosite sa fie in buna stare.
Ingradirile provizorii trebuie sa fie montate in asa fel, incat sa nu impiedice iesirea personalului
din incapere in caz de pericol.
In cazul urcarii pe stalp, muncitorul este obligat sa verifice starea acestuia si mijloacele de
protectie (Centura de siguranta, carligele, franghia de ajutor);
In timpul urcarii pe stalp, muncitorul trebuie sa se lege cu Centura de siguranta incepand de la o
distanta de eel mult 2 m de sol, pentru a putea fi ferit de accidentare prin alunecarea carligelor.
In pozitia normala de lucru, muncitorul trebuie sa se fixeze bine pe ambele carlige si sa se
sprijine in Centura de siguranta.
Urcarea sau lucrul pe stalpi este admisa numai pe partile laterale, in raport cu directia de
intindere a conductorului, iar in cazul stalpilor de colt, pe partea unghiului exterior al liniei.
Este interzisa aruncarea sculelor si materialelor de pe stalp jos sau invers. Transmiterea lor se
va face cu franghia ghidata de jos de un alt muncitor care trebuie sa stea la eel putin 2 m distanta de
baza stalpului.
La coborarea de pe stalp, Centura de siguranta nu va fi dezlegata inainte de ajungerea
muncitorului la o inaltime mai mica de 2 m de la sol.
Se interzice manevrarea scarii (schimbarea inclinarii pozitiei, ori coborarea ei) atat timp cat se
afla o persoana urcata pe aceasta. Mutarea scarii se face numai in pozitia stransa.
Folosirea scarii simple se va face de eel putin doua persoane, una care executa lucrari si una
care supravegheaza si tine scara. Scara trebuie sa aiba o lungime care sa permita lucru de pe treapta
27
care se gaseste la o distanta minima de 0,8 m fata de capatul superior al scarii .
Executarea lucrarilor de pe ultimele doua trepte superioare ale scarilor rezemate sau duble este
interzisa.
Scarile duble trebuie sa fie prevazute cu un lant de siguranta care sa impiedice deschiderea
accidentala.
In cazul cand sunt necesare inlocuirea si repararea conductorilor unei linii de joasa tensiune, in
locul unde aceasta linie intersecteaza conductorii unei alte linii electrice, se vor lua toate masurile
pentru evitarea atingerii acestor conductori sub tensiune.
Demontarea si montarea unor conductori sub o linie de transport de inalta tensiune trebuie sa se
execute cu linia de inalta tensiune deconectata.
Mutarea, indepartarea si deplasarea cablurilor si a mansoanelor trebuie sa se execute numai
dupa intreruperea tensiunii si descaracarea cablului de sarcina lui capacitiva.
Se considera utilaj electronic portativ acel utilaj construit special pentru a fi purtat usor de una
sau doua persoane si cu care muncitorul in timpul lucrului are un contact bun si indelungat.
Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12 V si 24Vastfel:
- tensiunea de 24 V se va folosi la locurile periculoase;
- tensiunea de 12 V in locuri foarte periculoase.
Tensiunele de lucru maxime admise pentru uneltele electrice portative, folosite in locuri de
munca periculoase si foarte periculoase in ceea ce priveste electrocutarea, sunt:
a. 380 V daca se aplica separarea de protectie sau izolarea suplimentara de protectie
drept mijloc principal de protectie, sau daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii: reteaua de
alimentare este izolata fata de pamant; uneletele sunt prevazute cu protectie prin legare la pamant, care
asigura tensiunile de atingere si de pas;
reteaua de alimentare este prevazuta cu un intrerupator de protectie care se declanseaza la un
curent de minimum 30 mA in maximum 0,2 sec.
Tensiunea de 380 nu este permisa pentru alimentarea uneltelor electrice portative folosite in
subteran (mine, tuneluri, galerii) si in alte locuri foarte periculoase; in aceste locuri, tensiunea de lucru
pentru uneltele electrice portative este limitata la 127V.
b. 127 V, daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:
- reteaua de alimentare este izolata fata de pamant;
- uneltele sunt prevazute cu protectie prin legare la pamant, care asigura tensiunile de atingere
si de pas; uneletele sunt prevazute cu izolatie intarita sau sunt folosite mijloace electroizolante
individuale de protectie , ori este asigurat controlul permanent al rezistentei de izolatie a retelei de
alimentare;
c. 42 V, daca sunt prevazute cu izolatie intarita;
d. 24 V, daca uneltele sunt prevazute cu izolatie normala de lucru.
Tensiunile de lucru maxime admise pentru corpurile de iluminat instalate in locuri periculoase
sau foarte periculose sunt:
a. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe, daca sunt amplasate in afara zonelor de manipulare;
b. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu lampi incandescente amplasate in zone de
manipulare , daca sunt prevazute cu protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta, precum si
cu una din urmatoarele asigurari:
