Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUBIECTE LICENTA MD 2011 (399pg) PDF
SUBIECTE LICENTA MD 2011 (399pg) PDF
1
23. Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)
24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)
25. Malocluzia de Clasa a III-a (4, pag. 405-408)
26. Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)
27. Anodontia (5, pag. 15-40)
28. Dintii supranumerari (5, pag. 73-94)
29. Incluzia dentara (5, pag.73-94)
30. Reincluzia dentara (5, pag. 107-118)
31. Ectopia dentara (5, pag. 121-130)
32. Diastema (5, pag. 133, 142)
33. Transpozitia dentara (5, pag. 149-154)
34. Tratamentul cariei dentare (6, pag. 167-185, 294-333, 339-3460
35. Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)
36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (7, pag. 68-93)
37. Necroza si gangrena pulpara (7, pag. 94-102)
38. Parodontite apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)
39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)
40. Obturarea canalelor radiculare 97, 214-2480
41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)
42. Morfologia parodontiului marginal (8, pag. 26-89)
43. Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice (8, pag. 103-155)
44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (8, pag. 189-201)
45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8, pag. 205-219)
46. Forme clinice – simptomatologie in gingivite si parodontite marginale (8,
pag.221-280)
47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag. 283-286)
48. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale (8, pag. 288-374)
49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag. 427-461)
50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si parodontite
(8, pag. 465-477)
51. Ocluzia dentara(9,pag.25-76)
2
52. Sindromul algo-disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare(9,pag.77-146)
53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatia partial
redusa.(9, pag .147-169)
54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare(9, pag. 500-
540)
55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare(9, pag. 170-400)
56.Elemente structurale ale puntilor dentare(9. Pag. 434-482)
57. Etape ale terapiei prin punti dentare:Amprentarea (9, pag. 630-690)
58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene
(9,pag. 690-740)
59. Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala(10, pag. 32-83)
60. Proteza partial acrilica mobilizabila.Elemente componente. (10, pag. 84-104)
61. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate(10, pag .116-199)
62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala(10,pag. 201-229)
63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:Amprentarea (10, pag.
279-293)
64. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea relatiei
intermaxilare (10,pag. 295-308)
65. Etape ale terapiei prin proteze totale:Amprentarea (10,pag.465-544)
66. Etape ale terapiei prin proteze totale: Determinarea relatiilor intermaxilare(10, pag.
550-564)
67 . Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba machetelor (10, pag. 568-582)
68. Verificarea si adaptarea protezelor mobile.(10, pag.583-593)
69.Stomatopatiile protetice la edentatul total (10, pag.593-693)
70.. Reoptimizarea protezelor mobile.(10, pag.693-703)
3
BIBLIOGRAFIA
4
1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53)
5
5.Care variantă de răspuns este corectă în ceea ce priveşte administrarea lidocainei în timpul
gravidităţii şi lactaţiei:
A. Are efect teratogen-DA
B. Poate determina hipotensiune de sarcină-DA
C. Nu se recomandă monitorizare cardiacă fetală-NU
D. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul trimestru de sarcină-DA
E. Nu se recomandată înlocuirea temporară a alimentaţiei la sân pentru 24 de ore-NU
pag. 10
6
9. Gaura infraorbitară este situată:
A. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare-NU
B. Pe orizontala ce uneşte gaura supraorbitară cu cea mentonieră-NU
C. Pe linia verticală ce trece între cei doi premolari superiori-DA
D. La 6-8mm sub rebordul orbitar inferior-DA
E. Deasupra suturii zigomato-maxilare-NU
pag. 28
7
13. Lidocaina:
A. Are pH-ul 8-NU
B. Are toxicitate de 3 ori mai mare faţă de procaină -NU
C. Are putere anestezică de două ori mai mică decât a procainei-NU
D. Se metabolizează în proporţie de 90% la nivel hepatic-DA
E. Doza uzuală este de 18 ml soluţie-NU
pag. 8
8
17.Articaina:
A. Nu este întotdeauna asociată în soluţie cu vasoconstrictor-NU
B. Este contraindicată la copii sub 4 ani-DA
C. Este indicată la pacienţii cu bronhospasm în antecedente-NU
D. Are putere anestezică mai redusă decât lidocaina-NU
E. Se recomandă injectare rapidă-NU
pag 13
20.Anestezia topică:
A. Necesită o concentraţie mai mică a anestezicului decât pentru injectare-NU
B. Foloseşte frecvent xilina 0.5-1%-NU
C. Se poate utiliza şi pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos-DA
D. Nu necesită uscarea prealabilă a locului de aplicare a anestezicului-NU
E. Durata este de aproximativ două ore-NU
pag. 19
9
21. Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în:
A. Procese inflamatorii retrotuberozitare-DA
B. Tumori localizate în treimea distală a vestibulului superior-DA
C. Pacienţi sub tratament anticoagulant-DA
D. Hemofilici-DA
E. Pacienţi cu odontectomii ale molarilor de minte în antecedente-NU
pag. 24
.
22.Catecolaminele au ca efecte locale :
A. Vasoconstricţie la locul injectării-DA
B. Creşterea ratei de absorbţie a anestezicului în fluxul sangvin-NU
C. Putere anestezică mai mare-DA
D. Efect mai îndelungat-DA
E. Stimularea receptorilor din pereţii arteriolari-DA
pag. 16
24.Mepivacaina:
A.Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină-DA
B.Durata anesteziei este crescută-DA
C.Are potenţă de 2 faţă de lidocaină-DA
D.Nu este metabolizată în ficat-NU
E.Este eliminată renal în proporţie de 50-60%-NU
Pag.11
10
25.Articaina este contraindicată la
A.Pacienţi epileptici fără tratament-DA
B.Pacienţi cu porfirie acută recurentă-DA
C.Pacienţi cu deficit de colinesterază plasmatică-DA
D.Pacienţi cu tulburări de conducere atrio-ventriculare severe-DA
E.Pacienţi sub tratament cu anticoagulant-NU
Pag.13
11
29.Reperele pentru spina Spix sunt:
A.Creasta temporală a mandibulei-DA
B.Tuberozitatea mandibulară-NU
C.Incizura sigmoidă-NU
D.Plica pterigomandibulară-DA
E.Planul de ocluzie al molarilor inferiori-DA
Pag.29
12
2. EXTRACȚIA DENTARĂ
(1,pag. 64-102)
1.Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de:
A.Starea dintelui respectiv- DA
B.Erupția incompletă a dintelui pe arcadă -NU
C.Patologia structurilor adiacente- DA
D.Afecțiuni asociate - DA
E.Vârsta pacientului -NU
Pag. 64
13
6. Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu :
A.Transplante- DA
B.Afectiuni cardiovasculare -NU
C.Diabet insulinodependent - NU
D.Reactii de hipersessibilitate -DA
E.Boli autoimune -DA
Pag. 66
11.Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o amplitudine mai
mare spre:
A.Lingual -NU
B.Vestibular - DA
C.Mezial -NU
14
D.Distal -NU
E.Coletul dintelui - NU
Pag. 79
15. In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru,astfel ca, la
sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de:
A.2 mm de defectul osos creat -NU
B.6-8 mm de defectul osos creat -DA
C.2-3 mm de defectul osos creat -NU
D.2-4 mm de defectul osos creat -NU
E.1 cm de defectul osos creat -NU
Pag.86
15
B. Inciziile de descarcare -NU
C.Papilele dentare -NU
D.1/3 mijlocie a lamboului -NU
E.Unghiurile lamboului -DA
Pag. 90
19.In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de:
A.Leziuni patologice preexistente -DA
B.Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate -DA
C.Starea generala a pacientului -NU
D.Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras -DA
E.Starea de igiena a cavitatii orale -NU
Pag. 92
21.Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu
corticala subtire:
A.corticala orala la nivelul caninului superior -NU
B.Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior -DA
C.Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori -NU
D.Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori -NU
E.Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori -NU
Pag. 94
22.Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape exclusiv
cu:
A.Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior -DA
B.Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 -NU
C.Aplicarea unei presiuni pe mandibula -NU
D.Sustinerea incorecta a mandibulei -NU
E.Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare -NU
Pag. 95
16
A.Deschiderea sinusului maxilar -DA
B.Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar -NU
C.Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala -DA
D.Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala -DA
E.Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara -NU
Pag. 96
17
B.La 2-3 zile postextractional- DA
C.Dupa 4 zile de la extractie -NU
D.La 5 zile postextractional -NU
E.Dupa o saptamana de la extractie -NU
Pag. 100
18
3. PATOLOGIA ERUPTIEI DENTARE
(pag. 116-122,131-157,159-169)
2.Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele în calea erupţiei dintelui
reprezentate de:
A.Malformaţii corono-radiculare -NU
B.Hiperplazii gingivale -DA
C.Fracturi ale oaselor maxilare- NU
D.Sindromul compresiei de maxilar- NU
E.Traumatisme- NU
Pag. 116
4.Reducerea spţiului pe arcadă reprezintă o cauză locală a incluziei dentare prin următoarele
mecanisme (pag 116):
A.Macrodonţii- DA
B.Sindromul compresiei de maxilar- DA
C.Ereditatea încrucişată -DA
D.Traumatisme locale -NU
E.Osteita deformantă -NU
Pag. 116
19
5.Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea după următoarele
criterii:
A.După criteriul morfologic- DA
B.După criteriul etiologic -DA
