STUDIU DE CAZ

1. DATE GENERALE:
Nume: F.
Prenume: O.
Diagnostic: deficienţă mintală de ordinul II / moderată
Data naşterii: 14.05. 2007
Locul naşterii: Piteşti

2. DATE FAMILIALE:
Mama: Florentina - casnică
Tata: - lulian - paznic
Fraţi: -un frate
Domiciliul părinţilor.Piteşti

Copilul a venit în Grădiniţa Specială în septembrie 20012

3 3. EXAMINARE PSIHOLOGICĂ:
4
 EXAMENUL PSIHOMOTOR
Lateralitate:

La venirea în grădiniţă copilul nu avea lateralitatea fixată. Nu-şi cunoştea schema

corporală proprie şi nici a partenerului. În anul şcolar 2012-2013 și la începutul acestui
an şcolar, copilul nu are lateralitatea fixată, dar cunoaşte schema corporală proprie şi a
partenereului într-o mare măsură.

1
 Orientare spaţio-temporală:
La venirea în grădiniţă copilul nu avea orientare spaţială în încăpere şi nici orientare
temporală. La sfârşitul anului şcolar a început să înţeleagă unele comenzi privind
orientarea în spaţiul camerei: “du-te la uşă, la masă, la colţ”. În prezent, copilul are
orientare spaţială, dar orientarea temporală este în continuare absentă.

Echilibrul static:
La venirea în grădiniţă, fetiţa stătea destul de bine în picioare nesusţinută. Nu avea
echilibru pe un picior, nici măcar susţinută. Nu stătea ghemuită. Spre sfârşitul anului
şcolar şi mai ales în ultimele 2 luni ridică un picior de pe sol numai dacă are punct de
sprijin. Stă ghemuită ocazional şi nu la cerere.

MEMORIA:
La venirea în grădiniţă, memoria era instabilă, recunoştea figurile colegilor şi ale
personalului. În prezent memoria mecanică de scurtă durată este activă, recunoaşterea
şi reproducerea sunt destul de afectate.

ATENŢIA:
La venirea în grădiniţă nu putea să urmărească cu privirea. Atenţia era nestabilă. La
sfârşitul anului şcolar era atentă la modul în care se jucau şi la ce făceau ceilalţi copii.
Observa anumite aspecte şi atrăgea gestic atenţia adultului asupra lor. Era atentă la
jucării şi la unele jocuri. În prezent are volum relativ redus, distributivitate afectată,
posibilitatea de concentrare este redusă, prezintă doar activitate de desen, joc şi
gimnastică. Îşi concentrează atenţia pentru o perioadă scurtă de timp.

LIMBAJUL:
La venirea în grădiniţă, prezenta o întârziere severă în dezvoltarea limbajului expresiv.
Spre sfârşitul anului şcolar spunea deficitar numele copiilor şi al altor persoane din jur.

2
Vocaliza şi era prezentă uneori lalaţiunea. Limbajul gestual era prezent doar să indice cu
degetul pe cineva. Mimica era foarte expresivă. În prezent limbajul impresiv este bine
reprezentat, iar în limbajul expresiv numeşte obiecte, acţiuni. Este prezenta dislalia
polimorfă: l, r, m, f, v, j, h. Foloseşte în comunicare intonaţie inadecvată, plată, neutră.
Volumul vocabularului este relativ scăzut.

GÂNDIREA:
La venirea în grădiniţă, gândirea era netestabilă. Apoi a ajuns la stadiul operaţiilor
senzorio-motorii. În prezent poate clasifica jocurile după culoare şi mărime cu ajutorul
adultului. Gândirea se află la nivelul operaţiilor intuitive.

MOTIVAŢIA:
La venirea în grădiniţă, motivaţia nu era prezentă, dar spre sfârşitul anului ajunsese în
stadiul de a fi determinată de nivelul de a fi centrul atenţiei adultului.În prezent are
motivaţie intrinsecă determinată de nevoi bazale şi satisfacerea lor. Funcţionează şi
motivaţia extrinsecă determinată de promiterea unei recompense.

INTELIGENŢA:
La venirea în grădiniţă, inteligenţa era netestabilă, spre sfârşitul anului începuse să
înţeleagă unele relaţii de tipul cauză-efect.

VOINŢA:
La venirea în grădiniţă, voinţa era netestabilă şi nu depunea efort voluntar. Nici în
prezent nu depune efort voluntar.

AFECTIVITATEA:
La venirea în grădiniţă, prezenta imaturitate afectivă. Nu relaţiona, nu stabilea nici măcar
contact vizual. La sfârşitul anului şcolar, copilul era vesel, căuta compania adultului, se
răsfăţa, se juca cu una din colegele de grupă, de aceaşi vârstă cu ea, dar faţă de care

3
avea o atitudine autoritară, copiată după modelul observării la adult. În prezent
relaţionează uşor cu copii, dar şi cu adulţii. Este predominant veselă. Relaţionează uşor,
se răsfaţă. Îi place să se joace cu copii.

AUTONOMIE PERSONALĂ:
La venirea în grădiniţă autonomia personală nu exista. Participa la îmbrăcare şi
dezbrăcare – ridica piciorul şi mâna. Mânca ajutată. Strângea jucăriile de pe jos, făcea
curat la locul de joacă. În prezent, se îmbracă şi se dezbracă singură, mănâncă singură,
dar nu îşi face nevoile singură.

PROF. PSIHOPEDAGOG,
BULACU DANA