1.

PRINCIPIILE PROCESULUI CIVIL - I

Definitie = constituie regulile de baza care fundamenteaza intregul proces civil,

guvernand atat faza judecatii, cat si faza executarii silite

● PRINCIPIUL LIBERULUI ACCES LA JUSTITIE

- orice persoana se paote adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a
intereselor legitime, nicio lege nuputand ingradi exercitarea acestui drept
- niciun judecator nu poate refuza solutionarea unri cereri cu care in modlegal a fost
investit pe motiv ca legea nu e clara, nu prevede sau este incompleta

● PRINCIPIUL LA UN PROCES ECHITABIL, IN TERMEN OPTIM SI PREVIZIBIL

- prin proces echitabil se intelege respectarea dispozitiilor legale, a principiilor
fundamentale reglementate de legislatia interna, precum contradictorialitatea, dreptul
la aparare sau egalitatea
- instanta independenta - adica judecatorul este independent in raport de orice alta
putere

● PRINCIPIUL LEGALITATII
- presupune ca procesul civil se desfasoara atat in conformitate cu dispozitiile
legi de drept material, cat si cu cele ale legii de drept procesual
- justitia se realizeaza prin instantele judecatoresti prevazute de lege, iar competenta
instantelor si copunerea lor sunt strict determinate de lege

● PRINCIPIUL EGALITATII
- partile sunt tratate in mod egal si fara discriminari
- cetatenii sunt egali in fata legii
- acestia au acelasi drepturi in raport cu pozitia procesuala pe care o detin, sa aiba
posibilitatea de a utiliza aceleasi mijloacele de aparare

● PRINCIPIUL DISPONIBILITATII
- reprezinta posibilitatea legala oferita partii de a dispune atat de obiectul
procesului, cat si de mijloacele legale de aparare a acestuia, atunci cand se
sustine o incalcare de catre partea adversa a dreptului ocrotit de lege
- dreptul persoanei interesate de a porni procesul civil - instanta nu se sesieaza din
oficiu, ci la cererea de chemare in judecata formulata de persoana care pretinde un
drept impotriva altei persoane sau doreste protectia unei situatii juridice
- procurorul poate insa porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pt apararea
drepturilor intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie si ale
disparutilor
- dreptul de a stabili obiectul si limitele procesului - dreptul partii de a stabili
pretentiile sale prin intermediul cererii de chemare in judecare
- judecatorul are obligatia de a se pronunta asupra tuturor cererilor cu care a fost
investit, fara a avea posibilitatea de a modifica obiectul si cauza, fixate de parti prin
cererile formulate
- limitele procesului - sunt fixate de parti, dar daca ele au dat o alta denumire,
judecatorul poate restabili temeiul juridic, dar nu poate schimba cauza
- dreptul partilor de a face acte de dispozitie - presupune ca partile sa aiba
posibilitatea de a dispune de dreptul lor
- dreptul de a exercita caile de atac impotriva hotararii pronuntate - presupune ca
partea nemultumita de hotararea pronuntata sa poata exercita calea de atac impotriva
acesteia
- de asemenea, dreptul la calea de atac ii este recunoscut si procurorului, acesta avand
posibilitatea de a formula caile de atac impotriva hotararilor pronuntate pt apararea
drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si
ale disparutilor
- dreptul de a solicita executarea silita a hotararii - presupune ca partea care a
castigat procesul are dreptul de a solicita punerea in executare a hotararii atunci cand
partea care a pierdut procesul nu isi executa de bunavoie obligatia situata cu titlu
executoriu

● OBLIGATIILE PARTILOR SI TERTILOR IN DESFASURAREA PROCESULUI

1. OBLIGATIILE PARTILOR
- obligatia de a indeplini actele in ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator
- obligatia de a-si proba pretentiile si apararile, de a contribui la desfasurarea fara
interziere a procesului
2. OBLIGATIILE TERTILOR
- obligatia de a sprijini realizarea justitiei, adica sa se prezinte de ex ca martor sau sa
dea un inscris util

● PRINCIPIUL BUNEI CREDINTE

- partile au obligatia de a isi exercita cu buna credinta drepturile si obligatiile
civile, in caz de nerespectare a acestora partea putand fi obligata la plata unor
despagubiri

● PRINCIPIUL DREPTULUI LA APARARE

- la instantele de fond (prima instanta si apel), dar si recurs, ei pot sta personal in
judecata sau prin intermediul unui mandatar neavocat
- partile au dreptul de a lua la cunostinta continutul dosarului, de a propune probe si de
a ridica exceptii

● PRINCIPIUL CONTRADICTORIALITATII
- presupune ca instanta nu poate hotari asupra unei cereri, decat dupa citarea sau
infatisarea partilor, daca legea nu prevede altfel
- se aplica atat in faza judecatii, cat si in fata executarii silite
- instana este obligata sa supuna discutiei partilor toatecererile, exceptiile si
imprejurarile de fapt sau de drept invocate, astfel partile au ocazia de a-si spune
punctul de vedere

● PRINCIPIUL ORALITATII
- procesele de dezbat oral, atat in etapa cercetarii cat si in etapa dezbaterilor

● PRINCIPIUL NEMIJLOCIRII
- presupune ca probele se administreaza de catre instanta care judeca procesul
 - instanta cerceteaza toate elementele dosarului in mod nemijlocit (direct)
- administrarea probelor se face in camera de consiliu

● PRINCIPIUL PUBLICITATII
- sedintele de judecata sunt publice, iar procesul civil se va desfasura in prezenta
partilor, precum si a altor persoane
- exceptii: in fata primei instante cercetarea procesului se desfasoara in camera de
consiliu, tot in camera de consiliu are loc si solutionarea cererii de abtinere sau de
recuzare, sau judecarea cererii de divort intemeiate pe acordul sotilor
- sau atunci cand se aduce atingere moralitatii, ordinii publice sau intereselor minorilor

● PRINCIPIUL DESFASURARII PROCESULUI CIVIL IN LIMBA ROMANA

● PRINCIPIUL CONTINUITATII
- presupune ca judecatorul investit nu poate fi inlocuit pe durata procesului, decat
pt motive temeinice (promovare, detasare, intrarea in concediu medical)
- atunci cand inlocuirea a avut loc dupa ce s-a dat cuvantul in fond partilor, atunci cauza
se repune pe rol

● PRINCIPIUL ROLULUI JUDECATORULUI IN AFLAREA ADEVARULUI

- judecatorul solutioneaza litigiul conform regulilor de drept care ii sunt aplicabile, ceea
ce inseamna ca judecatorul va aplica normele de drept situatiei de fapt prezentate si
rezultate in urma cererii judecatoresti
- judecatorul poate dispune introducerea in cauza a altor persoane
- el da sau restabileste calificare juridica a actelor si faptelor deduse judecatii

3. ACTIUNEA CIVILA. NOTIUNE SI CONDITII DE EXERCITARE

Notiune = reprezinta ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege prin

intermediul carora se asigura protectia drepturilor subiective civile sau a situatiilor
juridice ocrotite de lege, precum si apararea partilor in proces
- exercitarea este o facultate, o aplicatia a principiului disponibilitatii,prin intermediul
careia cel care pretinde un drept subiectiv solicita instantei de judecata recunoasterea
acestui drept sau protectia unui interes legitim

● Conditii de exercitare a actiunii civile:

1. Capacitatea procesuala (de exercitiu si de folosinta)

- Definitie - constituie aptitudinea unei persoane fizice/juridice de a avea drepturi si
obligatii pe plan procesual (capacitate procesuala de folosinta), respectiv,
aptitudinea de a-si valorifica singura drepturile procesuale si de a-si indeplini obligatiile
procedurale, de a sta in judecata (capacitate procesuala de exercitiu)

- Capacitatea procesuala de folosinta = consta in aptitudinea unei persoane de a

avea drepturi si obligatii pe plan procesual
- In cazul in care la primul termen de judecata sau chiar la un termen ulterior, se constata
ca paratul in cauza era decedat, instanta nu va invoca imediat exceptia lipsei
 capacitatii de folosinta, mai intai asteapta sa vada daca reclamantul isi modifica
cererea si urmeaza sa se judece cu mostenitorii. Daca acesta nu isi modifica cererea,
va respinge cererea ca fiind formulata impotriva unei persoane fara capacitate
procesuala
- Capacitatea procesuala de exercitiu = consta in aptitudinea unei persoane care
are folosinta drepturilor sale de a le valorifica in justitie sigura, exercitandu-le
personal si indeplinind, tot astfel, obligatiile procesuale (capacitatea unei
persoane de a sta in judecata)
- lipsa capacitatii - minori pana in 14 ani, interzisi judecatoresti (reprezentare)
- capacitate restransa - minori intre 14 si 18 ani (asistare)
- capacitate deplina - peste 18 ani
- capacitatea inceteaza prin deces

2. Calitatea procesuala
- Definitie: presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana
care se pretinde sau care este titular al dreptului subiectiv in raportul juridic dedus
judecatii (calitatea procesuala activa) si intre persoana paratului si subiectul pasiv al
raportului juridic litigios dedus judecatii (calitate procesuala activa)
- exceptii: procuror, curatela speciala, asociatia de protectie a consumatorilor
- Justificarea calitatii procesuale - ca regula, reclamantul trebuie sa justifice atat
calitatea sa procesuala activa, cat si pe cea pasiva, avand in vedere ca el este cel care
declanseaza procesul civil
- justificarea se face de reclamant prin cererea de chemare in judecata, prin expunerea
motivelor de fapt pe care isi intemeiaza cererea si uneori prin anexarea unor acte
doveditoare
- calitatea procesuala se poate transmite pe care legala (mostenitorii) sau
conventionala (cesiunea de creante, preluarea de datorie, vanzarea sau donarea unui
bun litigios)

3. Formularea unei pretentii (afirmarea unui drept subiectiv civil)

- poate avea ca obiect fie protectia unui drept subiectiv civil, fie a unei situatii juridice
ocrotite de lege
- Conditii de exercitare: sa fie recunoscut si ocrotit de lege; sa fei exercitat in limitele
sale externe si interne; sa fie exercitat cu buna-credinta; sa fie nascut si actual
- daca in urma probelor administrate si a dezbaterilor contradictorii, instanta constata ca
dreptul subiectiv pretins de reclamant nu exista sau, desi exista, nu indeplineste
conditiile de validitate impuse de lege pentru a putea fi exercitat (altele decat cerinta
de a fi actual), atunci cererea de chemare in judecata va fi respinsa ca neintemeiata

4. justificarea unui interes

- Def: reprezinta folosul practic urmarit de cel care a pus in miscare actiunea civila
- poate fi material (de natura patrimoniala), sau moral (de natura nepatrimoniala)
- interesul trbuie sa fie: determinat, legitim, nascut si actual, personal
- interesul nu trebuie sa existe doar la data sesizarii instantei, ci trebuie sa continue sa
existe pe tot parcursul procesului

4. CLASIFICAREA ACTIUNILOR CIVILE

 I. In functie de SCOPUL URMARIT prin introducerea cererii de chemare in judecata
1. Actiuni in realizarea dreptului = acelea prin care reclamantul, pretinzandu-se titularul
unui drept subiectiv, solicita instantei obligarea paratului la respectarea acelui drept,
iar in cazul in care nu mai exista aceasta posibilitate, la despagubiri pt prejudiciul creat.
- in condamnare, in adjudecare, de executare
2. Actiuni in constatare = acele cereri prin intermediul carora reclamantul solicita
instantei constatarea existentei unui drept subiectiv civil al sau ori inexistenta unui
drept subiectiv civil al paratului impotriva sa
- actiunea in constatare este imprescriptibila si poate fi transformata intr-o
cerere in realizare si viceversa
3. Actiunile in constituire de drepturi = acele actiuni prin care reclamantul solicita
aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca, pentru a deduce consecintele
ce se impun, in vederea crearii unor situatii juridice noi

II. Dupa CARACTERUL PATRIMONIAL / NEPATRIMONIAL al dreptului ce se

valorifica
1. Cereri nepatrimoniale - cereri fara continut economic
2. Cereri patrimoniale - ale caror continut este evaluabil in bani
- personale, mixte, reale