C.După criteriul topografic- DA
D.După criteriul antropologic- NU
E.După criteriul filogenetic- NU
Pag. 117
20
10.Pe ortopantomograma efectuată in incluzia dentară sunt vizibile:
A.Dintele inclus- DA
B.Arcadele dento-alveolare- DA
C.Dinţii în erupţie- DA
D.Starea dinţilor vecini- DA
E.Rapoartele în sens transversal ale arcadelor dentare- NU
Pag. 118
11.Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt în legătură cu:
A.Angularea -NU
B.Relaţia cu canalul mandibular- NU
C.Morfologia rădăcinii- NU
D. Natura ţesutului acoperitor- NU
E.Topografia locului de erupţie şi morfologia molarului inclus- DA
Pag. 131
13.Din punt de vedere al angulării axului molarului de minte inferior inclus, ce permite o
evaluare a dificultăţii extracţiei in plan sagital după Peterson se descriu:
A.Incluzia mezio-angulară-odontectomie dificilă- NU
B.Incluzia orizontală –odontectomie foarte dificilă -NU
C.Incluzia verticală –odontectomie uşoară- NU
D.Incluzia verticală –odontectomie foarte uşoară -NU
E.Incluzia disto-angulară –odontectomie foarte dificilă- DA
Pag. 131
14.După clasificarea lui Winter care are în vedere unghiul format între orizontala planului
ocluzal şi axul lung al molarului de minte inferior inclus, incluzia poate fi :
A.Incluzie cu ax inversat –unghi negativ- DA
B.Incluzie orizontală- DA
C.Incluzie mezio-angulară- DA
D.Incluzie verticală- DA
E.Incluzie axială- NU
Pag. 131
21
15.Din punt de vedere al relaţiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular după Pell şi
Gregory clasificarea cuprinde 3 clase :
A.Clasa I:Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faţă de marginea anterioară
a ramului mandibular- DA
B.Clasa II:jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a ramului
mandibular- DA
C.Clasa III:coroana molarului inclus este total acoperită de ramul mandibular-DA
D.Clasa III:coroana molarului inclus situată vestibular este parţial acoperită de ramul
mandibular -NU
E.Clasa III:coroana molarului inclus situată lingual nu este total acoperită de ramul
mandibular -NU
Pag. 133
17.În incluzia dentară, dacă între molarul de minte şi molarul de 12 ani există spaţiu:
A.Extracţia molarului de minte este mult mai dificilă -NU
B.Extracţia molarului de minte este mult mai facilă -DA
C.Se vor folosi numai elevatoarele -NU
D.Se va folosi numai cleştele corespunzător- NU
E.Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici- NU
Pag. 137
22
19.Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt:
A.Poziţia mezio-angulară- NU
B.Poziţia disto-angulară -DA
C.Clasa II după Pell şi Gregory- NU
D.Rădăcini scurte -NU
E.Clasa B după Pell şi Gregory- NU
Pag. 141
23
24.În majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecinţa:
A.Prezenţei unui dinte supranumerar care blochează erupţia acestuia -DA
B.Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari -DA
C.Unei boli intercurente- NU
D.Prezenţei altor dinţi inca neerupti pe arcada -NU
E.Unor modificări morfologice ale maxilarelor- NU
Pag. 166
24
29.Odontectomia pe cale mixtă a caninului superior este indicată în (pag.163):
A.Incluziile vestibulo-palatine transversale -DA
B.Incluziile înalte- NU
C.Incluziile superficiale -NU
D.Incluziile complicate- NU
E.Incluziile profunde- NU
Pag. 163
25
4 .TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE
(1, pag. 174- 194)
26
5. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele:
A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului-NU
B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata-NU
C. Colţurile lamboului se pot necroza-DA
D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ-DA
E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire-DA
Pag.178
27
10.In cazul osteotomiei şi corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a leziunii
periapicale se face pe baza:
A. Se urmǎreşte relieful corticalei vestibulare-DA
B. Când corticala osoasǎ este subţire, nu se poate explora poziţia apexului prin perforarea
acesteia cu o sondǎ-NU
C. Nu se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii pe baza radiografiei retroalveolare izometrice
-NU
D. Se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii, mǎsurând lungimea acului folosit pentru
tratamentul mecanic-DA
E. Se poate practica un mic orificiu in corticalǎ, în care se aplicǎ un material radioopac,
apoi se face radiografie de control-DA
Pag.183
13.Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat intraoperator
pe cale directǎ:
A. Canale cu secreţie persistentǎ-DA
B. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic-DA
C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare-NU
D. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala-DA
E. Corp strǎin pe canal-DA
Pag.188
28
14.Materialele pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ, trebuie sǎ îndeplineascǎ
urmǎtoarele deziderate:
A. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular-DA
B. Sǎ fie biocompatibile-DA
C. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ-NU
D. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric-NU
E. Sǎ prezinte radioopacitate-DA
Pag.190
29
19.Lamboul intrasulcular triunghiular este format din:
A. O incizie orizontalǎ în şanţul gingival , completatǎ la cele 2 extremitǎţi cu douǎ incizii
verticale de descǎrcare-NU
B. O incizie orizontalǎ de-a lungul marginii libere gingivale-NU
C. O incizie orizontalǎ la distanţǎ de marginea gingivalǎ liberǎ şi douǎ incizii oblice de
descǎrcare-NU
D. O incizie orizontalǎ în şanţul gingival continuatǎ de o incizie verticalǎ de descǎrcare
-DA
E. O incizie curbǎ, convexǎ spre marginea gingivalǎ-NU
Pag.178
30
24.Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop:
A. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia, cu menţinerea
restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor-NU
B. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea
apexului şi a leziunii periapicale-NU
C. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii unui dinte
-NU
D. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice-NU
E. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces-DA
Pag.194
31
29.Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:
A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului-NU
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere -NU
C. Incizie si decolare facila-DA
D. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ-NU
E. Incizie şi decolare dificile-NU
Pag.177
32
5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC
(1, pag. 198-220)
33
7. Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de:
A. Trauner –NU
B. MacIntosh –NU
C. Kazanjian – DA
D. Obwegesser – NU
E. Valerian Popescu – NU
Pag 208
10. În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă realizarea unei
incizii de descarcare linguale datorită:
A. Pericolului lezării nervului bucal – NU
B. Pericolul lezării limbii – NU
C. Pericolul lezării arterei faciale – NU
D. Pericolul lezării nervului lingual – DA
E. Pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator– NU
Pag 215
34
13. Torusul mandibular este localizat:
A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral în zona canin-
premolar – DA
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona incisivo-canină –NU
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral în zona molarului 3 –
NU
D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral în zona incisivo-canină –
NU
E. Pe versantul vestibular mandibular uni– sau bilateral în zona canin-premolar –NU
Pag 219
14. După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare supraperiostală se
prepară:
A. lambouri totale vestibulare – NU
B. lambouri totale linguale – NU
C. lambouri parțiale vestibulare și linguale – DA
D. lambouri parțiale jugale– NU
E. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare – NU
Pag 209
15. Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale:
A. Vestibuloplastia–NU
B. Frenectomia – DA
C. Frenoplastia in „Z” – DA
D. Tuberoplastia – NU
E. Frenoplastia cu vestibuloplastie – DA
Pag 198,199
17. Precizați care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a mucoasei
fundului de sac vestibular:
A. Hiperplazia palatinală – NU
B. Hiperplazia de proteza –DA
C. Epulis fissuratum –DA
D. Epulis granulomatos– NU
E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos– NU
Pag.203
35
18. Fibromatoza tuberozitară se poate dezvolta:
A. În plan vertical – DA
B. În plan sagital – NU
C. În plan transversal – DA
D. În ambele planuri – DA
E. În plan antero-posterior – NU
Pag.204
36
24.Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomandă:
A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile – NU
B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă – DA
C. Raalizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate-NU
D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate – NU
E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe –NU
Pag 208
37
30. LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin:
A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine – NU
B. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine – DA
C. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine – DA
D. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine –DA
E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine – NU
Pag 218
38
6. INFECTII ORO-MAXILO-FACIALE
(1, pag. 242-268, 270-288)
39
6. Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu:
A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare -DA
B. alveolita postextractionala -NU
C. abcesul palatinal -NU
D. fibromatozele gingivale localizate -NU
E. chistul de maxilar suprainfectat -DA
Pag. 247
11.Fasciita necrozanta:
A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi -DA
B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba -NU