b1. o blocare care sa permita deschiderea corpului de iluminat numai cu ajutorul unei scule
speciale (de ex. o cheie cu profil triunghiular);
b2. o blocare care sa permita deschiderea corpului de ilumat numai dupa scoaterea lui de sub
tensiune;
b3. un dispozitiv de expulzare a lampii (becului) la scoaterea globului de protectie sau la
spargerea acestuia.
Fac exceptie corpurile de iluminat fixe pentru iluminatul de siguranta care, fiind puse sub
tensiune numai in cazul intreruperii accidentale puse sub tensiune numai in cazul intreruperii
accidentale a iluminatului normal, nu necesita nici una din asigurarile indicate mai sus.
c. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu lampi fluorescente, cu conditia de a fi prevazute
cu protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta;
d. 127 V, pentru corpurile de iluminat fixe si mobile cu lampi incandescente, care sa afla in
28
zona de manipulare, daca sunt prevazute cu:
d1. protectie prin legare la pamant, care sa limiteze tensiunile de atingere si de pas;
d2. alimentare de la o retea izolata de pamant;
e. 24 V, pentru corpurile de iluminat portative si pentru corpurile de iluminat mobile si fixe cu
lampi incandescente, care se afla in zona de manipulare, cu conditia verificarii periodice a izolatiei fata
de pamant si a retelei electrice de alimentare.
Utilajele portative trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) partile conducatoare sa fie
inaccesibile unei atingeri intamplatoare;
b) izolatia bobinajului sa reziste atat socurilor mecanice, cat si mediului in care functioneaza
(umiditate, caldura, agenti corozivi, etc.);
c) manerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolant sau din metal acoperit cu
un material izolant. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori care sa impiedice atingerea
partilor metalice ale sculei;
d) conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel, incat sa nu se
roada la intrarea lor in carcasa sculei si sa se impiedice pe cat este posibil smulgerea lor de la bornele
de legatura.
Daca scula electrica portativa nu poate fi alimentata la o tensiune redusa, constructia ei fiind
pentru o alimentare la reteaua de 220 V, este necesar sa se ia masuri suplimentare, ce trebuie
indeplinite in totalitate pentru a se putea evita accidentele. Aceste masuri suplimentare (in afara de cele
aratate mai sus) sunt urmatoarele:
a) legarea carcasei metalice la o buna instalatie de legare la pamant, care sa prezinte o
rezistenta de 4 Ω sau legarea la conducatorul de nul. Legarea trebuie sa fie sigura;
b) se recomanda ca legarea la retea sa se faca prin intermediul unei fise speciale care sa aiba un
picior in plus pentru legarea la instalatia de protectie. In acest caz si priza va avea un lacas suplimentar
legat la instalatia de protectie.
Se interzic:
a. apucarea uneltei electrice de partea sa activa (piatra de polizor, burghiu, freza etc.) sau de
conductorul pentru alimentarea ei cu energie electrica;
b. punerea sau scoaterea sculei din mandrina inainte de oprirea completa a acesteia;
c. lucrul cu unelte electrice de pe o scara rezemata sau de pe o scara dubla neasigurata.
Se permite lucrul de pe schele sau esafodaje.
Legarea conductorilor la transformatoarele coboratoare (pe partea de 12 V sau de 24 V) se va
face printr-o fisa speciala, pentru evitarea posibilitatii alimentarii lampii la o tensiune mai mare de 12
V sau 24 V.
Transformatoarele pentru alimentarea lampilor si uneltelor electrice la tensiune nepericuloasa
vor avea infasurarile primare si secundare pentru coloane diferite, iar miezul si carcasa se vor lega la
pamant; la fel si bobinajul de tensiune nepericuloasa.
La lucrarile ce se executa in interiorul rezervoarelor metalice, cazanelor etc, transformatoarele
mobile trebuie lasate in afara, iar tensiunea maxima utilizata sa fie del 2V.
Utilaje,mecanisme de ridicat, macarale
Masinile, utilajele si instalatiile vor fi insotite obligatoriu de instructiuni privind montajul,
instalarea si deservirea in conditii de securitate. In cazul cand acestea lipsesc initial, se vor intocmi de
catre mecanicul sef si vor fi puse la dispozitia celor interesati, odata cu darea in exploatare a utilajului.
In cazul macaralelor actionate electric, intrerupatorul general pentru instalatia electrica a
macaralei trebuie sa fie usor accesibil si sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita inchiderea cu
cheie atunci cand este deconectat.
Intrerupatorul montat in cabina macaragiului trebuie sa deconecteze instalatia de actionare a
macaralei fara a intrerupe iluminatul, care va avea un intrerupator independent.
Interventiile pentru reparare, ungere, curatire a utilajelor sunt premise numai cand utilajul este
scos din functiune, iar comenzile blocate si prevazute cu placute avertizoare de interzicere a punerii in
functiune, in timpul cand se lucreaza.