III. Dupa CALEA PROCEDURALA aleasa de parte pentru apararea dreptului

1. Cereri principale = prin care se declanseaza procesul
2. Cereri accesorii = cele a caror rezolvare depinde de solutia din cererea principala,
aflandu-se intr-o relatie de subsidiaritate fata de aceasta
3. Cereri incidentale = acelea care pot avea o existenta independenta (precum cererea
principala), dar care sunt formulate intr-un proces deja initiat
4. Cereri aditionale = cererile prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare

6. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL. INSTANTA DE JUDECATA

PARTICIPANTI LA PROCESUL CIVIL:

- istanta de judecata
- procuror
- grefier
- martori
- experti
- arbitrii
- avocati
- asistenti judiciari

PARTI LA PROCESUL CIVIL:

- reclamant
- parat
- terii intervenienti

● Compunerea instantei de judecata:

1 judecator: prima insnta la judecatorie, tribunal si curte de apel
1 judecatori si 2 asistenti judiciari: cereri privind conflictele de munca si asigurari sociale
2 judecatori: apel
3 judecatori: recurs
5 judecatori: recurs la ICCJ

● Cazuri de incompatibilitate absoluta:

1. Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a
solutionat cauzanu paote ua parte la judecarea aceleiasi pricini in apel, recurs,
contestatie in anulare sau revizuire
2. Judecatorul care a pronuntat o inchiere interlocutorie / o hotarare nu poate lua parte
la judecarea aceleiasi pricini in cazul in care s-a dispus trimiterea spre rejudecare
3. Judecatorul care a fost martor, expert, arbitru, procuror, asistent judiciar, magistrat-
asistent sau mediator in aceeasi cauza nu poate judeca acel proces

● Mijloace de invocare a incompatibilitatii. Abtinerea si recuzarea

Abtinere - chiar de judecator
Recuzare - de partea care e interesata
- declaratia de abtinere se face in scris, de indata ce judecatorul a cunoscut existenta
cazului de incompatibilitate; sau verbal - in sedinta, fiind consemnata in incheiere
- recuzarea nu determina suspendarea cauzei, pe cand abtinerea o face
- recuzarea poate fi invocata in orice stare a pricinii

Procedura:
- in momentul in care ia la cunostinta, judecatorul depune cererea de abtinere
care se rezolva cu prioritate
- cererea este solutionata de un alt complet de judecata, iar daca nu este
posibil, de instanta ierarhic superioara
- instanta careia i-a revenit sarcina hotaraste in camera de consiliu,de indata,
putand sa il asculte pe judecatorul recuzat
- in cazul in care s-au realizat cereri de recuzare si de abtinere din motive
diferite, acestea se vor judeca impreuna. In caz de admitere, cererea de
recuzare va fi respinsa ca ramasa fara obiect

NU sunt supuse cailor de atac:

- incheierea prin care s-a admis abtinerea
- incheierea prin care s-a respins abtinerea
- incheierea prin care s-a admis recuzarea
- incheierea prin care s-a respins recuzarea ca motiv ca cererea a ramas fara motiv

Incheierea prin care s-a respins recuzarea:

- poate fi atacata cu fondul, fiind supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea pe fond
- poate fi atacata cu recurs la instanta ierarhic superioara in 5 zile de la comunicarea
hotararii, atuci cand hotararea pe fond e definitiva

8. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL. TERTII INTERVENIENTI

 Notiune = persoanele straine de proces; persoanele care sunt introduse intr-un
proces in curs de desfasurare si care devin si ele parti, fiind insa denumite, in
continuare terti, spre a fi deosebite de partile initiale

I. INTERVENTIA VOLUNTARA - acea forma de participare a tertelor persoane la

judecata ce consta in introducerea unui tert, din propria sa initiativa, intr-un proces aflat
in curs de judecata, pentru a-si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei
parti din acel proces

1. Principala - reprezinta cererea (actul de procedura) prin care un tert solicita

introducerea sa intr-un proces in curs de judecata, pentru a i se recunoaste sau stabili
un drept propriu
- este o veritabila cerere de chemare in judecata indreptata impotriva partilor initiale
- tertul poate sa formuleze pretentia si intr-o cale principala declansand alt proces, insa
el prefera sa isi formuleze pretentia in litigiul pendintem cererea dobandind caracter
incidental
- este admisibila in orice proces civil (exceptie face desfacerea casatoriei, i materie de
adoptie, etc)
- termenul este numai in fata primei instante, dar inainte de inchiderea dezbaterilor
de fond
- se poate face si in apel, dar numai cu acordul partilor
- se judeca odata cu cererea principala
- daca judecata cererii principale este intarziata, judecatorul poate dispune disjungerea
- daca a fost admisa, se poate ataca numai odata cu fondul
- daca a fost respinsa, se poate ataca cu apel (daca a fost judecata in prima instanta)
sau recurs (daca a fost pronuntata in apel)

2. Accesorie - cererea prin care un tert ce justifica un interes solicita introducerea sa intr-
un litigiu in curs de desfasurare, pentru a apara drepturile uneia dintre partile initiale
- este o simpla aparare, deoarece tertul intervenient nu invoca un drept propriu, ci doar
il sprijina pe reclamant, sau dupa caz, pe parat
- se largeste doar cadrul procesual sub aspectul partilor, nu si obiectul
- termenul: pana la inchiderea dezbaterilor, in tot cursul judecatii, chiar si direct in caile
extraordinare de atac

II. INTERVENTIA FORTATA

1. Chemarea in judecata a altei persoane - mijlocul procesual prin care una dintre
partile initiale solicita introducerea in proces a unei terte persoane care ar putea sa
pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul
- veritabila chemare in judecare
- tertul dobandeste pozitia procesuala de reclamant (nu calitatea)
- trebuie sa imbrace forma unei cereri de chemare in judecata
- cererea se comunica atat tertului, cat si partilor adverse
- cand cererea e formulata de reclamant / intervenient principal - cel mai tarziu pana
la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante
- cand cererea este formulata de parat - in termenul prevazut pentru depunerea
intampinarii sau cel ai tarziu pana la primul termen de judecata
 - santiunea pentru nedepunerea in termen este decaderea, iar cererea va fi anulata /
respinsa ca tardiv formulata
- pt a admite in principiu, instanta se va pronunta prin incheiere interlocutorie
- in cazul in care paratul este chemat in judecata pentru o datorie baneasca si
recunoaste pretentiile banesti formulate impotriva sa, declarand ca vrea sa isi achite
datoria fata de cel care isi va stabli judecatoreste dreptul si, depunand totodata suma
respectiva, va fi scos din proces

2. Chemarea in garantie - partea interesata poate sa cheme in garantie o terta

persoana, impotriva careia ar putea sa se indrepte cu o cerere separata in garantie
sau in despagubiri
- interesul apartine atat paratului, inculpatului sau intervenientului principal
- desi chemarea in garanatie reprezinta o facultate si nu o obligatie pt parti, in cazurile
prevazute de lege, daca nu alege calea incidentala, garantul se expune riscului de a
nu mai putea sa isi valorifice ulterior pretentiile impotriva garantului

3. Aratarea titularului dreptului - cererea de interventie prin care paratul dintr-o actiune
reala solicita introducerea in proces a persoanei un numele careia detine lucrul sau
exercita dreptul supus judecatii
- poate fi facuta numai de parat si numai in cazul cererilor prin care se urmareste
valorificarea unui drept real
- paratu poate face aratarea titularului dreptului printr-o cerere motivata, depusa in
termenul prevazut de lege pentru dupunerea intampinarii, sua daca intampinarea nu
este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata in fata primei instante
- cererea se comunica tertului impreuna cu o copie de pe cererea de chemare in
judecata, de pe intampinare si de pe inscrisurile aflate la dosar
- adminisibilitatea in principiu a cererii de aratare a titularului dreptului se va discuta
numai dupa comunicarea acestei cereri si a inscrisurilor care insotesc terutului aratat
ca titular al dreptului si partilor adverse

4. Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane - singura forma a

interventiei care se dispune din initiativa instantei de judecata
- in materie contencioasa
- pentr introducerea tertului este suficient si acordul unei singure parti

9. PARTICIPAREA PROCURORULUI IN PROCESUL CIVIL

Definitie: prin “participarea procurorului in procesul civil” se intelege participarea

Ministerului Public, printr-unul dintre parchetele ce il constituie
1. Pornirea procesului civil
- procurorul poate porni orice actiune civila in vederea apararii drepturilor si intereselor
legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor
- procurorul gemeral al Parchetului de pe langa ICCJ poate introduce recursul in
interesul legii
- ca regula, chiar si in ipoteza in care procurorul porneste actiunea civila, acesta nu
devine parte in proces, el avand calitatea si in aceasta situatie, de participant la proces,
reprezentand interesele generale ale societatii
 2. Participarea la judecata procesului civil si punerea de concluzii
- procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in orice faza a acestuia
- poate participa la judecata oricarei actiuni civile

3. Exercitarea cailor de atac

- poate exercita cai de atac ori de cate ori este necesar pt apararea drepturilor si
intereselor legitime ale minorilor, etc
- daca nu a participat la judecata cauzei, termenul de apel / recurs curge de la
pronuntarea hotararii
- daca a participat la judecata cauzei, termenul de apel / recurs curge de la
comunicarea hotararii

4. Cererea de punere in executare a hotararilor emise in favoarea minorilor, a

persoanelor puse sub interdictie si a disparutilor
- procurorul poate sa ceara punerea in executare a oricaror titluri executorii emise in
favoarea minorilor, a persoanelor puse sub interdictie sau a disparutilor

● Efecte fata de titularul dreptului:

- atunci cand procurorul initiaza actiunea civila, instanta va dispune in mod
obligatoriu introducerea in cauza si citarea titularului dreptului subiectiv afirmat
in calitatea de reclamant
- daca procurorul renunta la judecarea cererii pe care a initiat-o, titularul dreptului
va putea contiua judecarea cererii introduse de procuror, ipoteza in care
solutionarea cauzei va avea loc numai intre acesta si restul paratilor, iar
Ministerul Public va fi scos din proces

10. REPREZENTAREA PERSOANELOR FIZICE IN PROCESUL CIVIL

Notiune = desemneaza situatia in care o persoana,numita reprezentant,

indeplineste acte de procedura in numele si in interesul altei persoane, care este parte
in proces, numita reprezentat

I. REPREZENTAREA LEGALA
- intervine atunci cand partea este o persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu
(minor sub 14 ani sau persoana pusa sub intedictie judecatoreasca

II. REPREZENTAREA CONVENTIONALA

- intervine atunci cand partil aleg sa stea in judecata printr-un reprezentant ales

a. Mandatar neavocat - se realizeaza pin contract de mandat

- nu poate pune concluzii orale asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului
(exceptie: sunt licentiati in drept si soti pt soti si rude pana la gradul 2)
- nu poare reprezenta partea in proces doar pe baza unei procurori generale
 - renuntarea sau revocarea nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare,
afara numai daca a fost facuta in sedinta de judecata si in prezenta ei

b. Consilier juridic - prin contract de munca / raport de serviciu

c. Mandatar avocat - prin contract de asistenta juridica

- atat in fata instantei, cat si a instantelor de apel, recurs, precum si in cazul contestatiei
in anulare si al revizurii, reprezentarea prin avocat este facultativa
- atunci cand instanta constata, din oficiu sau la sesizarea uneia dintre parti, ca la dosar
nu se gaseste dovada calitatii de reprezentant a persoanei care a formulat o cerere in
numele partii, mijlocul procesual de invocare a acestei neregularitati il constituie
exceptia lipsei dovezii calitatii

III. REPREZENTAREA JUDICIARA

- atunci cand legea prevede in mod expres obligatia instantei de a numi un curator
special