C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna -NU
D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice -NU
E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta - DA
Pag. 273
40
12.Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu :
A. Adenopatii cervicale suprainfectate -DA
B. Tumori benigne ale glandelor salivare -NU
C. Supuratii difuze -DA
D. Lipomatoza cervicala -NU
E. Tumori maligne suprainfectate- DA
Pag. 274
13.Abcesul cerebral
A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene -NU
B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana -NU
C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast -DA
D. Tratamentul este specific neurochirurgical -DA
E. Evolueaza spre septicemie -NU
Pag 276
14.Osteoperiostita
A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata -DA
B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita -DA
C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic -NU
D. Tratamentul consta in sechestrectomie -NU
E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a
organismului -DA
Pag 281
41
18.Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala,se stabileste:
A. In urma examenului clinic -DA
B. Pe baza IDR la tuberculina -DA
C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura -NU
D. Examen RMN -NU
E. Lavaj bronho-alveolar -NU
Pag. 288
42
24.Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu:
A. Flegmonul amigdalian -DA
B. Flegmonul pterigomandibular -NU
C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus -DA
D. Abcesul planseului bucal -NU
E. Tumorile laterofaringiene -DA
Pag 266
43
29.Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici:
A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri -NU
B. Este nedureroasa -DA
C. Ganglionii sunt fermi si mobili -DA
D. Se insoteste de febra, splenomegalie -NU
E. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM -NU
Pag. 279,280
30.Sifilisul tertiar
A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide
B. Se insoteste de adenopatie
C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice
specifice
E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamini
Pag 287
44
7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
(1, pag. 292-308)
2. Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a foselor nazale-DA
B. se deschide in meatul superior -NU
C. se deschide in meatul mijlociu-DA
D. se deschide in meatul inferior-NU
E. este implicat in apararea imuna nespecifica-DA
Pag. 292
3. Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a cavitatii orale-NU
B. este “cavitate de rezonanta” pentru fonatie-DA
C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei-DA
D. este structura de sustinere a globului ocular-NU
E. este o structura compacta-NU
Pag. 293
45
6. Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar :
A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar-DA
B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare-DA
C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare-DA
D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada-NU
E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar-NU
Pag. 293
46
12. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari-NU
B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali-DA
C. incluzia caninului maxilar-NU
D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar-DA
E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali-DA
Pag.295
16. In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive:
A. tumor, calor si dolor-NU
B. congestiva, catarala si supurata-DA
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza-NU
D. exudativa, de granulare si epitelizare-NU
E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate-NU
Pag.296
47
18. In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare:
A. scaderea IgA-NU
B. cresterea IgA-DA
C. scaderea vascozitatea mucusului-NU
D. cresterea vascozitatea mucusului-DA
E. disparitia partiala sau totala a cililor-DA
Pag.296
20. Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt :
A. haemophilus influenzae-NU
B. germenii microbieni probiotici-NU
C. pneumococii-DA
D. colibacilii-DA
E. stafilococus aureus-NU
Pag. 296
22. Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in sinuzita
maxilara cronica de cauza dentara:
A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism-NU
B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit-NU
C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie-DA
D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central-NU
E. marimea si forma sinusurilor maxilare-DA
Pag. 297
48
24. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face cu :
A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-NU
B. sinuzitele maxilare specifice-DA
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-DA
D. sinuzita maxilara alergica-DA
E. sinuzita maxilara fungica-DA
Pag. 299
49
30. In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7 mm,
se va tine cont de :
A. adancimea vestibului maxilar-NU
B. prezenta sau absenta dintilor-DA
C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe-DA
D. adancimea boltii palatine- NU
E. optiunea chirurgului-DA
Pag 304
50
8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA
(1, pag. 312-335, 361-369, 379-382,388-394)
2.După Navarro şi colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibulă sunt localizate la nivelul:
A.Ramului mandibulei - NU
B.Condilului mandibular - DA
C.Zonei parasimfizare- NU
D.Procesului alveolar - NU
E.Procesului coronoid - NU
Pag.315
4.Din punct de vedere biomecanic zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei sunt:
A.Gaura mentonieră - DA
B.Simfiza mentonieră - NU
C.Zona parasimfizară - DA
D.Apofiza coronoidă - NU
E.Unghiul mandibulei - DA
Pag.316
51
6.După numărul liniilor de fractură, fracturile de mandibulă se clasifică în:
A.Unice - DA
B.Multiple - NU
C.Duble - DA
D.Cominutive - DA
E.Triple - DA
Pag.320
9.La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenţierea focarelor de fractură, se
urmăresc:
A.Puncte dureroase - DA
B.Discontinuitatea osoasă - DA
C.Prezenţa dinţilor pe ambele fragmente fracturate - NU
D.Prezenţa dinţilor pe fragmentul distal al mandibulei - NU
E.Prezenţa crepitaţiilor osoase - DA
Pag.322,323
52
12.Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă sunt:
A.Consolidarea întârziată - DA
B.Consolidarea vicioasă - DA
C.Pseudartroza - DA
D.Supuraţii periosoase - NU
E.Osteomielita mandibulei - NU
Pag.335
53
18. Complexul zigomatic este alcătuit din :
A. Osul malar – DA
B.Arcada temporo-zigomatică –DA
C.Marginea inferioară a orbitei –DA
D.Marginea superioară a orbitei –NU
E.Podeaua şi peretele lateral al orbitei –DA
Pag. 379
54
24.Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice:
A.Fisură coronară –DA
B.Fisura radiculara –NU
C.Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare –DA
D.Fractură radiculară –DA
E.Avulsie dentară –NU
Pag.388
27.În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini terapeutice:
A.Favorizarea erupţiei dentare, dacă dintele este imatur –DA
B.Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă, cu fixarea lui la dinţii vecini
–NU
C. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă, cu fixarea lui la dinţii
vecini –DA
D. Extracţia dintelui luxat –NU
E.Tratament ortodontic pentru repoziţionarea dintelui intruzat –DA
Pag.391
55
30.Tehnicile de imobilizare în traumatismele dento-alveolare sunt următoarele:
A.Gutiere acrilice –DA
B.Imobilizare rigidă intermaxilară –NU
C.Imobilizare cu sârmă cu 8( ligatură hipocratică) –DA
D.Şinele vestibulo-linguale NU
E.Imobilizare semirigida -DA
Pag.393
56
9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI
CERVICO-FACIALE MAXILARE
(1., PAG.402-404, 406-426, 428-433,437-443)
1.Chistul branhial:
A.Este adenopatie laterocervicală-NU
B.Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin-NU
C.Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical-DA
D.Abordul chirurgical este pe cale intraorală-NU
E.Poate maligniza-DA
Pag. 407
3.Sialochistul:
A. Se datoreaza dilatației chistice a canalului de excreție a gandelor salivare accesorii- DA
B. Apare doar la vârstnici-NU
C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare-NU
D. Poate fi localizat si in parotida-DA
E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar-DA
Pag. 411
4.Mucocelul:
A. Este o tumoră malignă-NU
B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale-DA
C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale-NU
D. Consistenta este fluctuenta-DA
E. Este foarte dureros la palpare-NU
Pag. 411
5.Ranula:
A. Cel mai frecvent tip este cel ”în bisac”-NU
B. Este situată totdeauna pe linia mediană-NU
C. Se poate perfora spontan-DA
D. Se suprainfectează frecvent-NU
E. Varianta ”în bisac” are forma unei clepsidre -DA
Pag. 413
57
6.Chistul sebaceu:
A. Are originea în celulele adipoase din derm-NU
B. Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare-NU
C. Își are originea la nivelul foliculului pilos-DA
D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale-DA
E. Cavitatea chistică este umplută de sebum-DA
Pag. 414
8.Epulis fissuratum:
A. Este o tumoră malignă a cavității orale-NU
B. Apare la purtatorii de proteza mobila-DA
C. Se localizeaza pe mucoasa jugala -NU
D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic-DA
E. Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne-DA
Pag. 417
10.Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este cunoscut si sub
denumirea de:
A. Epulis Fibros-NU
B. Epulis granulomatos-NU
C. Epulis angiogranulomatos-NU
D. Botriomicom-DA
E. Hiperplazie papilomatoasa-NU
Pag. 418
58
12.Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu:
A. Granulomul piogen gingival-DA
B. Chistul de eruptie-NU
C. Papilomul -NU