Utilajele de ridicat si transportat pe verticala, actionate electric, nu vor fi puse in functiune nici
pentru incarcari si probe daca nu sunt legate la pamant sau la conductorul de nul, verificat si gasit in
buna stare.
29
Macaralele si utilajele de ridicat vor fi prevazute cu instalatii si aparate necesare de ilumint,
montate chiar pe corpul si pe bratul lor, astfel ca sa lumineze raza de actiune si sarcina.
In afara de instalatia de iluminat a macaralei, pe timpul noptii, va fi iluminat si locul de munca,
pentru ca operatiile de ridicare, descarcare, incarcare si transportare sa se execute in deplina siguranta.
La conducerea macaralei si mecanismelor de ridicat prevazute cu actionare electrica de orice
tip, vor fi admise numai persoane care au reusit la examenul dat in fata comisiei si au obtinut
certificatul de calificare.
In cabina de actionare a macaralei se va asterne un covor de cauciuc electroizolant, astfel ca sa
acopere toate partile metalice pe care se calca.
In cazul cand exista pericolul ca bratul, carligul sau cablul macaralei sa se atinga de conductorii
unei retele electrice, se vor lua masuri pentru indepartarea acestui neajuns. Cand nu este posibil, nu se
va lucra cu macaraua decat dupa scoaterea din functiune a liniei electrice respective.
Instalatiile electrice ale utilajului de ridicat sau ale macaralelor nu se vor verifica sau repara
decat dupa ce au fost scoase din functiune prin intermediul intrerupatorului general care se va incuia.
Motoarele electrice, automatele, intrerupatoarele, precum si bornele lor de legatura vor avea
carcase protectoare, astfel incat o atingere intamplatoare a partilor aflate sub tensiune sa fie imposibila.
Interventiile lucratorilor pentru diferite reparatii in timpul noptii, se vor face numai dupa
iluminarea locului de munca cu ajutorul lampilor portative.
Calea de rulare a macaralei va fi legata la pamant pe ambele sine la o priza de pamant
corespunzatoare.
Cablul electric al macaralei turn va fi protejat printr-un jgheab de lemn ecarisat avand latimea
de 30 cm si inaltimea de 40 cm, care se va monta lateral
sau in interiorul caii de rulare. De asemenea, pentru protectie, cablul electric se poate suspenda
in inele, pe un cablu de otel.
Echipamentul electric pentru forta si lumina va trebui sa corespunda normelor si prescriptiilor
in vigoare.
In cabina macaragiului trebuie sa existe o priza cu tensiunea de 12 V pentru conectarea lampii
portative.
Art. 17 UTILAJE SI DISPOZITIVE DE CONSTRUCTII ACTIONATE ELECTRIC
Orice tip de utilaj electric nu va fi pus in functiune, nici macar pentru incercare, inainte de a
avea instalatia de legatura la pamant si la conductorul de nul verificat si gasita in perfecta stare de
functionare.
Conductorii electrici vor trebui zilnic verificati pentru a nu prezenta deteriorari ale izolatiei.
Inainte de parasirea masinii se va intrerupe in mod obligatoriu alimentarea cu energie electrica.
La masina electrica de filetat tevi nu se va umbla la fisa prizei de curent in timp ce inversorul se
afla in alta pozitie decat cea neutra.
In timpul functionarii nu se vor atinge prizele neizolate ale instalatiei electrice. Controalele si
incercarile motorului se vor face numai cand curentul este interupt, adica dupa ce s-a decuplat fisa din
priza de curent.
Nu se vor face reparatii la sigurante decat cu sigurantele calibrate, originale.
La pompa submersibila, inainte de pornirea motorului electric prin conectarea la retea, se va
verifica starea cablului de legatura si daca este etans la intrarea in pompa, pentru a evita intrarea apei.
Depanarea pompelor electrice se va face numai de catre un electrician.
Orice interventie asupra pompei se va face numai dupa deconectarea cablului de legatura de la
retea.
Incaperile statiilor de pompare trebuie sa fie astfel iluminate, incat sa fie posibila buna si sigura
deservire a agregatelor. Nu sunt admise spatii intunecoase.
Instalatia electrica (motoare, tablouri, conducte) va fi executata tinandu-se cont de normele
referitoare la executarea instalatiilor electrice pana la executarea instalatiilor electrice de pana la 1000
V.
Lampile electrice portative ce se vor folosi in statiile de pompare vor fi alimentate la tensiunea
de 12 V.
30
Incaperea in care este instalat grupul electrogen va fi prevazuta cu mijloace de protectie
izolanta.
Art. 18 LUCRARI DE CONSOLIDARI, REPARATII SI DEMOLARI
Inaintea inceperii lucrarilor de demolare sau consolidare se vor lua urmatoarele masuri:
a. cercetarea planurilor sau schitelor cladirii, identificarea cablurilor de alimentare cu
energie electrica, telecomunicatii etc;
b. intreruperea legaturilor de alimentare cu energie electrica, fara a le
deteriora, sau a influenta alimentarea altor cladiri; c. iluminarea artificiala se va asigura de la o
retea electrica provizorie