11. COMPETENTA MATERIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI. DETERMINAREA

COMPETENTEI MATERIALE DUPA VALOAREA OBIECTULUI CERERII

Notiune = presupune o delimitare intre instante de grad diferit (pe verticala); este
reglementata de norme de ordine publica, ceea ce inseamna ca are cracter absolut,
astfel incat partile nu pot conveni sa deroge de la aceste norme, nici chiar cu
autorizarea instantei

I. COMPETENTA MATERIALA A JUDECATORIEI

A. Judecatoria este instanta competenta sa solutioneze in prima instanta:

- cererile date de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie, cu exceptia
celor date expres prin lege in competenta altor instante
- cererile referitoare la inregistraile in registre de stare civila
- cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje, apartamente sau
spatii aflate in proprietatea exclusive a unor persoane diferite, precum si cele privind
raporturile juridice stabilite de asocitatiile de proprietari cu alte persoane fizice sau
persoane juridice, dupa caz
- cererile de evacuare
- cererile referitoare la zidurile si santurile comune, distanta constructiilor si plantatiilor,
dreptul de trecere, precum si la orice servituti sau alte limitari ale dreptului de
proprietate prevazute de lege, stabilite de parti sau institute pe cale judecatoreasca
- cererile privitoare la stramutare de hotare si cererile de granituire
- cererile posesorii
- cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face, neevaluabile in bani, indiferent
de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu exceptia celor date de lege in
competenta altor instante
- cererile de declarare judecatoreasca a mortii unei persoane
- cererile de imparteala judiciara, indiferent de valoare
 - orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent
de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti
B. Judecatoria judeca si:
- caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate
jurisdictionala si ale altor organe de activitate, in cazurile prevazute de lege
- orice alte cereri date prin lege in competenta judecatoriei

II. COMPETENTA MATERIALA A TRIBUNALULUI

- tribunalele judeca in prima instanta, ca instante de apel, ca instante de recurs, precum
si contestatiile in anulare sau revizuirile formulate impotriva hotararilor pronuntate de
catre tribunal
- tribunalul judeca in prima instanta toate cererile care nu sunt date prin lege in
competenta altor instante, ceea ce inseamna ca tribunalul este instanta de drept
comun in ceea ce priveste judecata in prima instanta
- se solutioneaza in prima instanta - cererile evaluabile in bani in valoare de 200.000
/ cererile neevaluabile in bani / cererile in materia drepturilor de proprietate
intelectuala
- se solutioneaza in caile de atac - apelurile impotriva hotararilor pronuntate de
judecatorii in prima instanta / recursuri

III. COMPETENTA MATERIALA A CURTII DE APEL

- judeca in prima instanta, ca instante de apel, ca instante de recurs si orice alte cereri
date prin lege

IV. COMPETENTA MATERIALA A ICCJ

- sectia I civila, sectia II civila, sectia penala, sectia de contencios administrativ si fiscal
si sectiile unite

V. DETERMINAREA COMPETENTEI MATERIALE DUPA VALOAREA OBIECTULUI

CERERII
- reclamantul este cel care stabileste valoarea obiectului
- valoarea obiectului cererii poate fi contestata
- daca reclamantul a sesizat instanta cu mai multe capete principale de cerere
intemeiate pe fapte ori cauze diferite, competenta se stabielste in raport cu valoarea,
sau dupa caz, cu natura ori obiectul fiecarei pretentii in parte
- daca unul dintre capetele de cerere este de competenta altei instante, instanta
sesizata va dispune disjungerea si isi va declina competenta
- in cazul in care mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un titlu comun ori
avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate in stransa legatura, au fost
deduse jdecatii printr-o unica cerere de chemare in judecata, instanta competenta sa
le solutioneze se determina tinanandu-se seama de acea pretentie care atrage
competenta unei instante de grad mai inalt

12. COMPETENTA TERITORIALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI

Notiune - presupune delimitarea competentei unei isntante intre instantele de

acelasi grad - > competenta teritoriala raspunde la intrebarea “care dintre instantele
de acelasi grad este competenta sa solutioneze pricina?”
 I. CLASIFICAREA COMPETENTELOR TERITORIALE

1. Competenta teritoriala de drept comun

- regula generala este ca cererea de chemare in judecata se introduce la
instanta in a carei circumscriptie domiciliaza paratul (unde avea domiciliu la
data introducerii cererii de chemare in judecata)
- daca nu este stiuta resedinta acestuia, se ia in considerare resedinta
reclamantului

2. Competenta teritoriala alternativa

- poate alege atunci cand paratul se indreapta impotriva statului, cand sunt mai multe
parti, la cererile ce stabilesc filiatia, etc
- in privinta cererilor referitoare la obligatiile izvorate dintr-o fapta ilicita, acestea pot fi
adresate si instantei in a carei circumpscriptie s-a savarsit fapta ilicita, precum si celei in raza
careia s-a produs prejudiciul

3. Competenta teritoriala exclusiva

4. Competenta facultativa - cazuri speciale

II. PROROGAREA COMPETENTEI

Notiune = intervine in situatia in care instanta competenta sa solutioneze cererea de

chemare in judecata cu care a fost investita de catre reclamant devine competenta sa rezolve
si cereri care, in mod obisnuit, nu intra in competenta sa, operand in acest sens o extindere a
competentei instantei initial investite

13. INCIDENTE PROCEDURALE REFERITOARE LA COMPETENTA

I. EXCEPTIA DE NECOMPETENTA

Notiune = mijlocul procesual prin care, in conditiile legii, partea interesata,

procurorul sau instanta invocata, fara sa puna in discutie fondul dreptului,
neregularitati procedurale privitoare inclusiv la competenta instantei, urmarind, dupa
caz, declinarea competentei sau respingerea cererii
- ca termen, necompetenta generala poate fi invocata in orice stare a pricinii
- necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocata de parti
ori de catre judecator la primul termen de judecata la care partile sunt legal
citate

II. CONFLICTUL DE COMPETENTA

 Notiune = desemneaza situatia in care doua sau mai multe instante judecatoresti
se conidera deopotriva competente sa solutioneze o pricina, sau se considera toate
necompetente si isi declina reciproc competenta
- conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta,
de catre instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict
- instanta in fata careia s-a ivit conflictul, se va suspenda din oficiu
- conflictul dintre doua sectii ICCJ se solutioneaza de completul de 5
judecatori

III. CONEXITATEA

Notiune = presupune existenta a doua sau mai multor procese care se afla
inaintea aceleiasi instante sau a unor instante deosebite, la care judecata este in prima
instanta, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti, si al caror obiect
si cauza au intre ele o stransa legatura
- exceptia se solutioneaza de catre ultima instanta sesizata in mod cronologic
si care se pronunta prin incheiere interlocutorie
- daca instantele sunt de grad diferit, exceptia se solutioneaza de cea cu grad
mai inalt
- nu se pot conexa doua cereri la care una se aplica codul vechi si una noul cod

IV. LITISPENDENTA

Notiune = presupune acelasi proces, in legatura cu care s-au formulat mai multe
cereri la aceeasi instanta sau la instante deosebite, dar deopotriva competente
- parti, obiect si cauza indentice
- pe rolul instantei de fond
- exceptia se invoca in fata ultimei instante sesizate
- in caz ca e admisa, dosarul se retrimite la instanta care a fost mai intai sesizata
- daca e respinsa, devine actual conflictul pozitiv de competenta, ambele
instante declarand ca sunt competente a solutiona pricina

V. STRAMUTAREA

Notiune = intervine in acele situatii in care judecata in bune conditii a unei pricini
este pusa sub semnul indoielii, legea permitand stramutarea pricinii la o alta instanta
decat cea care in mod normal ar fi competenta sa judece

14. ACTELE DE PROCEDURA.NOTIUNE SI CLASIFICARE. CONDITII

PENTRU INDEPLINIREA ACTELOR DE PROCEDURA

Notiune = actul de procedura constituie operatiunea juridica si inscrisurile

facute de pasticipantii la proces in legatura cu activitatea lor in cadrul procesului civil

I. CLASIFICAREA ACTELOR DE PROCEDURA

 1. In functie de modul de efectuare
- scrise/orale
2. In raport cu organele sau persoanele care le intocmesc
- ale partilor / ale instantei / auxiliare justitiei / ale altor participanti
3. in functie de continut
- care contin o manifestare de vointa / care constata o operatiune procedurala
4. In functie de locul de indeplinire
5. In functie de caracterul indeplinirii actului de procedura
- obligatorii / facultative

II. CONDITII PENTRU INDEPLINIREA ACTELOR DE PROCEDURA

- sa imbrace forma scrisa
- sa rezulte ca au fost respectate cerintele legale
- sa fie efectuat in lb romana

15. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA

I. REGULI GENERALE
- instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori s-
au prezentat, personal sau prin reprezentant, in afara de cazurile in care legea
se dispune altfel
- regula este ca se realizeaza citarea partilor si numai cu titlu de exceptie
judecata are loc fara citarea partilor
- in procesul civil, partile nu sunt obligate sa se infatiseze, insa este
necesar ca toate partile din proces sa fi fost legal citate, daca judecata
princinii se face cu citarea partilor

II. SCOPUL CITARII

- este incunostintarea partilor despre existenta procesului, despre locul si data
sedintei de judecata este unul dintre mijloacele de asigurare a dreptului la
aparare

III. TERMENUL IN CUNOSTINTA

- se poate face si prin luarea termenului de cunostinta
- au termen in cunostinta : partea care a depus cererea si a luat termenul la
cunostinta; partea care a fost prezenta la un termen de judecata; partea careia
i s-a inmanat citatia

IV. PRESCHIMBAREA TERMENELOR DE JUDECATA

- termenul de judecata nu poate fi preschimbat decat pentru motive
temeinice, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti
- se solutioneaza de completul investit cu judecarea cauzei
- instanta hotaraste in camera de consiliu, fara citarea partilor

V. CUPRINSUL CITATIEI
 Notiune = citatia constituie actul procedural prin intermediul caruia se realizeaza
citarea partilor si a altor participanti la procesul civil

- citatia trebuie sa fie in forma scrisa

- este alcatuita din doua parti: citatia propriu-zisa si dovada de inmanare a citatiei
(proces verbal)
- procesul verbal face dovada in privinta celor constatate personal de agentul care l-a
intocmit, pana la declararea falsului, fiind deci necesara indeplinirea procedurii
inscrierii in fals pentru combaterea mentiunilor privitoare la aceste fapte
VI. PERSOANELE CARE URMEAZA A FI CITATE SI LOCUL CITARII
- se citeaza partile, inclusiv tertii intervenienti, precum si martorii, experti, traducatori
- pentru persoanele cu domiciliu in strainatate, acestia sunt obligati sa isi aleaga un
domiciliu si in Romania
- cei cu domiciliu necunoscut sau cei fara domiciliu vor fi citati prin publicitate
- mostenitorii vor fi citati prin curator special numit de instanta

VII. ORGANELE COMPETENTE SI MODALITATILE DE COMUNICARE

- comunicarea citatiilor se realizeaza: prin agentii procedurali ai instantei, prin orice alt
salariat al acesteia
- in cazul comunicarea nu e posibila, se va face prin posta

VIII. INMANAREA CITATIEI SI A ALTOR ACTE DE PROCEDURA

- regula este, sub sanctiunea nulitatii, ca actele trebuie inmanate cu cel putin 5 zile
inainte de termenul de judecata

IX. CITAREA PRIN PUBLICITATE

- se dispune cand reclamantul invedereaza motivat ca desi a facut tot ceea ce i-a stat
in putinta, nu a reusit sa afle domiciliu paratului sau alt loc unde ar putea sa fie citat
- daca paratul dovedeveste ca citarea s-a produs cu rea credinta, toate actele de
procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate si in plus reclamantul
care a cerut o asemenea citare va fi condamnat la plata unei amenzi civile si a unei
despagubiri de catre partea vatamata
- se afiseaza prin : la usa instantei, pe portatul instantei sau la ultimul domiciliu
(obligatorii), iar facultativ : in Monitorul Oficial al Romaniei, intr-un ziar de larga
raspandire

