Ulterior definirii obiectivului se trece la selectarea modului şi mijloacelor
de motivare a clienţilor. În vederea realizării acestui scop şi ţinând cont de caracteristicile auditoriului ţintă, se segmentează piaţa în funcţie de stilul de viaţă sau de alte variabile. Discuţii importante sunt iniţiate pentru suţinerea uneia sau alteia dintre formele de ajungere la nivelul consumatorului şi a-l determina să ia decizia de cumpărare, respectiv asupra apelurilor naţionale sau emotive. Atracţia emoţionlă variază de la un sentimentalism exagerat până la goază pură. În cazul aspectului raţional, cea mai eficientă cale este prezentarea valorii, adică a funcţiilor pe care le realizează produsul şi a nivelului de performanţă atins, împreună cu costurile de exploatare suportate de cumpărător. O abordare din ce în ce mai des întâlnită este utilizarea celebrităţilor în cadrul aşa numitului mesaj testimonial argumentul teoretic aflat la baza mesajelor este că o parte din imaginea celebritaţii se transferă, o dată cu produsul pe care îl girează, asupra consumatorului, iar oamenii vor fi motivaţi sa il utilizeze. Creatorii de publicitate trebuie să determine un element de atracţie sau o temă care să ducă la obţinerea raspunsului dorit. Există in principal, elemente de atracţie cum sunt cele raţionale şi emoţionale. Elementele de atracţie raţionale vizează propriul interes al auditoriului, demonstrând faptul că produsul va aduce avantajele aşteptate. Se poate apela la mesajele emoţionale în cazul bunurilor industriale, aşa cum s-a întâmplat cu cei de la Alcatel, care au speculat tema managerilor de a investi în tehnologii ce se pot învechii foarte rapid. Specialiştii pot folosi, de asemenea, elemente emoţionale pozitive, cum ar fi umorul, mândria, spetanţele de reuşită şi bucuria. Astfel, temele unor mesaje publicitare, precum cea a firmei British Telecom (Telefonând puteţi face o bucurie cuiva), stârnesc o mulţime de sentimente puternice. În privinţa structuri mesajului, trebuie să se ia o decizie cu privire la ceea ce urmeaza a se spune şi cum se va spune. Pentru a concepe un mesaj eficient, trebuie să se rezolve trei probleme referitoare la structura acestuia. În primul rând, se pune întrebarea cine va trage concluzia de rigoare: marketer- ul sau auditoriul? Cercetările demonstrează faptul că, de obicei, este mai bine să se tragă o concluzie de la început în cazul în care destinatarii vizaţi nu vor putea fi motivaţi sau vor fi incapabili să ajungă la concluzia corespunzătoare. Discursul publicitar este privit ca o comunicare simbolică între specialiştii în domeniu şi public, presupunând utilizarea tot mai extinsă a imaginii pentru a argumenta, în cadrul procesului de comunicare, renunţarea la publicitatea logocentrică în favoarea unei strategii de penetrare prin imagini asupra consumatorilor. Mesajul conceput trebuie, astfel, să aibă şi o formă convingătoare.