speciala, bine izolata si fara posibilitate de deteriorare in timpul lucrarilor.
Muncitorii care executa sapaturi pe traseul cablurilor electrice vor fi dotati cu cizme de cauciuc
electroizolant.
Gropile de fundatii si santurile ce se executa pe caile de circulatie vor fi iluminate si vor avea
felinare de marcaj pentru evitarea accidentelor.
La executarea lucrarilor cu preparate pe baza de apa, conductorii electrici aflati in incapere se
vor scoate de sub tensiune.
Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii la instalatiile electrice se vor lua urmatoarele masuri:
- scoaterea de sub tensiune a partilor de instalatii la care se lucreaza;
- montarea ingradirilor provizorii si afisarea placilor avertizoare: "Nu cuplati, se lucreaza";
- legarea instalatiei la pamant.
Nu este permisa folosirea conductorilor izolati montati pe role sau izolatori, in poduri sau
incaperi netencuite.
Dozele de derivatie si conectare vor fi ferite de lovituri sau umezire cu apa.
Lampile portative vor avea cos de protectie metalic si vor fi alimentate de la tensiuneade 12-24
V.
Montarea sau reparatiile la tablourile electrice de distributie se va face dupa scoaterea de sub
tensiune.
Pe timpul executarii reparatiilor la instalatiile tehnico-sanitare se vor deconecta conductorii
electrici aflati la nivelul sau deasupra conductelor respective.
Art. 19 EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE PENTRU SANTIERE
Instalatiile electrice se vor executa numai de catre electricieni calificati si autorizati care si-au
insusit instructajul de protectie a muncii si carora li s-a prelucrat documentatia de executie.
Instalatiile electrice izolate aparent cu conductori izolati si montati pe izolatori se vor executa la
o inaltime de eel putin 2,5 m deasupra solului si in locuri ferite de deteriorari mecanice. Inaltimea
minima de la sol pentru conductorii izolati sau neizolati trebuie sa fie de 4 m. La trecerea peste caile
carosabile distanta minima trebuie sa fie de 6 m.
Folosirea conductorilor neizolati este interzisa in incaperile unde necesitatile de lucru pot
produce atingerea sau agatarea acestora.
In toate cazurile, intrerupatoarele vor avea carcase protectoare, confectionate din materiale
rezistente la foe si izolante. Intrerupatoarele cu carcase metalice se vor lega la pamant sau la reteaua de
protectie (de nul).
Nu se admite montarea intrerupatoarelor pe conductor! mobili (pe snururi, cordoane etc).
Locurile de conectare si derivare (dozele) vor trebui ferite de eforturi mecanice (lovituri).
La tablourile de distributie, la cutiile de distribute si la instalatiile principale, lucrarile se vor
executa numai pe baza unei dispozitii date de seful exploatarii electrice a santierului sau al
intreprinderii.
Tablourile electrice de distributie care se monteaza in interiorul baracilor pe pereti de scadura,
cu pericol de incendiu la desfacerea unui conductor din peretele tabloului, se vor monta pe o placa de
azbest de marimea tabloului, fixate pe peretele de scandura. Aceste tablouri vor fi inchise in cutii de
lemn, prevazute cu usi si cheie.
31
Tablourile electrice de distributie amplasate in exterior (pe stalpi, baraci, imobile etc) se vor
monta tinand seama de normele de mai sus, iar protectia lor se va face prin cutii metalice cu usa si
cheie. Constructia cutiilor de protectie va fi astfel executata, incat sa permita introducerea
conductorilor de jos in sus, pentru ca ploaia sa nu patrunda in interior.
Toate cutiile metalice de protectie a tablourilor electrice vor fi legate la pamant.
Se interzice legarea directa la tabloul de distributie a diferitelor masini sau lampi portative,
electromotoare si alte aparate si dispozitive de consum de energie electrica.
In interiorul tabloului de distributie se va executa un intrerupator cu parghie care va avea maner
electroizolant.
Folosirea conductorilor electrici cu izolatia deteriorate sau innadirea lor fara a se completa
izolatia cu banda izolanta este interzisa. De asemenea, se interzice folosirea capetelor de conductor! in
loc de Use la introducerea in prize.
Este interzis a se pune in exploatare instalatii provizorii, indiferent de motivul care ar determina
acest provizoral, deoarece ar putea constitui un pericol pentru muncitori.
La executarea instalatiilor electrice interioare, strapungerile de plansee de beton monolit
(tavane) se vor executa numai de jos in sus, iar lucratorii vor purta ochelari de protectie contra prafului
si sfaramaturilor de beton.
Se interzice montarea intrerupatoarelor si prizelor in camerele de spalare. Intrerupatoarele se
vor monta in anticamera.
Instalatiile electrice de forta vor avea in locurile cu umiditate mare (peste 75%) pe pardoseala,
in fata motoarelor electrice si a dispozitivelor lor de pornire, platforme de lemn, asezate in izolatori.
Art. 20 VERIFICAREA REZISTENTEI DE DISPERSIE (PRAM)