X. SCHIMBAREA LOCULUI CITARII

- este obligatoria instiintarea daca s-a schimbat domiciliul

XI. INVOCAREA SI INLATRAREA NEREGULARITATILOR PRIVIND CITAREA

16. NULITATEA ACTELOR DE PROCEDURA

Notiune = sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura
efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma

I. CLASIFICAREA NULITATILOR ACTELOR DE PROCEDURA

 ● Nulitate absoluta - cele care intervin atunci cand la intocmirea actului de procedura au
fost incalcate norme juridice de ordine publica
● Nulitate relativa - care interbi daac la intocmirea actului de procedura au fost nesocotite
norme juridice de ordine privata
● Nulitati extrinseci - cele care privesc incalcare conditiilor exterioare actului de
procedura
● Nulitati intrinseci - cele care privesc nerespectarea conditiilor proprii actului de
procedura, privitoare la forma sau continutul acestuia

II. INVOCAREA NULITATII ACTULUI DE PROCEDURA

- in cursul procesului pendinte (indiferent daca judecat este in prima instanta sau in caile
de atac), mijllocul de invocare este exceptia de nulitate a actului de procedura
- daca incheierea se respinge, se pronunta o incheiere interlocutorie care poate fi
atacata numai odata cu fondul

III. EFECTELE NULITATII ACTELOR DE PROCEDURA

- lipseste actul de procedura respectiv de efectele pe care i le da legea
- cu toate acestea, nulitatea unui act de procedura nu impiedica faptul ca aceasta sa
produca alte efecte decat cele care decurg din natura lui proprie

17. TERMENELE PROCEDURALE

Notiune = reprezinta intervalul de timp in care poate fi indeplinit un act de

procedura sau in care este interzis sa se indeplineasca un act de procedura. Termenul
poate desemna si data la care se indeplineste un anumit act de procedura

I. CLASIFICAREA TERMENELOR PROCEDURALE

- Dupa modul in care sunt stabilite - legale / judecatoresti /
- Dupa caracterul lor - conventionale (stabilite de catre parti) / prohibitive sau dilatorii
(in interiorul caruia legea interzice sa se efectueze actul)
- In functie de sanctiunea care intervine in caz de nerespectare - absolute / relative
- Dupa durata lor - pe ore / zile / saptamana / luni / an

II. CALCULAREA TERMENELOR PROCEDURALE

- pe ore - incep sa curga de la ora 0 a zilei urmatoare
- pe zile - se calculeaza pe zile libere, neintrand in calcul nici ziua in care a inceput sa
curga, nici ziua cand acesta se implineste
- pe saptamani, luni sau ani

III. MOMENTELE DE LA CARE INCEP SA CURGA TERMENELE PROCEDURALE

- regula e ca incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu
dispune altfel

Exceptii:
a. termenul de 5 zile pentru:
 -declarare a caii de atac a apelului / recursului impotriva incheierii prin care
instanta a respins ca inadmisibila cererea de interventie si curge de la
pronuntare pentru parea prezenta
- declarare a recursului impotriva hotararii prin care a fost constatata perimarea
unei cereri si curge de la pronuntare
- declararea apelului imptriva ordonantei presedintelui date cu citarea partilor si
curge de la pronuntare
b. termenul de 30 de zile pentru:
- exercitarea caii de atac a apelului declarat impotriva incheierii prin care instanta
a admis cererea in materie necontencioasa, atunci cand calea de atac poate fi
declarata de orice persoana interesata, chiar daca aceasta nu a fost citata la
solutionarea cererii, caz in care termenul incepe sa curga de la data la care
respectiva persoana a luat cunostinta de incheiere, dar nu mai tarziu de 1 an
de la data pronutarii

IV. INTRERUPEREA TERMENULUI PROCEDURAL

- termenul procedural se intrerupe, situatie in care dupa incetarea cauzei care
a determinat intreruperea va incepe sa curga un nou termen, fara sa fie
avuta in vedere perioada de timp scursa anterior, in urmatoarele situatii:
1. cand a intervenit moartea unei dintre parti
2. cand a intervenit moartea reprezentantului partii
3. fata de cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa,
termenul procedural nu incepe sa curga, iar daca a inceput sa curga mai inainte, se
intrerupe cat timp nu a fose desemnata o persoana care, dupa caz, sa il reprezinte sau
sa il asiste
4. termenul de apel / recurs se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca
apel
5. indeplinirea unui act de procedura, in materia perimarii, facut in vederea continuarii
judecarii pricinii de catre partea care justifica un interes
- termenul de perimare este susceptibil si de suspendare

18. DECADEREA. REPUNEREA IN TERMEN

Notiune = sanctiunea procedurala care consta in pierderea dreptului de a ideplini

un act de procedura, daca nu a fost respectat termenul imperativprevazut de lege sau
termenul judecatoresc
1. Conditiile decaderii:
- existenta unui termen imperativ inauntru caruia trebuie exercitat dreptul
procedural
- lipsa unei derogari exprese de la sanctiunea decaderii
2. Cazuri in care nu intervine sanctiunea decaderii
- cand legea instituie o dispozitie prin care inlatura aplicarea sanctiunii decaderii

3. Invocarea si pronuntarea decaderii

4. Efectele decaderii
 19. FAZELE SI ETAPELE PROCESULUI CIVIL. NOTIUNI GENERALE - II

I. JUDECATA
1. In prima instanta
- etapa scrisa
- etapa cercetarii procesului
- etapa dezbaterilor
- etapa deliberarii si pronuntarii hotararii
2. in caile de atac
- apel
- recurs
- cai extraodinare de atac
II. EXECUTAREA SILITA

● ETAPA SCRISA
- se stabileste cadrul procesual dpdv al obiectului si al partilor
- partile se informeaza reciproc despre pretentiile si mijloacele lor de aparare
- prima si prima data, reclamantul formuleaza o cerere de chemare in judecata (actul de
sesizare al instantei) impotriva paratului
- pasul 2, instanta verifica competenta sa dpdv functional
- daca reclamantul are lipsuri in cerere, se va dispune regularizarea cererii si asta
inseamna ca reclamantului i se trimite o adresa si are 10 zile la dispozitie sa remedieze
lipsurile si in caz contrat i se anuleaza cererea
- pasul 3, daca reclamantul completeaza lipsurile, atunci cererea sa de chemare in
judecata va fi comunicata paratului iar paratul are termen 25 de zile pentru a
fomrular INTAMPINAREA si pentur a se apara impotriva reclamantului
- intampinarea i se trimite reclamantului care la randul lui are alte 10 zile pentru a
formular RASPUNS LA INTAMPINARE
- uneori, paratul are propriile pretentii de la reclamant asa ca va formula O CERERE
RECONVENTIONALA care este un act cu aceeasi putere ca cererea de chemare in
judecata

● ETAPA CERCETARII PROCESULUI

- se indeplinesc actele de procedura la cererea partilor sau din oficiu, ca sa se
pregateasca dezbaterea in fond, asa ca instanta :
- va rezolva exceptiile ce se invoca sau pe care le poate ridica din oficiu
- va examina cererile de interentie
- va examina fiecare pretentie si aparare in parte
- va examina care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate
- la cerere, va dispune masuri asiguratorii, masuri pentru asigurarea dovezilor ori
pentru contestarea unei situatii de fapt, in cazul in care aceste masuri nu au fost
luate
- va lua act de renuntarea reclamantului, achiesarea paratului sau de tranzactia
partilor
- va incuviinta probele solicitate de parti / din oficiu
- va dispune ca partile sa faca dovada ca au efectuat verificari in registrele de
evidenta ori publicitate prevazute de Codul civil / alte legi speciale
 ● ETAPA DEZBATERILOR
- in aceasta etapa, partile isi sustin cererile si apararile, in urma probatoriului
administrat in cauza, prin intermediul concluziilor de fond

● ETAPA DELIBERARII SI PRONUNTARII HOTARARILOR

- de regula, deliberarea are loc in secret, in camera de consiliu unde participa numia
juecatorii
- uneori, deliberarea poate avea loc si in sedinte publica in functie de stadiul procesului,
de tipul de hotarare si de gradul de dificultate al cauzei
- pronuntarea are loc in sedinta publica

20. ETAPA SCRISA. PROCEDURA PREALABILA SESIZARII INSTANTEI. CEREREA DE

CHEMARE IN JUDECATA. VERIFICAREA SI REGULARIZAREA CERERII DE CHEMARE
IN JUDECATA. FIXAREA PRIMULUI TERMEN DE JUDECATA

I. PROCEDURA PREALABILA SESIZARII INSTANTEI

- daca reclamantul nu a parcurs procedura cererii de chemare in judecata inainte sa

introduca cererea, atunci se poate inovca pe calea exceptiei de inadmisibilitate de
catre parat prin intampinare (pana la primul termen de judecata daca intampinarea
nu e obligatorie) sau din oficiu de catre instanta
- daca instanta admite aceasta exceptie, atunci respinge cererea de chemare in
judecata ca inadmisibila
- reclamantul poate doar sa se adreseze instantei cu o noua cerere dupa parcurgerea
cererii prealabile

II. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA

- reprezinta actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza instantei

pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, punand in miscare actiunea
civila
- elementele cererii de chamre in judecata: date de indentificare a partilor, elemente
de identificare a reprezentantului partii, obiectul si valoarea lui, aratarea motivelor de
fapt si de drept, aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere,
semnatura
- judecatorul nu poate schimba cauza cererii de chemare in judecata, ci poate
doar sa o incadreze corect pe cea prezentata
- regula pentru numarul de exemplare este ca se va face in atatea exemplare cate sunt
necesare pentru comunicare + una pentru instanta
- dovada achitarii taxei de timbru se ataseaza in cerere, iar taxa de timbru se depne in
original
- netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de chemare in
judecata, dar are timp 10 zile de remediere
- reclamantul poate solicita cererea de acordare a facilitatilor la plata taxei de timbru in
termen de 5 zile de la primirea comunicarii
 - judecatorul nu va trimite cererea de chemare in judecata paratului decat dupa
solutionarea acestei cereri de acordare a facilitatilor la plata taxei de timbru
- daca taxa de timbru nu e corect stabilita, reclamantul poate face o cerere de
reexaminare, pe care o va trimite in 3 zile de la comunicare (cerere solutionata de un
alt complet, prin incheiere definitiva)
- prin aceeasi cerere de chemare in judecata, reclamantul poate formula maii multe
capete de judecata, doar daca sunt intemeiate pe un titlu comun sau au stransa
legatura
- in caz contrar, judecatorul va dispune disjungerea
- cererea se va depune in nr de cati parati sunt, sau daca au reprezentat comn se
depune un singur exemplar + unu pt instanta
- cererea de chemare in judecata se depune : PERSONAL / REPREZENTANT -
POSTA / CURIER/ FAX
- dupa ce se primeste cererea, ea primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare
si cererile si inscrisurile se predau presedintelui instantei sau persoanei desemnate de
acesta

● Verificarea cererii de chemare in judecata

- completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifica de indata cererea de chemare
in judecata si vede daca e de competenta sa
- daca vede ca nu e de competenta sa, dispune prin incheiere fara citarea partilor
trimiterea dosarului la completul specializat competent / sectiei competente
- daca cererea nu indeplineste cerintele obligatorii, judecatorul dispune prin rezolutie si
ii da termen 10 zile reclamantului sa remedieze lipsurile
- daca nu sunt se remedieaza, judecatorul dispune anularea cererii, iar reclamantul
poate face o cerere de reexaminare a anularii in 15 zile
- nu atrag aularea cererii: obligatia partilor de a isi desemna un reprezentant comun si
indicarea cnp-ului paratului si alte date daca reclamantul nu le poseda

III. MODIFICAREA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA (cererea aditionala)

- acea cerere prin care o parte modifica, schimba sau completeaza, pretentiile sale
anterioare
- poate avea loc numai pana la primul termen la care reclamantul este legal citat, ulterior
poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor partilor
- dupa aceea, se dispune amanarea cauzei pt ca paratul sa isi faca intampinare in
termen de cel putin 10 zile inaintea termenului de judecata urmator
- dupa ce paratul face intampinare, aceasta nu se comunica reclamantului care trbuie
sa o consulte singur la dosar fara sa obtina amanarea cauzei pentru a lua
cunostinta de aceasta