D. Granulomul periferic cu celule gigante-DA
E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de debut-DA
Pag. 421
15.Papilomul este:
A. proliferare tumorala maligna-NU
B. proliferare celulara fibroblastica benigna-NU
C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului-DA
D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului-NU
E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale-NU
Pag. 425
16.Papilomul:
A. Are drept cauza probabila infecția cu HPV-DA
B. Are întotdeauna consistență fermă-NU
C. Obișnuit, este pediculat-DA
D. Are culoare albăstruie-NU
E. Poate apărea la orice vărstă-DA
Pag. 425
17. Fibromul
A. Nu are o frecvență crescută între tumorile benigne ale cavității orale -NU
B. Este cea mai frecventă tumoră benignă din cavitatea orală-DA
C. Apare doar la bărbați-NU
D. Apare la orice varsta-DA
E. Dimensiunie sunt, de regulă, mai mari de 2 cm-NU
Pag. 428
59
18.Diagnosticul diferențial al fibromului se face cu:
A. Melanomul cavității orale-NU
B. Granulomul piogen-DA
C. Papilomul mucoasei orale-DA
D. Mucocelul-NU
E. Ranula-NU
Pag. 429
20.Fibromatoza gingivală:
A. Este congenitală-NU
B. Este ereditară-DA
C. Are cauză traumatică-NU
D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie-NU
E. Tratamentul este chirurgical-DA
Pag. 430
21.Lipomul:
A. Este o tumoră malignă-NU
B. Este un sarcom-NU
C. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial-NU
D. Apare mai frecvent la persoanele obeze-DA
E. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale-DA
Pag. 431
22.Lipomul se localizeaza:
A. Pe trunchi si membre -DA
B. Frecvent oral - NU
C. LA nivel cervico facial-DA
D. Mai rar oral DA
E. In derm -NU
Pag. 431
23.Sindromul Madelung:
A. Dezvoltare localizată a unor lipoame cervicale-NU
B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cervico-faciala-DA
C. Este ușor de tratat chirurgical datorită caracterului localizat-NU
D. Este dificil de tratat chirurgical datorită caracterului difuz-DA
E. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive-DA
Pag. 432
60
24.Schwannomul:
A. Este o tumoră benignă-DA
B. Are originea în celulele Schwann-DA
C. Este congenitală-NU
D. Apare numai la vârstnici-NU
E. Recidivează frecvent după tratamentul chirurgical-NU
Pag. 433
26.Hemangiomul:
A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)-NU
B. Sunt rar localizate în teritoriul oro-maxilo-facial-NU
C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la naștere-DA
D. Este cea mai frecventă tumoră din perioada copilăriei-DA
E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent -NU
Pag 438
28.Malformațiile vasculare:
A. Sunt prezente la naștere și persistă toată viața-DA
B. Au întotdeauna flux crescut-NU
C. Au întotdeauna flux scăzut-NU
D. Pot avea fie flux scăzut fie flux crescut-DA
E. Malformațiile capilare au flux scăzut-DA
Pag. 439
29.Sindromul Sturge-Weber:
A. Afecțiune tip hamartom-DA
B. Are si manifestări neurologice-DA
C. Sunt doar leziuni de tip capilar-NU
D. Sunt leziuni strict tegumentare-NU
E. Sunt leziuni strict mucozale-NU
Pag. 441
61
30.Limfangiomul:
A. Apare excepțional în teritoriul oro-maxilo-facial-NU
B. Apar cel mai adesea în cele 2/3 anterioare ale limbii-DA
C. Evoluția este rapidă-NU
D. Tratamentul este întotdeauna chirurgical-NU
E. Raspund la tratament sclerozant - NU
Pag. 443
62
10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR MAXILARE
(1,pag.450-471, 474-485,488-510,512-517)
4.Chistul folicular:
A.apare frecvent la nivelul oaselor maxilare-DA
B.reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare-DA
C.apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei-DA
D.nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclus-
NU
E.afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de sex feminin-NU
Pag.456
63
6.Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu:
A.chistul radicular lateral-DA
B.chistul folicular-DA
Ckeratochistul odontogen primordial-DA
D.ameloblastomul-NU
E.fibromul ameloblastic-NU
Pag.460
9.Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu odontogen inclus fac
parte:
A.fibromul odontogen-DA
B.mixomul odontogen-DA
C.cementoblastomul-DA
D.ameloblastomul-NU
E.odontoameloblastomu-NU
Pag.474
11.Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre care cele mai
frecvente sunt:
A.formal foliculara-DA
B.forma plexiforma-DA
C.forma acantomatoasa-NU
D.forma desmoplastica-NU
E.forma bazocelulara-NU
Pag.475
64
12.Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu:
A.hiperplazii epulis like-DA
B.tumori benigne gingivale-DA
C.forme de debut ale tumorilor maligne gingivale-DA
D.tumori maligne endoosoase-NU
E.tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa-NU
Pag.482
14.Fibromul ameloblastic:
A.apare in special la pacienti tineri-DA
B.mai frecvent la sexul feminin-NU
C.localizarea predilecta este la maxilar-NU
D.este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni-DA
E.nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase-NU
Pag.483
15.Odontomul:
A.este o tumora odontogena relativ frecventa-DA
B.combina elemente epiteliale si ectomezenchimale-DA
C.prezinta doua forme anatomo-clinice-DA
D.forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea
configuratia unui dinte-NU
E.mai frecvent la mandibula decat la maxilar-NU
Pag.484
65
18.Tumora odontogena cu celule granulare:
A.este extreme de rara-DA
B.apare la adulti in general peste 40 de ani-DA
C.se localiizeaza in special in regiunea premolara sau molara-DA
D.initial sunt leziuni simptomatice,dureroase-NU
E.pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata-NU
Pag.489
19.Mixomul odontogen:
A.este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar-DA
B.apar si la nivelul oaselor lungi-DA
C.clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor-DA
D.apar mai frecvent intre 20-45 de ani-NU
E.se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei-NU
Pag.490
20.Cementoblastomul:
A.apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani-DA
B.afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare-NU
C.se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza-DA
D.mucoasa acoperitoare este modificata-NU
E.dintele implicat este mobil si nu ramane vital-NU
Pag.492
21.Osteoblastomul:
A.este o tumora benigna osoasa-DA
B.este derivata din osteoclaste-NU
C.are incidenta scazuta-DA
D.apare mai frecvent la mandibula-DA
E.afecteaza mai frecvent persoanele tinere-DA
Pag.497
22.Torusul mandibular:
A.este o exostoza-DA
B.se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului mandibular-NU
C.afecteaza mai frecvent sexul masculin-DA
D.sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism-DA
E.dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat-NU
Pag.505
23.Boala Paget:
A.caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa-DA
B.etiologie bine stabilita-NU
C.apare in special la persoane de peste 40 de ani-DA
D.apare mai frecvent la sexul masculin-DA
E.intereseaza doar oasele viscerocraniului-NU
Pag.515
66
24.In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi urmatoarele:
A.subfebrilitate-DA
B.scadere in greutate-DA
C.exoftalmie-DA
D.pancitopenie-DA
E.anizocorie-NU
Pag.514
67
30.Tumora odontogena adenomatoida:
A.mai este numita si «tumora celor doua treimi » -DA
B.de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni-NU
C.mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani-NU
D.afecteaza cel mai adesea sexul masculin-NU
E.cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte-NU
Pag.486
68
11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE
(1, pag. 545-584)
1.Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte:
A.tutunul-DA
B.alcoolul-DA
C.varsta-NU
D.radiatiile solare-DA
E.paramixovirusurile-NU
Pag.545,546
2.Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte:
A.varsta-DA
B.radiatiile solare-NU
C.deficitul imunitar-DA
D.alcoolul-NU
E.fumatul-NU
Pag.547,548
6.Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare fac parte:
A.localizarea tumorii primare-DA
B.dimensiunile tumorii primare-DA
C.profunzimea invaziei-DA
D.invazia perinervoasa-DA
E.nici un raspuns corect-NU
pag.558
69
7.In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre afectiunile
congenitale fac parte:
A.chistul canalului tireoglos-DA
B.chistul branhial-DA
C.ranula in bisac- NU
D.teratomul-DA
E.laringocelul-NU
pag.561
70
E.gradul V – caracter net de malignitate-DA
Pag.563
13.Clasificarea TNM:
A.Tx – tumora primara nu poate fi evaluata-DA
B.T1 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima-NU
C.T2 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima-NU
D.T3 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima-DA
E.T2 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima-DA
Pag.566
14.Clasificarea TNM:
A.Nx – ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati-DA
B.N1 – un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm-DA
C.N0 – nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervical-DA
D.N3 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6 cm-DA
E.N1 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm-NU
Pag.566
17.Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor oro-maxilo-
faciale sunt:
A.plamanii-DA
B.ficatul-DA
C.oasele-DA
D.rinichii-NU
E.creierul-DA
Pag.569
71
18.Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul extirparii
curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii:
A.pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1 cm-DA
B.pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1,5 cm-NU
C.pentru tumorile in T2 – margini libere negative la cel putin 2 cm-DA
D.pentru tumorile in T3 – margini libere negative la cel putin 3 cm-DA
E.pentru tumorile in T4 – margini libere negative la cel putin 4 cm- NU
Pag.571
20.Lambourile arteriale:
A.au o viabilitate mai mare decat cele “la intamplare”-DA