Electricitatea staticã poate provoca incendiu sau explozie urmatã sau nu de incendiu
Periodic se va efectua verificarea instalaţiilor de legare la pământ pentru scurgerea electricităţii
statice, în conformitate cu prevederile art. 6.6 din NORMATIVUL I 7/98 , STAS 12604/4,
STAS12604/5, dispozitiile ministerului de interne DGPSI - 004.
În urma acestor verificări, se vor emite buletine de încercare.
Buletinele de verificare trebuie sa cuprinda:
a) data efectuarii verificarii;
b) functia, calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea;
c) denumirea instalatiei sau a partii din instalatie la care s-au efectuat verificari;
d) rezultatul verificarii continuitatii conexiunilor electrice intre utilaje si priza de pamant;
e) valoarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant, masurata la utilajul cel mai
indepartat de priza de pamant;
f) metoda de masurare folosita, tipul si clasa de precizie a aparatelor utilizate in acest sens;
g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);
h) observatii asupra defectelor constatate si inlaturate.
Masurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pamant se face:
a) in instalatii subterane si in instalatii locale de legare la pamant, cel putin de doua ori pe an;
b) la retelele generale de legare la pamant, cel putin o data pe an.
Este obligatoriu sã fie legate la pãmânt:
a) constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele si instalatiile (pentru
amestec, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care vehiculeazã materiale si substante
care produc electricitate staticã;
b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic;
c) partile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale
instalaþiilor, utilajelor, încarcatoarelor si cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de
încãrcare-descarcare.
Conductibilitatea electricã a legaturilor se asigura prin:
a) fixarea demontabilã (strângere);
b) fixarea nedemontabilã (sudare, lipire etc.).
Reducerea riscurilor determinate de electricitatea staticã se realizeaza prin actiuni de
32
prevenire care vizeazã:
a) locul de munca;
b) legaturile la pamant;
c) îmbrãcãmintea sau echipamentul de protectie a personalului;
d) operatiunile si procesele de fabricaþie;
e) conductorii electrici;
f) izolantii.
Actiunea asupra locului de munca are în vedere, în primul rand, controlul amestecurilor,
respectiv crearea unei atmosfere care sa fie în afara intervalului cuprins intre limitele inferioare si
superioare de explozie ale amestecului.
Principalele metode utilizate sunt:
a) inertizarea incintelor închise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc
mare si foarte mare;
b) ventilarea mecanica fortata a spaþiilor sau a incintelor de lucru.
Protectia împotriva electricitãtii statice se realizeazã prin conectarea la priza de
pamant, care în mod uzual poate avea si alte functionalitatii cum ar fi, legarea la pamant
a instalaþiilor si utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pãmant a
instalatiilor de protectie împotriva trãsnetului.
Legarea la pamant trebuie realizata cu ajutorul unor conductoare din otel zincat, cu
aria sectiunii transversale de minimum 10 mm2.
Elementele de contact cu solul si circuitul de legare la pamant trebuie sa fie protejate
impotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.
5. CONCLUZII
Nivelurile de securitate parţiale determinate în urma auditării de conformitate sunt reprezentate