IV. COMUNICAREA CATRE PARAT A CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA

- de indata ce judecatorul e investit cu solutionarea cauzei si constata ca cererea de

chemare in judecata respecta cerintele, atunci dispune prin rezolutie comunicarea
cererii catre parat
 - tot prin aceeasi comunicare, judecatorul trebuie sa ii aduca la cunostinta
paratului ca are termen 25 de zile pentru a formula intampinare si daca nu
respecta termenul, e decazut din dreptul de a mai propune probe si de a invoca
exceptii

V. RASPUNSUL LA INTAMPINARE

- reclamantul face raspuns la intampinare in 10 zile de la comunicare

VI. FIXAREA PROPRIU ZISA A TERMENULUI DE JUDECATA

- fixarea se da prin rezolutie in termen de 3 zile de la depunerea raspunsului pentru

intampinare sau la data expirarii acestui termen
- primul termen de judecata se va fixa cel mai tarziu dupa 60 de zile de la data rezolutiei

VII. MASURI PENTRU PREGATIREA JUDECATII

- in momentul in care se fixeaza primul termen de judecata, judecatorul dispune si

citarea partilor
- se poate dispune citarea paratului la interogatoriu sau alte masuri pentru administrarea
probelor

21. ETAPA SCRISA. INTAMPINAREA. CEREREA RECONVENTIONALA

I. INTAMPINAREA

- este obligatorie
- se depune in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in
judecata
- intampinarea se comunica reclamantului in atatea exemplare cati reclamanti sunt, plus
una pentru instanta
- nedepunerea intampinarii atrage decaderea paratului din dreptul de a mai depune
probe, de a invoca exceptii

II. CEREREA RECONVENTIONALA

- actul de procedura prin care paratul formuleaza pretentii proprii fata de reclamant,
care deriva din acelasi raport juridic sau care sunt strans legate de acesta
- este o cerere incidentala, fiind de competenta instantei sesizate cu cererea
principala
- are caracter facultativ, adica paratul poate sa aleaga sa valorifice pretentiile pe calea
incidentala a cererii reconventionale
- in cazul in care sunt si alte persoane in afara de reclamant, acestea sunt chemate ca
si parati
- trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca cererea de chemare in judecata
 - se depune odata cu intampinarea sau daca paratul nu e obligat la intampinare, cel mai
tarziu la primul termen de judecata
- este supusa taxelor judiciare de timbru
- reclamantul-parat si noii parati au termen 25 de zile de la comunicare sa formuleze
raspuns la intampinare
- totodata, paratul-reclamant are termen 10 zile sa raspunda la intampinare
- cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala
- disjungerea nu poate fi dispusa !!!

24. EXCEPTII PROCESUALE

= mijlocul prin care, in conditiile legii, partea interesata. procurorul sau instanta invoca,
fara sa puna in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale privitoare la
compunerea completului sau constituirea instantei, competenta instantei ori la
procedura de judecata sau lipsuri referitoare la dreptul la actiune urmarind, dupa caz,
declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte ori anularea,
respingerea sau perimarea cererii

CLASIFICARE:

● IN FUNCTIE DE OBIECT

EXCEPTII DE PROCEDURA
- acelea prin intermediul carora se invoca anumite neregularitati procedurale
a. norme de competenta
- exceptia de necompetenta generala
- exceptia de necompetenta materiala
- exceptia de necompetenta teritoriala alternativa si teritoriala exclusiva
- exceptia de inadmisibilitate a cererii ca fiind de competenta organelor fara
activitate jurisdictionala sau ca fiind de competenta instantelor romane
b. norme de organizare judecatoreasca
- exceptia nelegalei compuneri a instantei
- exceptia nelegalei constituiri a instantei
c. norme privind conditiile de indeplinire a actelor de procedura, inclusiv a
termenelor
- exceptia lipsei de citare sau a nelegalei citari
- exceptia de radivitate
d. norme privind procedura de judecata
- exceptia netimbrarii sau a insuficientei timbrari
- exceptia perimarii
e. norme privind larea numitor masuri pentru buna desfasurare a judecatii si
preintampinarea unei solutii contradictorii
- exceptia conexitatii
- exceptia litispendentei
 EXCEPTII DE FOND
- acelea care sunt in stransa legatura cu pretentia dedusa judecatii, mai exact, cu
exercitiul dreptului la actiun
a. au ca obiect invocarea unor lipsuri refritoare la conditiile exercitarii dreptului la
actiune
- exceptia de prematuritate a cererii
- exceptia lipsei de interes
- exceptia lipsei de calitate procesuala
- exceptia lipsei capacitatii procesuale
b. sunt strans legate de dreptul la actiune
- exceptia prescriptiei dreptului material la actiune
- exceptia autoritatii de lucru judecat
c. au ca obiect invocarea unor dispozitii legale care limiteaza sau ingradesc dreptul
la actiune
- exceptia inadmisibilitatii cererii
- exceptia privind lipsa procedurii prealabile a reclamatiei administrative
- exceptia de inadmisibilitate a exercitarii recursului impotriva hotararilor
definitive

● IN FUNCTIE DE EFECTUL PE CARE IL PRODUC IN CAZ DE ADMITERE

Exceptii dilatorii:
- tind la intarzierea sau amanrea judecarii pe fond
- de regula, exceptiile de procedura produc un efect dilatoriu
- exceptii: de tardivitate, de perimare, de necompetenta a instantelor romane

Exceptii mixte:
- acelea care incep printr-un efect dilatoriu si tind spre un efect preemptoriu
- in caz de admitere, in sensul ca instanta va acorda un termen pentru acoperirea
lipsurilor, iar daca la termenul fixat lipsurilenu se acopera, atunci se va produce efectul
peremptoriu (anularea cererii)
- exceptii de fond: lipsa dovezii capacitatii de exercitiu
- exceptii de procedura: exceptia de netimbrare sau insuficienta timbrare sau exceptia
lipsei semnaturii
Exceptii peremptorii / dirimate
- acelea care tind la impiedicarea sau stingerea judecatii pe fond sau fac inutila
solutionarea fondului
- exceptii de fond
- exceptii de procedura : de tardivitate, de eprimare, de necompetenta generala

25. PROBELE. REGULI COMUNE PRIVIND ADMISIBILITATEA, ADMINISTRAREA SI

APRECIEREA PROBELOR
 I. OBIECTUL PROBEI

- il constituie acele fapte juridice care tind la dovedirea raportului juridic litigios

II. SARCINA PROBEI

- cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, adica

sarcina probei revine celui care face o afirmatie
- sarcina probei revine reclamantulu, deoarece el declanseaza procesul civil prin
cererea de chemare in judecata
- dar sarcina probei revine si paratului cand face o cerere reconventionala

III. REGULI COMUNE REFERITOARE LA ADMISIBILITATEA, ADMINISTRAREA SI

APRECIEREA PROBELOR

● Conditii generale:
- proba sa fie legala
- sa fie verosimila si sa nu contravina legilor naturii
- sa fie pertinenta
- sa fie concludenta → orice proba concludenta e si pertinenta, dar nu orice
proba pertinenta e si concludenta

● Administrarea probelor:
- reclamantul: propunerea se face prin cererea de chemare in judecata
- acesta poate formula cerere aditionala sau modificari la actiunea principala pana la
primul termen de judecata la care e legal citat
- poate propune noi dovezi si cand face intampinare la reconventionala paratului
- paratul: prin intampinare trebuie sa introduca dovezile prin care se apara impotriva
fiearui capat de cerere
- cand intampinarea nu e obligatorie, el poate propune probele a primult ermen de
judecata la care e legal citat in fata primei instante
- judecatorul: poate propune probe din oficiu
- sanctiunea nerespectarii termenlor de propunere a probelor este decaderea
partilor din dreptul de a mai propune probe cu care tind sa isi dovedeasca
pretentiile

● Incuviintarea probelor
- probele propuse de parti trebuie puse in discutia partilor de catre instanta
- instanta se va pronunta asupra probelor printr-o INCHEIERE MOTIVATA
PREPARATORIE

● Administrarea propriu-zisa a probelor

- se face in fata instantei in camera de consiliu, daca legea nu prevede altfel
- daca e posibil se vor administra chiar in sedinta in care ele au fost incuviintate, iar cand
nu e posibil instanta va acorda un termen in vederea administrarii acestora

● Aprecierea probelor
 - operatiunea mentala pe care o face instanta pentru a determina puterea probanta si
valoarea fiecarei probe in parte, precum si ale tuturor probelor coroboratoare

26. PROBA PRIN INSCRISURI

= inscrisul reprezinta orice scriere sau alta consemnare care cuprinde date despre un
act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare
si stocare

I. CLASIFICARE

● Dupa intentia avuta sua nu de parte la momentul intocmirii:

- preconstiuite = care au fost folosite cu intentia sa fie folosite ca mijloc de proba
in cazul ivirii unui eventual litigiu
- nepreconstituite = care nu s-au intocmit cu scopul de a fi folosite ca mijloc de
proba intr-un litigiu, dar care, in mod accidental, sunt totusi utilizate in acest
scop

● Dupa scop si efect:

- originare / primordiale = intocmite in vederea constatarii incheierii, modificarii
sau stingerii unui raport juridic
- regonitive = intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris originar
pierdut, disparut ori invechit pentru a-l inlocui
- confirmative = pentru a confirma un act juridic lovit de nulitate relativa

II. INSCRISUL AUTENTIC

- reprezinta inscrisul care s-a intocmit, sau dupa caz, s-a primit si autentificat de
o autoritate publica, de notarul public sau de catre o alta persoana investita de
stat cu autoritate publica, in forma si conditiile stabilite de lege
- autenticitatea inscrisului se refera la stabilirea identitatii partilor, exprimarea
consintamantului acestora, semnatura si data

● Conditii:
- calitatea sau calificarea agentului instrumentator
- agentul instrumentator al actului sa aiba competenta si atributia de a intocmi
actul
- sa fie intocmit in forma si conditiile cerute de lege

● Puterea doveditoare a inscrisului autentic

- se bucura de o prezumtie de autenticitate si validitate care opereaza era omnes
- inscrisul autentic face dovada pana la declararea falsului

● Nulitatea si covnersiunea inscrisului autentic

- consecintele juridice ale inscrisului care nu este valabil ca inscris autentic difera
dupa cum forma solemna era sau nu ceruta pentru insasi validitatea actului
juridic
 III. INSCRISUL SUB SEMNATURA PRIVATA
- acel inscris intocmit de parti fara interventia vreunui organ al statului, semnat
de partile sau de partea de la care emana, indiferent de suportul sau material

● Conditii generale:
- semnatura partii

● Conditii speciale:
A. Formalitatea multiplului exemplar
- inscrisul sa fie redactat in atatea exemplare originare cate parti cu interese sunt
B. Mentiunea bun si aprobat
- este ceruta in cazul inscrisurilor sub semnatura privata care constata obligatii
unilaterale

● Inscrisurile intocmite de profesionisti:

- sunt exceptate de la regulile speciale refeitoare la formalitatea multiplului
exemplar si a mentiunii bun si aprobat
- are valoare probatorie intre profesionisti chiar si un inscris nesemnat cu
anumite conditii

IV. ALTE TIPURI DE INSCRISURI

- pe suport informatic
- registrele si hartiile domestice
- registrele profesionistilor
- mentiunile facute de creditor
- anexele

V. REGIMUL DUPLICATELOR SI COPIILOR

- duplicatele de pe inscrisurile notariale sau alte inscrisuri autentice eliberate in

condtiile prevazute de lege, inlocuiesc originalul si au aceeasi putere doveditoare
ca acestea
- copia chiar legalizata de pe orice alt autentic nu poate face dovada decat despre
ceea ce este cuprins in inscrisul original
- copiile de pe alte copii nu au nicio putere doveditoare