B.irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul lamboului-DA
C.sunt mai putin viabile decat cele “la intamplare”-NU
D.viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea arterelor septocutanate-DA
E.necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul arterelor septocutanate-DA
Pag.572
72
24.Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii:
A.se impune un abord cervical pentru tumora primara-DA
B.pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii chirurgicale-NU
C.pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata-DA
D.adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin temporizare-DA
E.profilactic -NU
Pag.582
26.Radiatiile solare:
A.au lungimi de unda de la 200 la 1800 nmDA
B.spectrul infrarosu este de la 500-1400 nmNU
C.spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului conjunctivNU
D.spectrul vizibil este de la 760-1800 nmNU
E.radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solareNU
Pag.546
28.Eritroplazia:
A.definita clinic ca o pata violacee,cu aspect omogen -NU
B.nu poate fi indepartata prin stergere-DA
C.clinic se prezinta deseori izolata-NU
D.cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan-NU
E.nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavitatii orale-
NU
Pag.552
73
30.Cheilita actinica:
A.apare la personae sub 45 de ani-NU
B.mai frecventa la femei-NU
C.se localizeaza in special pe buza superioara-NU
D.se localizeaza in special pe buza inferioara-DA
E.delimitare certa intre tegument si rosul de buza-NU
Pag. 556
74
12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE
(1, pag. 679-685,687-693,695-702)
1.Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor normala, centrica,
sunt:
A. Pierderea molarilor si premolarilor - DA
B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor - DA
C. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei - DA
D. Incluzia molarilor de minte inferiori - NU
E. Interferente in lateralitate –DA
Pag.679
75
6.In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala:
A. Gura este partial deschisa -DA
B. Mandibula este retruzata – NU
C. Inocluzie verticala frontala – DA
D. Depresiune pretragiana - DA
E. Linia interincisiva deplasata –NU
Pag.688
76
12.Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt:
A.Dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular – DA
B.Congestie si tumefactie preauriculara – DA
C.Tulburari functionale progresive –DA
D.Nu afecteaza si conductul auditiv extern – NU
E.Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie –DA
Pag.695,696
77
18. Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca :
A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii – DA
B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica – DA
C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene – NU
D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de “pasare” – DA
E. La palparea articulatiei se percepe blocul osos – DA
Pag.702
78
24. Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul
algodisfunctional, nu este corecta:
A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului - NU
B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid – DA
C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala – NU
D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime – NU
E. Terapia prin exercitii – mecanoterapia – NU
Pag.683
79
30. Artrita sifilitica se descrie prin :
A. Leziuni de intensitate redusa – DA
B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute – DA
C. Tertiar apar artralgii usoare, diurne – NU
D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica –DA
E.Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice-
Pag.697
80
13.PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
(1, pag.719 -720,723- 738,744-753,760-770)
1.In lipsa unui tratament imediat,sechelele cele mai frecvente si mai importante ale plagilor
post-traumatice parotidiene sunt:
A.hemoragia- NU
B.hematomul intraparotidian- NU
C.fistula salivara -DA
D.paralizia n.facial- DA
E.sindromul Frey -NU
Pag. 719
3.Litiaza salivara poate aparea la orice varsta,cel mai frecvent afecteaza pacientii intre:
A.5-10 ani- NU
B.10-15 ani-NU
C.20-30 ani -NU
D.30-60 ani -DA
E.60-70 ani -NU
Pag. 723
81
6.In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina:
A.saliva cu aspect normal -NU
B.saliva opalescenta -NU
C.puroi -DA
D.secretie seroasa -NU
E.secretie sero- sanguinolenta -NU
Pag. 727
8.Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon presupune o serie de
riscuri:
A.hematom disecant al planseului bucal -NU
B.lezarea nervului lingual -DA
C.lezarea arterei faciale- NU
D.lezarea venei faciale- NU
E.lezarea nervului hipoglos- NU
Pag. 730
82
12.Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme:
A.circumscrisa -DA
B.goma -NU
C.pseudotumorala -NU
D.difuza-DA
E.tumorala -NU
Pag. 736,737
83
18.Adenomul canalicular se localizeaza predilect la:
A.glanda parotida -NU
B.glanda submandibulara -NU
C.buza superioara -DA
D.glanda sublinguala -NU
E.valul palatin -NU
Pag 748
19.La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu:
A.varsta pacientului -NU
B.gradul de diferentiere histologica-DA
C.aspectul salivei -NU
D.afectiuni generale asociate- NU
E.localizarea tumorii- NU
Pag.749
84
24.Adenomul pleomorf malign reprezinta:
A.forma maligna a adenomului pleomorf-NU
B.o tumora maligna per primam-DA
C.o forma de tip carcinosarcom-DA
D.o forma de carcinoma-NU
E.o forma de sarcom-NU
Pag.753
85
30.Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in:
A.tumori cu malignitate crescuta-DA
B. tumori maligne ale lobului superficial-NU
C.tumori maligne ale lobului profund-DA
D.tumori maligne cu afectarea n. facial -DA
E.tumori cu malignitate scazuta -NU
Pag. 768
86
14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE
SEVERE
(1, pag. 787-816)
87
C. 10-15% -NU
D. 50% -NU
E. 100% -NU
Pag 795
10. Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la urmatoarele
intrebari:
A. Este nevoie de extractii dentare? -DA
B. Care dinti vor fi extrasi? -DA
C. Exista suficient os alveolar? -DA
D. Ce deplasari dentare trebuie efectuate? -DA
E. Care va fi rezultatul final? -NU
Pag 787
12. Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care, trasarea
reperelor urmareste sa stabileasca:
A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase-DA
B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii -DA
88
C. Necesitatea unor interventii associate -DA
D. Viitoarea pozitie a partilor moi -NU
E. Eliberarea cailor respiratorii -NU
Pag 787,788
89
E. Leziuni oftalmice -NU
Pag 795
21. In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are
urmatoarele semnificatii:
A. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar-DA
B. SNB marit semnifica un prognatism mandibular -DA
C. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata-DA
D. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar-NU
E. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular-NU
Pag 795,796
90
E. Retrognatism mandibular-DA
Pag 804
26. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner arata:
A. SNA marit -DA
B. SNB marit -NU
C. SNA micsorat -NU
D. SNB micsorat -DA
E. SNA marit si SNB micsorat -DA
Pag 804
91
E. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare -NU
Pag 813
92
15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE
(1, pag. 824-855)
93
6. Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin :
A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale-NU
B. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale-DA
C. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale-NU
D. cheilo-palato-schizis, enoftalmie, malformatii cardiace-NU
E. cheilo-palato-schizis, exoftalmie, malformatii cardiace-NU
Pag. 826
8. Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt afectate :
A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia-NU
B. toata structura buzei pana la palatul primar-DA
C. se poate asocia cu despicatura palatina-DA
D. nu modifica podeaua nazala -NU
E. afecteaza procesul alveolar-NU
Pag 828
94
12.Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in:
A. Partiale –DA
B. Despicatura procesului alveolar-NU
C. Asociate-DA
D. Totale-DA
E. Despicatura palatine unilateral totala-NU
Pag.829
14. Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale totale sunt :
A. usureaza respiratia-NU
B. usureaza alimentatia-DA
C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare-DA
D. impiedeca interpozitia limbii in despicatura-DA
E. elimina folosirea suzetei-DA
Pag.834
95
18. In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale bilaterale :
A. per primam se intervine ortopedic-NU
B. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea vomerului-NU
C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului, urmata de labioplastie-DA
D. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic-NU
E. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali-NU
Pag. 839
96
24. In despicatura palatina unilaterala totala :
A. de regula, tratamentul este ortopedic-NU
B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp operator-NU
C. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat-DA
D. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni -NU
E. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni-NU
Pag. 845
26. Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina alveolara sunt:
A. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate-DA
B. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor postoperatorii-DA
C. copil normosom, normotrof-DA
D. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator-NU
E. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni-NU
Pag. 846
28. Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilo-palatine sunt :
A. subdimensionarea rosului de buza-NU