grafic în fig. 1
În urma efectuării auditului de conformitate cu legislaţia la locul de muncă „formațiunea de
întreținere”/postul de lucru ,,electrician”, se pot formula următoarele concluzii:
 Nivelul de securitate general pentru acest loc de muncă este 95.7%, ceea ce reflectă o bună
cunoaştere şi aplicare a legislaţiei în domeniul SSM atât de către factorii cu rol decizional cât şi
de către factorii cu rol de execuţie;
 Acţiunile preventive/corective stabilite pentru acest loc de muncă au în marea lor majoritate un
caracter organizatoric ceea ce face ca implementarea acestora să se poată face într-un timp
relativ scurt şi cu costuri scăzute; nu sunt necesare retehnologizări, schimbări ale procesului şi
fluxului tehnologic;
 Acţiunile corective stabilite pentru Fişa –“Riscuri specifice electrosecuritate” vor fi
implementate cu prioritate, având în vedere valoarea mai mica a nivelului parţial de securitate
obţinut pentru această fişă (87.4%), importanţa neconformităţilor constatate şi costurile reduse
implicate de eliminarea acestor neconformităţi;
 Se va avea în vedere cu prioritate insusirea cunostintelor in domeniu SSM a angajatilor pentru
o cat mai buna desfasurare a activitatii, având în vedere riscul de producere a unor accidente de
muncă prin necunoasterea a acestora.
33