VI. INSCRISURILE RECOGNITIVE SAU REINNOITOARE

- face dovada impotriva debitorului, mostenitorilor sau succesorilor sai in drepturi, daca
acestia nu dovedesc, prin aducerea documentului originar, ca recunoasterea este
eronata sau inexacta

VII. ADMINISTRAREA PROBEI PRIN INSCRISURI

1. Producerea inscrisurilor
 A. Reguli
- odata cu cererea de chemare in judecata, reclamantul, daca doreste sa se folsoeasca
de probe, trebuie sa depune copii certificate pentr conformitatea de pe inscrisurile pe
care le poseda
- aceeasi obligatia o are si paratul, care trebuie sa alatura la intampinare copii de pe
inscrisurile cu care intelege sa se apere

B. Situatia in care inscrisul se afla in posesia partii care il foloseste

- partile sunt datoare sa aiba in sedinta, asupra lor, originalul inscrisului si la cerere asa
il prezinte instante
- daca inscrisurile sunt depuse in original, atunci acestea nu pot fi retrase decat dupa
ce se vor lasa copii legalizate la grefier
- inscrisurile depuse in copie la dosar nu pot fi retrase de parti

C. Situatia in care inscriul nu se gaseste in posesia partii care doreste sa il foloseasca

- daca una din parti invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina
ce se judeca, instanta poate ordona infatisarea lui

D. Situatia in care se refuza prezentarea inscrisului

- instanta va putea socoti ca dovedite afirmatiile facute cu privire la continutul acelui
inscris de partea care a cerut infatisarea

E. Situatia in care inscrisul se afla in posesia unui tert

- tertul va putea fi citat ca martor
- inscrisurile nu pot fi trimise in original instantei, ci doar in copii certificate ale
acestora

2. Procedura verificarii inscrisurilor / de scripte

- intervine in cazul in care se contesta un inscris sub semnatura privata de partea
careia i se opune inscrisul respectiv, in sensul ca aceasta tagaduieste scrierea,
sau dupa caz, semantura sa

3. Procedura falsului
- poate fi folosita in cazul inscrisurilor autentice, care, in privinta constatarilor
personale ale agentului instrumentator, fac dovada pana la declararea falsului,
precum si in cazul inscrisurilor sub semnatura privata sau al celor care
constituie inceput de dovada scrisa care au fost defaimate ca false

27. PROBA PRIN DECLARATIILE MARTORILOR

- martorii sunt persoanele straine de interesele in conflict, care relateaza in fata

instantei de judecata despre faptele referitoare la pricina ce se judeca, de natura
a servi la rezolvarea ei

I. ADMISIBILITATEA PROBEI PRIN DECLARATIILE MARTORILOR

- proba cu martori este admisibila in toate cazurile in care legea nu dispune altfel
 - niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, daca valoarea obiectului sau este mai
mare de 250 lei
- nu poate fi dovedit cu martori un act juridic pentru care legea cere forma scrisa pentru
validitate
- este inadmisibila proba prin declaratiile martorilor daca legea cere forma scrisa pentru
dovedirea unui act juridic

II. ADMINISTRAREA PROBEI PRIN DECLARATIILE MARTORILOR

- reclamantul va propune martorii prin cererea de chemare in judecata, cu indicarea in
cuprinsul acesteia a numelui si a adresei la care martorii urmeaza a fi citati
- paratul propne martori prin cererea reconventionala sau prin intampinare
- administrarea probei nu duce la amanarea judecatii
- exista acordul expres al tuturor partilor
- instanta poate limita nr de martori propusi
- instanta se pronunta printr-o incheiere cu caracter preparatoriu
- inlocuirea martorilor se poate dispune in caz de moarte, disparitie sau motive bine
intemeiate

● Prezentarea martorilor
- dupa incuviintarea probei cu martori, acestia pot fi audiati chiar la termenul la car
eproba a fost incuviintata
- ascultarea martorilor se face in instanta in sedinta publica sau la locul unde acestia se
afla, daca, din cauza de boala sau alt impediment grav acestia nu pot veni in instanta
- instanta poate amenda martorul care, desi legal citat nu se prezinta sau desi se
prezinta in instanta refuza sa depuna marturie

● Procedura de audiere a martorilor

- fiecare martor va fi ascultat separat, cei neascultati neputand fi de fata, in ordinea
stabilita de presedinte

28. MARTURISIREA. INTEROGATORIUL

Notiune = reprezinta recunoasterea de catre una dintre parti, din proprie

initiativa sau in cadrul procedurii interogatoriuli, a unui fapt pe care partea adversa isi
intemeiaza pretentia sau, dupa caz, apararea

I. NATURA JURIDICA

- natura mixta, este un mijloc de proba, dar si un act de dispozitie

II. CLASIFICAREA MARTURISIRII

- marturisirea extrajudiciara - cea facuta in afara judecatii procesului in care se

foloseste aceasta proba
- marturisirea judiciara - cea obtinuta in cursul judecatii, in fata instantei

III. CARACTERELE JURIDICE ALE MARTURISIRII

 - este un act juridic unilateral, ceea ce inseamna ca marturisirea isi va produce efectele
fara a fi nevoie sa fie acceptata de cealalta parte si este irevocabila
- este un act juridic de dispozitie ceea ce inseamna ca marturisirea poate fi facuta
numai in legatura cu drepturile de care partea poate sa dispuna
- este un act juridic personal - ceea ce inseamna ca nu poate fi facuta decat de titularul
dreptului sau de un mandatar cu procura speciala
- trebuie sa fie expresa - nu poate fi dedusa din tacerea partii

IV. ADMISIBILITATEA MARTURISIRII

- regula este ca marturisirea este admisibila in orice materii

- ca exceptie, marturisirea nu este admisibila

V. ADMINISTRAREA PROBEI

- reclamantul propune acest mijloc prin cererea de chemare in judecata, iar in cazul
paratului care raspunde in scris la interogatoriu, acesta va fi atasat cererii de chemare
in judecata
- paratul poate cere chemarea reclamantului la interogatoriu, prin intampinare
- doar partile din proces pot raspunde la interogatori
- partea care a propus interogatoriul formuleaza in scris interogatoriul si pe aceeasi foaie
se consemneaza si raspunsurile

29. EXPERTIZA

= este relatarea facuta de expert, de regula, in scris, in care acesta expune constatarile
si concluziile sale in raport de obiectivele stabilite de catre instanta

I. Admisibilitatea expertizei

- cand instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti si va

numi la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti

II. Obligativitatea expertizei

- expertiza e obligatorie in anumite situatii, iar pronuntarea hotararii fara

efectuarea acesteia atrage sanctiunea anularii hotararii

III. Propunerea expertizei

- seface de catre parti prin cererea de chemare in judecata / intampinare

- scopul trebuie sa stabileasca si scopul urmarit prin aceasta, respectiv obiectivele
raportului de expertiza

IV. Administrarea probei cu expertiza

 - dupa ce incuviinteaza / dispune proba cu expertiza, instanta va numi prin incheiere,
unul sau trei experti
- daca partile nu sunt de acord, expertul va fi numit prin tragerea la sorti
- dovada platii onorariului se depune la grefa instantei de partea care a fost obligata prin
incheiere, in termen de 5 zile
- expertii pot fi recuzati pentru aceleasi motive ca si judecatorii

V. Raportul de expertiza

- trebuie depus la instanta cu cel putin 10 zile inainte de termenul fixat pentru judecata

30. PREZUMTIILE

= reprezinta consecintele pe care legea sau judecatorul le trage dintr-un fapt cunoscut
spre a stabili un fapt necunoscut

- prezumtiile legale sunt cele stabilite de dispozitiile legale

- avantajele: scuteste de dovada pe acela in folosul caruia este stabilita in tot ceea ce
priveste faptele considerate de lege ca fiind dovedite
- prezumtiile simple - concluziile logice pe care judecatorul le poate trage de la un fapt
necunoscut si care nu sunt determinate prin lege

31. MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA

= acele obiecte care, prin aspectul lor exterior, prin calitatile lor speciale prin semnele
sau urmele ramase pe ele, ar putea sa prezinte interes probatoriu

- fotografii, fotocopii, filme, discuri, benzi de inregistrare a sunetului

- cum nu pot fi inlocuite, acest aspect impune o atentie sportita in pastrarea acestora,
ceea ce inseamna ca: mijloacele materiale de proba puse la dispozitia instantei vor fi
pastrare pana la solutionarea definitiva a procesului
- mijloacele materiale de proba aflate in pastrarea instantei se aduc in sedinta de
judecata
- daca mijloacele materiale de proa nu se afla in pastrarea instantei, aceasta poate
ordina dupa caz, fie aducerea lor, fie verificarea la fata locului
- mijlaocele materiale de proba se pastreaza de instanta sau la dispozitia acsteia pana
la solutionarea definitiva a cauzei

32. CERCETAREA LA FATA LOCULUI

 Notiune - actul procesual care are ca scop cercetarea unor imprejurari de fapt,
respectiv a unor probe materiale, bunuri imobila si mobile care nu se pot transporta in
fata insantei de judecata

I. Cand se dispune de catre instanta?

- cand se apreciaza ca e necesara pentru lamurirea procesului
II. De catre cine se solicita?
- de catre partea interesata / din oficiu de catre instanta
III. Care este actul prin care se dispune?
- instanta prin incheiere si va fixa un termen pentru efectuarea cercetarii
IV. Procedura cercetarii la fata locului
- pentru cercetarea la fata locului, instanta va dispune citarea partilor (necitarea
partilor atrage nulitatea cercetarii)
- instanta va putea incuviinta ca ascultarea martorilor / expertilor / partilor la fata
locului
- rezultatul cercetarilor la fata locului se consemneaza intr-un proes verbal in
care se vor consemna si sustinerile ori obiectiunile partilor
- procesul verbal va fi semnat de parti

33. ADMINISTRAREA PROBELOR DE CATRE AVOCATI SAU CONSILIERI JURIDICI

I. Scopul procedurii

- degrevarea instantelor de o parte din sarcinile administrarii probelor

II. Domeniul de aplicare

- toate litigiile, in afara de cele ce privesc starea civila si capacitatea persoanelor, relatiile
de familie

III. Conditiile administrarii probelor de catre avocati

- litigiul sa faca parte din categoria acelora in cadrul carora partile pot uza de aceasta
procedura
- toate partile din proces sa fie reprezentate / asistate de catre avocati sau consilieri
juridici
- toate partile sa isi dea consintamantul pentru a urma aceasta procedura

IV. Reguli in derularea acestei proceduri

- la primul termen de judecata la care partile au fost legal citate instanta le va intreba
daca sunt de acord ca probele sa fie administrate de catre avocati / consilieri juridici
- dupa analiza conditiilor necesare parcurgerii acestei proceduri si incuviintarea
acesteia, instanta de judecata va efectua toate actele de procedura ce intra in sfera
cercetarii procesului, cu exceptia administrarii probelor
 - pentru administrarea probelor de avocati, instanta va stabili un termen de pana la 6
luni

V. Procedura de administrare a probelor

- probele ce urmeaza a fi administrate sunt incuviintate de catre instanta de judecata

- probele pot fi administrate in cabinetul unuia dintre avocati sau in orice alt loc convenit,
daca natura probei impune
- partile, prin avocati, sunt obligate sa isi comunice inscrisurile si orice alte acte prin
scrisoare recomandata

VI. Particularitatile administrarii probei prin avocati / consilieri juridici

- martorii nu vor depune juramant

- marturia se va consemna intocmai de catre o persoana convenita de parti si se va
semna pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de catre avocati
- partile pot conveni ca declaratiile martorilor sa fie consemnate si autentificate de un
notar public
- daca s-a incuviintat o cercetare la fata locului aceasa poate fi efectuata doar de catre
instanta
- interogatoriul, daca a fost incuvintat de catre instanta ca proba, se va administra de
instnta iar nu de catre avocati sens in care instanta va dispune citarea partilor

34. PROCEDURA ASIGURARII PROBELOR

Notiune - reprezinta conservarea unei probe necesare intr-un eventual proces

sau chiar intr-un proces in curs de desfasurare

I. Natura juridica

- se urmareste doar conservarea unei probe, asigurarea administrarii unei probe cu

scopul de a putea fi folosita intr-un litigiu existent sau care va exista in viitor