B. supradimensionarea rosului de buza-DA
C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase-DA
D. fistule cutanate -NU
E. comunicare oro-nazala-DA
Pag.847
97
30. In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi, se practica :
A. palatoplastia secundara-NU
B. stafilorafia secundara-DA
C. uranostafilorafia secundara-DA
D. rinoplastie secundara-NU
E. cheiloplastie secundara-NU
Pag. 854
98
16.DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL. NEVRALGIA DE
TRIGEMEN
(1, pag.916 -919)
2.In nevralgia de trigemen,cand debuteaza la 30-40 de ani,cele mai frecvente cauze sunt:
A. demielinizare-DA
B. anevrisme-DA
C. procese expansive tumorale intracraniene-DA
D. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen-DA
E. cauza odontogena-NU
Pag.916
3.Nevralgia de trigemen:
A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta nevralgia trigeminala-DA
B. incidenta este mai ridicata la tineri-NU
C. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de 52-58 de ani-DA
D. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani-NU
E. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in favoarea sexului
feminin-DA
Pag.916
99
6.Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic:
A.atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde pana la cateva ore-NU
B.durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de “impungere”-DA
C.atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ-NU
D.nu exista deficit neurologic evident clinic-DA
E.nu sunt atribuite altor afectiuni-DA
pag.917
7.In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici:
A.intensa-DA
B.ascutita-DA
C.superficiala-DA
D.declansata de factorii trigger-DA
E.profunda-NU
Pag.917
100
12.Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen:
A.nevralgia trigeminala din scleroza multipla-DA
B.nevralgia nervului facial-DA
C.nevralgia trigeminala postherpetica-DA
D.nevralgia parietala-NU
E.nevralgia occipitala-DA
Pag.918
101
17.Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte:
A.crestere in greutate-DA
B.alopecie-DA
C.greata-DA
D.hirsutism-NU
E.sedare-NU
Pag.91
102
22.In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen, procedeele chirurgicale vizeaza:
A.termocoagularea prin radiofrecventa-DA
B.decompresiunea microvasculara a fosei anterioare-NU
C.blocajul chimic anestezic-DA
D.proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului sfenopalatin-NU
E.decompresiunea microvasculara a fosei posterioare-DA
Pag.918
25.Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se numara:
A.criochirurgia-DA
B.umflarea unui balon in cavul Meckel-DA
C.blocajul chimic anestezic-NU
D.termocoagularea prin radiofrecventa-NU
E.procedeul Janetta-NU
Pag.919
103
28.Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza:
A.carbamazepina-DA
B.valproat de potasiu-NU
C.aulin-NU
D.dexametazona-NU
E.diclofenac-NU
Pag.918
104
17. METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI DENTARE DIN
ŞANŢURI ŞI FOSETE
3. Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete fac parte
următoarele etape:
A. Debutul se produce printr-o leziune în smalţul pantei cuspidiene
B. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează înaintea bazei şanţului
C. Debutul se produce prin două leziuni bilaterale independente la orificiul şanţului
D. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează după baza şanţului
E. Evoluţia leziunii poate fi influenţată prin prezenţa unor cantităţi crescute de proteine la
baza şanţului
105
E. Seamănă cu o răşină epoxidică
106
11. Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt:
A. Aplicare mai greoaie
B. Sensibilitate în mediu uscat
C. Finisare slabă datorită rugozităţii superficiale
D. Timp de priză scurt
E. Rezistenţă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii
107
17. Atitudini corecte la controlul sigilării prin inspecţie şi palpare cu sonda:
A. Sigilarea este intactă – nu se intervine
B. Sigilantul este pierdut în totalitate – se repetă sigilarea
C. Sigilarea este pierdută parţial – se repetă sigilarea
D. Sigilarea are microneadaptări – se face control bite-wing
E. Sigilarea este pierdută parţial – se completează cu sigilant fără altă intervenţie
18. Enameloplastia:
A. Este o tehnică invazivă
B. Este o tehnică neinvazivă
C. Este o tehnică de sigilare restrânsă
D. Este o sigilare lărgită
E. Presupune o prelucrare mecanică a şanţului ocluzal
108
* 23. Verificarea sigilării se poate face:
A. Prin examen cu sonda
B. Prin colorare cu fuxină bazică 2%
C. Prin colorare cu albastru de metil 0,25%
D. Utilizând izotopi radioactivi C16, S45
E. Utilizând raze γ
109
28. Tehnica de sigilare cu răşini compozite modificate de Einwag presupune:
A. Curăţarea suprafeţei ocluzale cu o pastă fără fluor
B. Izolarea redusă
C. Înăsprirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aproximativ 1 mm cu o freză
diamantată sferică, cilindrică, a fissuri
D. Demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţului
E. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu
Răspunsuri corecte:
1 B,E 16 B,C,E
2 A,C,D 17 A,B,D
3 B,C,E 18 A,D,E
4 B,C,D 19 A,B,C
5 B,C 20 B,C,D
6 B,C,E 21 A,B,C,D
7 C,D,E 22 B
8 A,B,D 23 A
9 B 24 A
10 A,B,C 25 D
110
11 A,C,E 26 C
12 A,D,E 27 A,C,D
13 B,C,D 28 A,C,D
14 A 29 A
15 C 30 C
111
18. ROLUL FACTORILOR FUNCŢIONALI ÎN FORMAREA
APARATULUI DENTO-MAXILAR
112
D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei;
E. prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor.
3, pag. 332
8 Puterea de suport a dinţilor este de: ABC
A. 32 kg pentru incisivi;
B. 35 kg pentru canini;
C. 44 kg pentru premolari secunzi;
D. 64 kg pentru molari primi;
E. 45,70 kg pentru molari de minte.
3, pag. 340
9 Puterea de suport a dinţilor este de: CDE
A. 35 kg pentru incisivi;
B. 32 kg pentru canini;
C. 44 kg pentru premolari secunzi;
D. 45,70 kg pentru molari primi;
E. 64 kg molari de minte.
3, pag. 340
10 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: BCD
A. 28 kg pentru temporal;
B. 26 kg pentru maseter;
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;
E. 64 kg pentru buccinator.
3, pag. 340
11 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: ACD
A. 35 kg pentru temporal;
B. 32 kg pentru maseter;
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;
E. 64 kg pentru buccinator.
3, pag. 340
12 Mecanismele masticaţiei perturbate în producerea anomaliilor dento- ABCE
maxilare sunt:
A. activitatea insuficientă a musculaturii masticatorii;
B. lipsa abraziei fiziologice;
C. contactele premature;
D. hipersecreţia salivară;
E. hiposecreţia salivară.
3, pag. 344
13 Anomaliile dento-maxilare scad eficienţa masticatorie prin: ABCD
A. reducerea suprafeţei de contact ocluzal;
B. dificultatea efectuării mişcărilor masticatorii;
C. ocluzia dezechilibrată;
D. lezarea directă a mucoasei orale;
E. ocluzia echilibrată.
3, pag. 345-347
14 Scăderea eficienţei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizează ACDE
prin:
A. angrenajele inverse;
B. ocluzia eugnată;
113
C. ocluzia adâncă;
D. ocluzia inversă;
E. ocluzia lingualizată.
3, pag. 346-347
15 Deglutiţiile normale evolutive sunt: ABE
A. deglutiţia de tip infantil;
B. deglutiţia de tip adult;
C. deglutiţia protruzivă;
D. deglutiţia sublinguală;
E. deglutiţia de tranziţie.
3, pag. 353-354
16 Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual în faringe se face prin: BDE
A. coborârea limbii în planşeul bucal;
B. contracţia muşchiului milohiodian;
C. deschiderea epiglotei;
D. unda peristaltică a limbii;
E. unda peristaltică faringiană.
3, pag. 355-356
17 Formele deglutiţiei anormale sunt: ACD
A. deglutiţia cu împingerea limbii şi arcadele depărtate;
B. deglutiţia cu împingerea limbii de tip adult;
C. deglutiţia fără împingerea şi arcadele depărtate;
D. deglutiţia cu împingerea şi arcadele în contact;
E. deglutiţia fără împingerea şi arcadele în contact.
3, pag. 358
18 Prelungirea stadiului deglutiţiei de tip infantil se produce datorită: ABE
A. imaturităţii neuro-musculare;
B. tulburărilor rino-faringiene;
C. potenţialului de creştere normală;
D. maturităţii neuro-musculare;
E. obiceiului vicios de sugere a degetului.
3, pag. 360-362
19 Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt: ABD
A. laringoscopia stroboscopică;
B. cinematografia corzilor vocale;
C. ortopantomografia;
D. glotografia electrică;
E. linguopalatograma.
3, pag. 370-371
20 Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de: ACDE
A. deschidere a glotei;
B. neutralitate a glotei;
C. elongaţie maximă;
D. închidere a glotei;
E. acolare a glotei.
3, pag. 373
21 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, sprijinul limbii se realizează pe faţa: AB
A. palatinală a incisivilor superiori;
B. linguală a incisivilor inferiori;
C. palatinală a premolarilor superiori;
114
D. linguală a premolarilor inferiori;
E. linguală a caninilor inferiori.
3, pag. 381
22 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, limba se interpune între: AC
A. incisivi;
B. canini;
C. premolari;
D. obraji;
E. molari.
3, pag. 381
23 Dislalia poate îmbrăca forme variate: ABC
A. sigmatismul;
B. rotacismul;
C. dislalia labialelor;
D. rinolalia închisă;
E. disritmiile.
3, pag. 384
24 Muşchii masticatori şi oro-faciali influenţează dezvoltarea aparatul dento- ACE
maxilor prin:
A. inserţiile osoase;
B. articulaţia temporo-mandibulară;
C. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeţele osoase;
D. poziţia de echilibru a mandibulei;
E. aplicarea forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar.
3, pag. 405
25 Pe o electromiogramă se poate aprecia: ADE
A. amplitudinea potenţialului electric;
B. intensitatea impulsurilor nervoase;
C. energia cinetică;
D. frecvenţa impulsurilor nervoase;
E. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune.