Audit Electrician

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Audit Electrician

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUDITAREA DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU

LOCUL DE MUNCĂ „FORMAȚIUNEA DE ÎNTREȚINERE”/POSTUL

2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ

3. APLICAREA METODEI DE AUDITARE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

3.1 FIŞE PRIVIND RISCURILE GENERALE

I.12 Sistemul de iluminat artificial este în permanenţă în stare de I,O 10 10

IV.3 Activitatea lor comportă probleme de natură termică (transpiraţie de I,O 15 15

IX.20 Echipamentele tehnice sunt realizate astfel încât să se asigure I,O 20 20

IX.22 Echipamente tehnice prevăzute pentru lucrul temporar la D,I 20 Nu este

IX.25 Utilizarea schelelor se face în mod corect? D,I 20 20

IX.26 Tehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor asigură D,I 20 Nu este

X.2 Membrii comitetului de sănătate şi securitate în muncă au fost I 15 15

X.6 Operatorii reclamă unele dificultăţi în urmărirea în acelaşi timp a I 15 15

Cod Indicator D/I/O Punctaj

XI.9 Locurile, echipamentele şi materialele sanitare sunt suficiente? I,O 15 15

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Cod Indicator D/I/O Punctaj

3.2 FIŞA PRIVIND RISCURILE SPECIFICE - ELECTROSECURITATE

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Unitatea: SC ... SRL

3.4 RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Fig. 1. Nivelurile de securitate partiale pentru locul de muncă „formațiunea de întreținere”/postul de

Art. 1 PREVEDERI LEGISLATIVE SI DOMENII DE APLICARE

Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca sunt elaborate in conformitate cu

Art. 2 CONDITII GENERALE DE INCADRARE SI REPARTIZARE A LUCRATORILOR

Art. 3 INSTRUIREA LUCRATORILOR

Art. 5 REGULI GENERALE

Art. 5 DOTAREA CU ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE

Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor se va face

CLASIFICAREA PRIZELOR DE PAMANT

a. din punct de vedere al folosirii:

Art 7. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA ELECTROCUTARII PRIN ATINGERE

Protectia impotriva tensiunilor de atingere periculoase

Art. 8 IZOLAREA SUPLIMENTARA DE PROTECTIE

In afara de izolarea de lucru se aplica si o izolare suplimentara de protectie, care se realizeaza

Art. 9 SEPARAREA DE PROTECTIE

Art. 10 PROTECTIA PRIN LEGARE LA PAMANT

Art. 11 PROTECTIA PRIN LEGARE LA NUL

Art. 12 PRIZE DE PAMANT

Art. 13 PROTECTIA AUTOMATA IMPOTRIVA TENSIUNILOR DE ATINGERE

Art. 14 PROTECTIA IMPOTRIVA TENSIUNILOR DE ATINGERE PE SANTIERELE DE

Art. 15 MIJLOACE DE PROTECTIE FOLOSITE IN INSTALATIILE ELECTRICE DE JOASA

Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si

Art. 16 INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Instalatiilor de joasa tensiune care se gasesc in aceeasi incapere cu instalatiile de inalta

Art. 17 UTILAJE SI DISPOZITIVE DE CONSTRUCTII ACTIONATE ELECTRIC

Art. 18 LUCRARI DE CONSOLIDARI, REPARATII SI DEMOLARI

Art. 19 EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE PENTRU SANTIERE

Art. 20 VERIFICAREA REZISTENTEI DE DISPERSIE (PRAM)

Nivelurile de securitate parţiale determinate în urma auditării de conformitate sunt reprezentate

S-ar putea să vă placă și