II. Cine poate solicita asigurarea dovezilor?

- oricine are interes

III. Conditii

1. Urgenta - vizeaza proba si posibilitatea de administrare a acesteia

2. Neprejudecarea fondului - cererea de asigurare a dovezilor va fi respinsa ca
inadmisibila atunci cand se urmareste stabilirea cu caracter definitiv a unor fapte sau
aspecte juridice asupra fondului

IV. Cuprinsul cererii de asigurare a dovezilor

 - elementele generale necesare oricarei cereri adresate instantei judecatoresti
- elemente specifice: probele a caror administare partea o pretinde; faptele pe care
doreste sa le dovedeasca; caracter urgent; dovada acordului daca persoana isi da
acordul

V. In functie de calea aleasa de parte, cererea de asigurare a probelor se poate

formula:

- pe cale principala - inainte de a exista o judecata asupra fondului, situatie in care

competenta apartine judecatoriei in raza careia se afla martorul sau obiectul constatarii
- pe cale incidentala - in timpul judecatii, daca nu s-a ajuns la faza administrarii
probelor, situatie in care competenta va apartine instantei care judeca procesul
principal

VI. Procedura de solutionare. Incheierea pronuntata

- cererea se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor

- intampinarea nu este obligatorie
- instanta se pronunta printr-o incheiere

VII. Constatarea de urgenta a unei anumite stari de fapt

- orice persoana
- instanta va putea pronunta o incheiere de admitere a cererii in conditiile art. 360 CPC
prin care va incuviinta efectuarea constatarii de urgenta a unei anumite stari de fapt
de catre un executor judecatoresc competent potrivit legii
- incheierea are caracter executoriu

VIII. Dispozitii speciale

- in caz de pericol de intarziere, asigurarea dovezii si constatarea unei stari de fapt se

vor putea face si in zilele nelucratoare

35. DEZBATEREA IN FOND A PROCESULUI

Notiune - in aceasta etapa se dezbate asupra imprejurarilor de fapt si a

temeiurilor de drept care au fost invocate de parti in cererile formulate sau puse in
discutia lor de catre instanta, din oficiu

I. Reguli:
- trecerea la etapa dezbaterilor are loc dupa inchiderea etapei cercetarii procesului
- daca partile declara ca nu mai au cereri de formulat si nu mai sunt alte incidente de
solutionat, presedintele deschide dezbaterile asupra fondului cauzei
- ca regula, etapa dezbaterii in fond a procesului se desfaoara in sedinta publica
 - presedintele da cuvantul mai intai reclamantului, apoi paratului, precum si celorlalte
parti din proces iar la sfarsit Ministerul Public
- instanta poate proceda la completarea ori refacerea unor probe, in cazul in care, din
dezbateri, rezulta neesitatea acestei masuri
- cand se constata ca au fost lamurite toate imprejurarile de fapt si temeiurile de drept
ale cauzei, presedintele inchide dezbaterile
- dupa inchiderea dezbaterilor, partile nu mai pot depune niciun inscris la dosarul cauzei,
sub sanctiunea de a nu fi luat in seama

36. SUSPENDAREA JUDECATII

Notiune - constituie un incident procedural prin care este oprit cursul judecatii,
fie ca urmare a vointei partilor, fie indepedent de vointa acestora, in virtutea legii sau
prin dispozitia instantei de judecata

I. Clasificarea cazurilor de suspendare

1. Suspendarea voluntara
- intervine cand amandoua partile o cer
- daca partile nu solicita suspendarea, instanta nu are dreptul sa o dispuna din oficiu
- judecata reincepe prin cererea de redeschidere a judecatii facuta de una dintre
parti, instanta neputand sa repuna din oficiu cauza pe rol si rezolva in fond
pricina, partea care face solicitarea urmand a plati si jumatate din taxa judiciara
de timbru datorata pentru cererea a carei judecata s-a suspendat
- intervine cand niciuna dintre parti nu se infatiseaza la strigarea cauzei, desi toate
partile au fost legal citate si nici nu s-a cerut de catre cel putin una dintre parti judecarea
cauzei in lipsa
- acest caz de suspendare rezulta din vointa tacita a partilor de a nu mai continua
judecata, dedusa din imprejurarea ca niciuna din ele desi legal citate, nu se prezinta
la termenul de judecata
- daca se prezinta cel putin una din parti, instanta va trece la judecata, aceasta neputand
fi suspendata
- paratul, chiar daca este prezent in sala de sedinta, nu poate fi obligat sa raspunda la
strigarea pricinii, insa daca a raspuns, nu mai poate fi incidenta suspendarea judecatii
- acest caz de suspendare este reglementat de norme imperative, astfel incat, daca sunt
intrunite cerintele acestui text, instanta trebuie sa suspende judecata, fara a mai
efectua vreun alt act de procedura
- judecata reincepe prin cererea de redeschidere a judecatii facuta de una dintre
parti, instanta neputand repune din oficiu cauza pe rol si rezolva in fond pricina,
partea care face solicitarea urmand a plati si jumatate din taxa judiciara de
timbru datorata pentru cererea a carei judecata s-a suspendat

2. Suspendarea legala: de drept / facultativa

A. Suspendarea legala de drept
- este aceea pe care instanta de judecata este obligata sa o pronunte ori de
cate ori constata ivirea unui caz anume prevazut de lege
 - va interveni numai daca imprejurarile care au determinat-o s-au ivit inainte
de inchiderea dezbaterilor
JUDECATA SE SUSPENDA DE DREPT:
- prin decesul uneia dintre parti, pana la introducerea in cauza a mostenitorilor, in afara
de cazul in care partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a
acestora
- prin interdictia judecatoreasca sau punerea sub curatela a unei parti, pana la numirea
tutorelui sau curatorului
- prin decesul reprezentantului / mandatarului uneia dintre parti, survenit cu mai putin
de 15 zile inainte de ziua infatisarii, pana la numirea unui nou reprezentant
- prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului pana la numirea unuia nou
- prin deschiderea procedurii insolventei
- in cazul in care instanta formuleaza o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare
adresata Curtii de Justitie a UE

B. Suspendarea facultativa (judecatoreasca)

- este lasata la aprecierea instantei de judecata, fiind reglementata de norme

dispozitive, ceea ce inseamna ca in anumite cazuri instanta poate dispune
suspendarea, nefiind obligata la luarea acestei masuri
- scopul este sa asigure o buna administrare a justitiei, mai ales pentru a se evita
pronuntarea unor hotarari care nu se pot concilia
- regula este ca suspendarea va dura pana cand hotararea pronuntata in cauza care a
provocat suspendarea a devenit definitiva

II. Procedura suspendarii

- incheiere interlocutorie
- incheierea poate fi atacata cu recurs, in mod separat, la instanta ierarhic superioara
- recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului,
atat impotriva incherii prin care s-a dispus suspendarea cat si impotriva incheierii
princare s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului

III. Efectele suspendarii

- instanta nu se dezinvesteste de solutionarea pricinii, dar procesul ramane in nelucrare

si orice act de procedura efectuat in timpul suspendarii judecatii
- opereaza fata de toate partile din proces, fara a avea importanta calitatea acestora

IV. Reluarea (redeschiderea) judecatii

- se redeschide daca a incetat imprejurarea care a produs suspendarea judecatii

- in cazul suspendarii voluntare, judecata se redeschide prin cererea formulata fie de
catre reclamant, fie de catre parat, inauntrul termenului de perimare si timbrata cu
jumatate din taxa datorata pentru cererea a carei judecata s-a suspendat

37. PERIMAREA
 Notiune - santiune procedurala ce intervine ca urmare a lasarii pricinii in
nelucrare, din culpa partii, perioada de timp prevazuta de lege, avand ca efect stingerea
procesului in faza in care acesta se gaseste

I. Situatia premisa

- existenta suspendarii cauzei, perimarea intervenind doar in ipoteza in care, anterior

perimarii, instanta a dispusa masura suspendarii

II. Natura juridica mixta

- este o sanctiune procedurala pentru nerespectarea termenului stabilit de lege

- este o prezumtie de desistare, dedusa din faptul lipsei de staruinta a partii vreme
indelungata in judecata

III. Delimitare intre perimare si alte sanctiuni

- perimarea este o sancitune procedurala care se aplica in caz de nerespectare a

termenelor legale peremptorii
- nu afecteaza dreptul subiectiv civil, dar poate afecta indirect dreptul de a obtine
condamnarea paratului
- partea pierde dreptul de a se prevala de actele de procedura perimate sau dupa caz,
facute peste termen

IV. Conditiile perimarii

a. investirea instantei cu o cerere care a declansat o judecata in prima instanta sau intr-
o cale de atac (nu sunt susceptibile de permare RECURSUL, SESIZAREA
PENTRU DAREA HOTARARII PREALABILE, CONTESTATIA PRIVIND
TERGIVERSAREA PROCESULUI SI CEREREA NECONTENCIOASA)
b. ramanarea pricinii in nelucrare timp de 6 luni
c. lasarea pricinii in nelucrare sa se datoreze unor motive imputabile partii

V. Procedura de constatare a perimarii

- opereaza de drept insa e necesar sa fie constatata printr-o hotarare judecatoareasca

- se constata din oficiu sau la cererea partii interesate
- poate fi invocata si pe cale de exceptie in camera de consiliu
- nu poate fi ridicata pentru prima data in instanta de apel

VI. Efectele perimarii

 - stingerea procesului in faza in care se gaseste, impreuna cu toate actele de procedura
efectuate in acea instanta, partile fiind deci repuse in situatia anterioara introducerii
cererii de perimare
- opereaza inclusiv impotriva incapabililor
- daca dreptul de a obtine condamnarea paratului nu s-a prescris, se poate formula o
noua cerere de chemare in judecata, partile avand posibilitatea de a folosi dovezile
administrate in cursul judecarii cererii de perimare, daca noua instanta considera ca
nu este necesara refacerea lor

VII. Perimarea instantei

- intervine ca urmare a ramanerii in nelucrare a unei cereri adresate instantei timp de 10

ani

38. ACTELE PROCESUALE DE DISPOZITIE ALE PARTILOR. RENUNTAREA LA

JUDECATA. RENUNTAREA LA DREPTUL PRETINS. ACHIESAREA.
TRANZACTIA JUDICIARA

Notiune - acte de vointa ale partilor cu privire la repturilor subiective (pretentiile)

supuse judecatii sau la mijloacele procesuale prin care se pot recunoaste sau realiza
aceste drepturi

- pentru a putea efecta acte de dispozitie, partile trebuie sa aiba capacitatea procesuala
de exercitiu deplina sau in cazul celui lipsit de capacitate procesuala de exercitiu sau
cu capactiate procesuala de exercitiu restransa, sa existe autorizarea instantei de
tutela

I. DESISTAREA

1. Renuntarea la judecata
- act de dispozitie care provine de la reclamant
- poate fi facut oricand, chiar si oral in sedinta
- poate fi totala - renuntarea la cererea de chemare in judecata in intregul ei
- poate fi partiala - renuntarea la anumite capete de cerere din cuprinsul cerererii
de chemare in judecata
- renuntarea la judecata se constata prin hotarare supusa recursului care va fi judecat
de instanta ierhahic superioara celui care a luat act de renuntare

2. Renuntarea la dreptul subiectiv pretins

- prin renuntare la dreptul subiectiv pretins, reclamantul pierde posibilitatea de a se mai
adresa instantei cu o noua cerere de chemare in judecata prin care sa urmareasca
valorificarea dreptului respectiv
 - manifestarea de vointa in sensul renuntarii la drept trebuie sa fie expresa si
neechivoca
- renuntarea trebuie sa vizeze dreptul subiectiv dedus judecatii
- spre deosebire de renuntarea la judecata, acordul paratului nu mai este necesar
- spre deosebire de renuntarea la judecata, renuntarea la drept nu se face decat
verbal in sedinta sau prin inscris autentic