3, pag. 412
26 Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt: ACE
A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor
musculare antagoniste;
B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile;
C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor
musculare deficitare;
D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe;
E. folosirea contracţiei musculare în vederea corectării modificărilor
morfologice.
3, pag. 415
27 Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt: ABCE
A. declanşarea reflexă a contracţiilor musculare;
B. descompunerea forţelor verticale;
C. normalizarea funcţiilor perturbate;
D. stimularea erupţiei dentare;
E. stimularea dezvoltării maxilarelor.
3, pag. 416
28 Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt: ABD
115
A. tonusul labial scăzut;
B. incompetenţa labială;
C. retrodenţia superioară;
D. tip anormal de deglutiţie;
E. prognaţia mandibulară funcţională.
3, pag. 439
29 Consecinţele interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor sunt: BDE
A. proalveolodenţia superioară;
B. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale;
C. retrognaţia mandibulară funcţională;
D. apariţia unei supraocluzii incisive accentuate;
E. ocluzie inversă laterală.
3, pag. 443
30 Condiţiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri ABD
vicioase sunt:
A. intensitatea şi durata practicării;
B. plasticitatea oaselor maxilare;
C. poziţia de echilibru a mandibulei;
D. bilanţul forţelor oro-faciale;
E. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare.
3, pag. 444
116
19. DEZVOLTAREA OCLUZIEI DENTARE
117
E. a doua înălţare a ocluziei dentare.
4, pag. 40
8 Ocluzia inversă frontală apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă există: BCD
A. o malocluzie clasa a III-a;
B. un comportament muscular anormal;
C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o ocluzie adâncă.
4, pag. 42
9 Ocluzia psalidodontă apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă nu există: BCDE
A. caria dentară;
B. un comportament muscular anormal;
C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;
D. o ocluzie cap la cap;
E. o malocluzie clasa a III-a.
4, pag. 42
10 Erupţia primilor molari permanenţi produce: BC
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;
D. deglutiţia de tip adult;
E. reglarea relaţiei de postură.
4, pag. 42-45
11 Erupţia primilor molari permanenţi nu produce: ADE
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;
D. deglutiţia de tip adult;
E. reglarea relaţiei de postură.
4, pag. 42-45
12 Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar: D
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
4, pag. 43
13 Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar: A
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.
4, pag. 43
14 Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar: C
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
118
4, pag. 43
15 Planul postlacteal în linie dreaptă nu oferă un raport molar: ABCE
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
4, pag. 43
16 Planul postlacteal în treaptă mezializată nu oferă un raport molar: BCDE
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. psalidodont.
4, pag. 43
17 Planul postlacteal în treaptă distalizată nu oferă un raport molar: ABDE
A. cuspid în şanşul intercuspidian;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. cuspid la cuspid;
E. neutral.
4, pag. 43
18 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii AD
factori:
A. creşterea scheletală;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
4, pag. 44
19 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii BE
factori:
A. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare;
B. spaţiul de derivă Nance;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. creşterea scheletală.
4, pag. 44
20 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia ABDE
molarilor de 6 ani sunt:
A. reducerea spaţiului primat;
B. modificarea lungimii arcadei;
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;
D. modificarea formei arcadei;
E. a doua înălţare a ocluziei dentare.
4, pag. 45
21 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia ACD
molarilor de 6 ani sunt:
A. modificarea formei arcadei;
B. prima înălţare a ocluziei dentare;
119
C. reducerea spaţiului primat;
D. modificarea lungimii arcadei;
E. a doua mezializare a ocluziei dentare;
4, pag. 45
22 Erupţia primilor molari permanenţi produce: B
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. prima mezializare a mandibulei;
D. a treia înălţare a ocluziei dentare;
E. reglarea relaţiei de postură.
4, pag. 45
23 Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe maxilar este între: C
A. 1,7 – 2;
B. 0,9 – 2;
C. 0,9 – 1,5;
D. 1,7 – 4;
E. 0,9 – 1,7.
4, pag. 46
24 Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe mandibulă este între: A
A. 1,7 – 2-4;
B. 1,7 – 2;
C. 0,9 – 1,5;
D. 1,7 – 4;
E. 0,9 – 1,7.
4, pag. 46
25 Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: DE
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
4, pag. 48
26 Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: E
A. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. a doua mezializare a mandibulei;
D. prima mezializare a mandibulei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
4, pag. 48
27 Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: C
A. a doua mezializare a mandibulei;
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;
C. deschiderea ocluziei frontale;
D. a treia înălţare a ocluziei dentare.
E. reglarea tridimensională a ocluziei dentare.
4, pag. 49
28 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: AB
A. incongruenţa dento-alveolară terţiară;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
120
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
4, pag. 49
29 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: DE
A. a treia înălţare a ocluziei dentare;
B. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
C. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
D. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare;
B. deschiderea ocluziei frontale.
4, pag. 49
30 Existenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi produce: CDE
A. incongruenţa dento-alveolară terţiară;
B. deschiderea ocluziei frontale;
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.
4, pag. 49
121
20. ETIOPATOGENIA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE, FACTORI
LOCALI
122
C. scurtarea arcadei dentare;
D. pierderea dimensiunii verticale faciale;
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.
4, pag. 73
8 Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral C
poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. deschiderea ocluziei dentare;
C. pierderea spaţiului de rezervă Nance;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.
4, pag. 73
9 Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral B
poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.
4, pag. 73
10 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: AB
A. tulburări verticale interarcadice;
B. supraerupţia antagoniştilor;
C. scurtarea arcadei dentare;
D. pierderea dimensiunii verticale faciale;
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.
4, pag. 73
11 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral E
poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;
E. instalarea ocluziei adânci.
4, pag. 73
12 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral D
poate produce:
A. incluzia dintelui permanent;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;
E. instalarea ocluziei adânci.
4, pag. 73
13 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral A
poate produce:
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;
E. instalarea ocluziei adânci.
123
4, pag. 73
14 Pierderea prematură a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: BD
A. spaţierea dinţilor permanenţi;
B. înghesuirea dinţilor permanenţi;
C. scurtarea arcadei dentare;
D. îngustarea arcadei dentare;
E. pierderea dimensiunii verticale faciale.
4, pag. 73
15 Pierderea prematură a dinţilor temporari produce la dinţii permanenţi: ABDE
A. interferenţe ocluzale;
B. contacte premature;
C. scurtarea arcadei dentare;
D. îngustarea arcadei dentare;
E. angrenaje inverse.
4, pag. 73
16 Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: ACD
A. tulburări dento-alveolare;
B. supraerupţia antagoniştilor;
C. afectarea germenului subiacent;
D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent;
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.
4, pag. 74
17 Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: C
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;
E. instalarea ocluziei adânci.
4, pag. 74
18 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: BDE
A. pierderea dimensiunii verticale faciale;
B. tulburări ocluzale;
C. afectarea germenului subiacent;
D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent;
E. incongruenţa dento-alveolară.
4, pag. 74
19 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: ABDE
A. incongruenţa dento-alveolară;
B. tulburări ocluzale;
C. afectarea germenului subiacent;
D. incluzia germenului subiacent;
E. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent.