II. ACHIESAREA

1. Paratului la pretentiile reclamantului

- renuntarea paratului la mijloacele pe care legea i le pune la dispozitie pentru a se apara

- achiesarea paratului poate fi partiala sau totala
- recunoasterea totala a pretentiilor reclamantului de catre parat se poate face numai pe
calea unei marturisiri pure si simple
- cand achiesarea e partiala, instanta, la cererea reclamantului, va pronunta o hotarare
partiala in masura recunoasterii, iar judecata va continua pentru pretentiile ramase
necunoscute asupra carora instanta va da o noua hotarare
- cand achiesarea la pretentiile reclamantului survine inaintea instantei de apel,
hotararea primei instante va fi anulata in masura recunoasteri, dispunandu-se
admiterea cererii

2. Partii care a pierdut procesul la hotararea pronuntata

- se caracterizeaza prin aceea ca partea care a pierdut procesul renunta la dreptul de

a exercita calea de atac impotriva hotararii respective, ori daca a formulat deja
cererea, o retrage

III. TRANZACTIA JUDICIARA

- reprezinta un contract judiciar prin care partile sting un proces inceput sau
preintampina nasterea unui proces prin concesii reciproce

- tranzactia poate fi incheiata in orice etapa a procesului, in prima instanta sau in caile
de atac, inclusiv in faza executarii silite
- partile trebuie sa aiba capacitatea de a dispune de drepturile lor pentru ca tranzactia
sa fie incheiata in mod valabil
- hotararea poate fi atacata pentru motive procedurale, numai cu recurs la instanta
superioara
- desfiintarea hotararii de expedient nu atrage desfiintarea contractului de tranzactie
- daca se admite cererea prin care se solicita dupa caz, desfiintarea sau inopozabilitatea
tranzactiei, hotararea astfel pronuntata va determina lipsirea de efecte a hotararii de
expedient

39. DELIBERAREA SI PRONUNTAREA HOTARARII JUDECATORESTI

 I. DELIBERAREA

- reprezinta operatiunea prin care judecatorii stabilesc situatia de fapt, la care vor
aplica apoi normele juridice corespunzatoare
- deliberarea se face in secret
- inlocuirea judecatorului care a participat la dezbateri nu este posibila, iar daca acesta
nu poate participa la deliberare, procesul trebuie sa fie repus pe rol
- in ipoteza in care a participat deja la dezbateri, judecatorul e obligat sa se pronunte
chiar daca nu mai e judecator al instantei respective
- membrii completului isi exprima opinia incepand cu cel mai nou si se termina cu
presedintele, chiar daca nu el este cel mai vechi
- ei trebuie sa ajunga la o opinie unica
- completul de divergenta intervine in cazul judecarii apelului (unde judecata se face
in complet de 2 judecatori), cand judecatorii nu cad de acord asupra solutiei pe care
urmeaza sa o pronunte in cauza
- completul se constituie prin includerea in completul initial si a presedintelui instantei
sau a vicepresedintelui, a presedintelui de sectie ori a unui judecator desemnat de
presedinte
- divergenta se judeca in aceeasi zi ori in maxim 20 de zile si in pricine urgente in maxim
7 zile

II. PRONUNTAREA HOTARARII

- sedinta publica
- in cazurile in care se dispune amanarea pronuntarii, presedintele poate stabili
pronuntarea hotararii se va realiza prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin
mijlocirea grefei instantei
- amanarea pronuntarii se face pentru maxim 15 zile

III. MINUTA

- trebuie sa coincida cu dispozitivul hotararii

- trebuie sa cuprinda solutia asupra tuturor cererilor formulate in cauza, dar si eventuala
opinie separata a judecatorilor aflati in minoritate
- se semneaza pe fiecare pagina sub sanctiunea nulitatii de membrii compleului so de
magistratul asistent insa nu si de grefier
- lipsa semnaturii de judecator nu poate fi acoperita prin semnarea ulterioara
deoarecenu se mai putea stii daca judecatorul respectiv a participat la delibirare
IV. SOLUTIILE CE POT FI PRONUNTATE PE FONDUL CAUZEI

- admiterea - cand pretentiile reclamantului s-au dovedit intemeiate

- admiterea in parte - cand reclamantul si-a dovenit numai o parte din pretentii
- respingerea ca neintemeiata - daca din probele administrate rezulta ca pretentia
reclamantului nu e fondata

40. HOTARAREA JUDECATOREASCA.CLASIFICAREA HOTARARILOR. STRUCTURA

SI EFECTELE HOTARARII
I. CLASIFICAREA HOTARARILOR JUDECATORESTI

- sentinte = hotararile prin care cauza este solutionata de prima instanta

(indiferent ca este solutinata pe fond sau in termenul unui exceptii procesuale)
sau prin care aceasta sedezinvesteste fara a solutiona cauza, precum si
hotararile prin care judecatoria solutioneaza caile de atac impotriva hotararilor
autoritatilor administratei publice cu activitatea jurisdictionala si ale altor organe
cu astfel de activitate, hotararea prin care instante se pronunta asupra
contestatiei in anulare asupra revizurii, atunci cand acestea se formuleaza
impotriva unei hotarari pronuntate in prima instanta

- decizii = hotararile prin are instanta se pronunta asupra apelului recursului in

interesul legii precum si hotararea pronuntata ca urmare a anularii in apel a
hotararii primei instante si retinerii cauzei spre judecare ori ca urmare a
rejudecarii cauzei in fond dupa casarea cu retinere in recurs si dupa caz
hotararea prin care instante se pronunta asupra contestatiei in anulare sau
asupra revizurii, precum si hotararea prealabila pronuntata de ICCJ pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept

- incheieri = toate celelalte hotarari date de instanta, daca legea nu prevede astfel,
indiferent daca acestea sunt preparatorii sau interlocutorii

- hotararile executorii sunt cele date in apel sau cele date in prima instanta fara drept de
apel

II. CONTINUTUL HOTARARII JUDECATORESTI

- forma scrisa
- are 3 parti: practicaua + considerentele (motivarea) + dspozitivul

● Practicaua
- este prima parte a hotarari si cuprinde denumirea instantei, date de indentificare, etc
- cuprinde tot ceea ce s-a petrecut in instanta la acel termen de infatisare, mentiunile
sale fiind necesare pentru a se putea controla daca instanta a fost competenta daca
s-au respectat normele legale privind compunerea si constituirea instantei, drepturile
procedurale ale partilor, ordinea dezbaterilor, celelalte reguli de procedura
- in situatia in care s-a amant pronuntarea, dar lipseste incheierea de dezbateri de
la ultimul termen de judecata ori chiar daca exista, nu e semnata de judecator
sanctiunea e nulitatea hotararii

● Considerentele hotararii judecatoresti (motivarea)

- trebuie sa fie obligatoriu: fiecare capat de cerere si apararile partilor, probele
administrate, exceptiile invocate si modul in care au fost solutionate,normele juridice
pe care le-au aplicat in situatia de fapt stabilita

● Dispozitivul hotararii judecatoresti

 - este ultima parte a hotararii si cuprinde solutia e s-a pronuntat in cauza ca fiind o
reproducere dezvoltata a minutei intocmite cu ocazia deliberarii

III. REDACTAREA, SEMNAREA SI COMUNICAREA HOTARARII JUDECATORESTI

- regula - se redacteaza de catre judecator sau de catre membrii completului

- exceptii - atunci cand compunerea completului de judecata intra si asistentii judiciari,
presedintele il va putea desemna pe unul dintre ei sa redacteze hotararea
- hotararea se va intocmi in doua exemplarea originale si unul se ataseaza la dosare
si celalalt spre conservare la dosarul de hotarari al instantei
- hotararea se comunica partilor care au luat parte la judecata
- comunicarea hotararii se face din oficiu de indata ce a fost redactata si semnata

IV. EFECTELE HOTARARII JUDECATORESTI

- sanctionarea unor situatii de fapt in consecintele aplicarii normei de drept substantial
la situatia de fapt din speta

a. Dezinvestirea instantei de solutionare a pricinii

b. Hotararea judecatoreasca se bucura de puterea lucrului judecat

41. TERMENUL DE GRATIE

Notiune = consta in amanarea sau in esalonarea pe care instanta o acorda celui

obligat prin hotarare, pentru executarea obligatiei

I. Conditii pentru acordare

- in cazurile in care instante poate da termen pentru executarea hotararii, ea va face

ca aceasta prin chiar hotararea care dezleaga pricina aratand si motivele pentru care
a acordat termenul
- poate fi acordat doar la cererea debitorului
- poate fi cerut doar in fata instantelor de fond (prima instanta si apel)

II. Cazuri in care debitorului nu i se poate acorda termen de gratie

- daca i s-a acordat un termen de plata rezonabil de catre creditor

- daca debitorul a avut posibilitatea sa execute obligatia intr-un termen rezonabil,
calculat de la data comunicarii cererii de chemare in judecata
- daca debitorul se sustrage de la indeplinirea obligatiilor
- daca debitorul risipeste averea sa

42. CHELTUIELILE DE JUDECATA

 Notiune = reprezinta totalitatea sumelor avansate de parti pe parcursul
procesului, respectiv taxele judiciare de timbru si timbru judiciar, onorariile avocatilor,
ale expertilor si ale specialistilor, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si
pierderile cauzate de necesitatea prezentei la proces, cheltielile de transport si, daca
este cazul, de cazare, precum si orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfasurare
a procesului

- cheltuielile de judecata nu se acorda din oficiu, ci doar la cererea partii

- daca s-au cerut cheltuielile de judecata, instanta se pronunta asupra lor prin
dispozitiv, avand in vedere inscrisurile depuse de parte pentru dovedirea acestora,
inscrisuri care pot fi dispuse, cel mai tarziu, la data inchiderii dezbaterilor asupra
fondului cauzei
- termen - pana la inchiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei

43. EXECUTAREA PROVIZORIE (VREMELNICA) A HOTARARILOR

JUDECATORESTI

Notiune - reprezinta acele situatii in care hotararile pronuntate in prima instanta

pot fi puse in executare inainte de a ramane definitive

- regula : numai hotararea executorie sau definitiva poate fi pusa in executare

silita
- exceptia: pot fi pusein executare silita si hotararile pronuntate in prima instanta,
nedefinitive, daca se bucura de executare provizorie

I. Executare provizorie de drept

II. Executarea provizorie judecatoreasca

III. Cazuri in care nu se poate incuviinta executarea provizorie

- in materie de stramutare de hotare

- in materie de desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare
fixa
- atunci cand prin hotarare se dispune intabulrea unui drept sau radierea lui din cartea
funciara

IV. Suspendarea executarii provizorii

- se solificta odata cu cererea de apel, fie separat, in tot cursul judecarii apelului
- cererea se depune la prima instanta, sau dupa caz, la instanta de apel

44. INDREPTAREA, LAMURIREA SI COMPLETAREA HOTARARII

JUDECATORESTI
 I. Indreptarea hotararii judecatoresti

- presupune corectarea erorilor materiale ivite in cuprinsul hotararii judecatoresti; este

vorba de erori si omosiuni cu privire la numele, calitatea si sustinerile paratilor sau
cele de calcul, precum si orice alte erori materiale cuprinse in hotarari sau incheieri;
acestea pot fi indreptate din oficiu sau la cerere
- poate fi formulata oricand dupa pronuntarea hotararii
- se realizeaza din oficiu sau la cererea partilor sau la cererea unui tert
- nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci doar prin intermediul acestei
proceduri

II. Lamurirea hotararilor si inlaturarea dispozitiilor contradictorii

- se aplica atunci cand sunt necesare lamuriri xu privire la intelesul, intinderea sau
aplicarea dispozitivului hotararii ori daca acesta cuprinde dispozitii contradictorii
- poate fi formulata oricand, pana la initierea procedurii de executare silita

III. Completarea hotararilor judecatoresti

- se aplica atunci cand prin hotararea data de instanta a omis sa se pronunte asupra
unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau
incidentale sau atunci cand instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor,
expertilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor cu privire la drepturile lor