4, pag. 74
20 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: CD
A. angrenaje inverse;
B. migrarea dinţilor limitrofi;
C. întârzieri în reglarea ocluziei;
D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă;
E. interpoziţii ale părţilor moi.
4, pag. 74
124
21 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: ACDE
A. incluzia dintelui permanent;
B. anclavarea dintelui temporar;
C. întârzieri în reglarea ocluziei;
D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă;
E. malpoziţia dintelui permanent.
4, pag. 74
22 Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce: D
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. incongruenţa dento-alveolară;
E. instalarea ocluziei adânci.
4, pag. 74
23 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: BDE
A. bariere osoase;
B. migrarea dinţilor limitrofi;
C. bariere fibroase;
D. migrarea dinţilor antagonişti;
E. interpoziţii ale părţilor moi.
4, pag. 74
24 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: ABDE
A. angrenaje inverse;
B. migrarea dinţilor limitrofi;
C. ocluzia distalizată;
D. migrarea dinţilor antagonişti;
E. interpoziţii ale părţilor moi.
4, pag. 74
25 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: ABD
A. anodonţia;
B. anomaliile dentare izolate;
C. respiraţia orală;
D. meziodens-ul;
E. sugerea policelui.
4, pag. 74
26 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: BCD
A. anomaliile dentare de poziţie;
B. anomaliile dentare izolate;
C. anomaliile dentare de număr;
D. anomaliile dentare de formă;
E. sugerea policelui.
4, pag. 74
27 Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce: C
A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;
B. incongruenţa dento-alveolară;
C. diastema interincisivă;
D. incluzia dintelui permanent;
E. supraerupţia antagoniştilor.
4, pag. 74
125
28 Incisivul lateral superior în formă de cârlig poate produce: E
A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;
B. incongruenţa dento-alveolară;
C. diastema interincisivă;
D. incluzia dintelui permanent;
E. perturbarea dinamicii mandibulare.
4, pag. 74
29 Inserţia joasă a frenului buzei superioare poate produce: B
A. supraerupţia antagoniştilor;
B. disarmonia dento-alveolară;
C. malpoziţia dintelui permanent;
D. incongruenţa dento-alveolară;
E. instalarea ocluziei adânci.
4, pag. 75
30 Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce: A
A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;
B. instalarea ocluziei distalizate;
C. diastema interincisivă;
D. incluzia dintelui permanent;
E. instalarea ocluziei adânci.
4, pag. 75
126
21. CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE
127
D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în
spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;
E. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele
vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior.
4, pag. 78
7 Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: C
A. neutral;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.
4, pag. 78
8 Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport C
molar bilateral:
A. neutral şi ocluzie adâncă;
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală;
C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;
D. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită;
E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală.
4, pag. 78
9 Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport E
molar bilateral:
A. neutral şi ocluzie adâncă;
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală;
C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;
D. vestibularizat şi ocluzie adâncă în capac de cutie;
E. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită.
4, pag. 78
10 Relaţia de ocluzie mezializată molară este definită prin poziţia: E
A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului
mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;
B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în
faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior;
C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul
vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior;
D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în
spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;
E. şanţului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior în faţa vârfului
cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior.
4, pag. 79
11 Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: B
A. neutral;
B. mezializat;
C. distalizat;
D. vestibularizat;
E. lingualizat.
4, pag. 79
12 Şcoala germană clasifică malocluziile după criteriul: A
A. etiologic;
B. funcţional;
128
C. relaţiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.
4, pag. 79
13 Şcoala germană împarte malocluziile în: B
A. clase;
B. sindroame;
C. false şi adevărate;
D. normale şi anormale;
E. diviziuni.
4, pag. 79
14 Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de şcoala germană prezintă B
următoarele variante clinice:
A. cu ocluzie adâncă acoperită;
B. cu protruzie şi înghesuire;
C. fals şi adevărat;
D. cu ocluzie deschisă;
E. cu conducere forţată.
4, pag. 79
15 Sindromul progenic clasificat de şcoala germană prezintă următoarele variante CE
clinice:
A. cu ocluzie adâncă acoperită;
B. cu protruzie şi înghesuire;
C. fals şi adevărat;
D. cu ocluzie deschisă;
E. cu conducere forţată.
4, pag. 80
16 Şcoala franceză clasifică malocluziile după criteriul: E
A. etiologic;
B. funcţional;
C. relaţiei mandibulo-maxilare;
D. fizionomic;
E. descriptiv.
4, pag. 80
17 Şcoala franceză denumeşte malocluziile: D
A. anomalii dento-maxilare;
B. anomalii maxilo-mandibulare;
C. anomalii dento-alveolare;
D. disarmonii;
E. anomalii pluricauzale.
4, pag. 80
18 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens AD
sagital ale buzelor este:
A. procheilie;
B. retrognaţie;
C. vestibulo-poziţie;
D. retrocheilie;
E. endocheilie.
4, pag. 81
19 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens BE
129
sagital ale bazelor scheletale este:
A. progenie;
B. retrognaţie;
C. exognaţie;
D. endoalveolie;
E. prognaţie.
4, pag. 81
20 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens CD
transversal ale bazelor scheletale este:
A. progenie;
B. retrognaţie;
C. exognaţie;
D. endognaţie;
E. prognaţie.
4, pag. 81
21 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens BE
sagital ale arcadelor alveolare este:
A. supraalveolie;
B. retroalveolie;
C. exoalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
4, pag. 81
22 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens D
transversal ale arcadelor alveolare este:
A. infraalveolie;
B. supraalveolie;
C. retroalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
4, pag. 81
23 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens AC
vertcal ale arcadelor alveolare este:
A. infraalveolie;
B. retroalveolie;
C. supraalveolie;
D. endoalveolie;
E. proalveolie.
4, pag. 81
24 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens AC
sagital ale mentonului este:
A. progenie;
B. retrognaţie;
C. retrogenie;
D. endoalveolie;
E. laterogenie.
4, pag. 81
25 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens ABDE
sagital ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este:
A. vestibulo-versie;
130
B. retrodenţie;
C. infra-poziţie;
D. palato-gresie;
E. prodenţie.
4, pag. 81-82
26 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens AD
sagital ale poziţiilor dinţilor din zona laterală este:
A. disto-versie;
B. retrodenţie;
C. infra-poziţie;
D. mezio-gresie;
E. prodenţie.
4, pag. 81-82
27 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens AD
transversal ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este:
A. disto-versie;
B. retrodenţie;
C. infra-poziţie;
D. mezio-gresie;
E. prodenţie.
4, pag. 81-82
28 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens BC
vertical ale poziţiilor dinţilor este:
A. vestibulo-versie;
B. supra-poziţie;
C. infra-poziţie;
D. palato-gresie;
E. mezio-gresie.
4, pag. 81-82
29 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens C
vertical ale ocluziei dentare este:
A. vestibulo-poziţie;
B. disto-ocluzie;
C. infra-ocluzie;
D. palato-gresie;
E. supra-poziţie.
4, pag. 82
30 Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens CE
sagital ale ocluziei dentare este:
A. linguo-ocluzie;
B. supra-ocluzie;
C. disto-ocluzie;
D. infra-ocluzie;
E. mezio-ocluzie.
4, pag. 82
131
22.EXAMENUL RADIOLOGIC ÎN ORTODONŢIE
132
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
D. canal dentar drept;
E. simfiză de dimensiune mare.
4, pag. 152
8 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează BC
pe ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular închis;
B. condil subţire;
C. ramură orizontală lată şi înclinată;
D. canal dentar angulat;
E. simfiză de dimensiune mică.
4, pag. 152
9 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează ADE
pe ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
D. canal dentar drept;
E. simfiză de dimensiune mare.
4, pag. 152
10 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe BC
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular închis;
B. condil subţire;
C. ramură orizontală lată şi înclinată;
D. canal dentar angulat;
E. simfiză de dimensiune mică.
4, pag. 152
11 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ADE
ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
D. canal dentar drept;
E. simfiză de dimensiune mare.
4, pag. 152
12 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează ADE
pe ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular închis;
B. condil subţire;
C. ramură orizontală lată şi înclinată;
D. canal dentar angulat;
E. simfiză de dimensiune mică.
4, pag. 152
13 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează BC
pe ortopantomografie prin:
A. unghi mandibular deschis;
133
B. condil înalt;
C. ancoşă preangulară discretă;
D. canal dentar drept;
E. simfiză de dimensiune mare.
4, pag. 152
14 Teleradiografia de faţă dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în BC
sens:
A. sagital;
B. transversal;
C. vertical;
D. biaxial;
E. tridimensional.
4, pag. 153
15 Teleradiografia de profil dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în AC
sens:
A. sagital;
B. transversal;
C. vertical;
D. biaxial;
E. tridimensional.
4, pag. 153
16 Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este B
definit ca:
A. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv
extern;
B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos;
C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;
D. punctul cel mai superior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos;
4, pag. 154
17 Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este E
definit ca:
A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere;
B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare;
C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;
D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular;
E. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere;
4, pag. 154
18 Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este B
definit ca:
A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale;
B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale;
C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale;
D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale;
E. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale;
4, pag. 154
19 Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care AB
uneşte punctele:
A. S – N;
B. S – Ba;
134
C. Or – Po;
D. Nsa – Nsp;
E. S – Gn;
4, pag. 155
20 Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care C
uneşte punctele:
A. S – N;
B. S – Ba;
C. Or – Po;
D. Nsa – Nsp;
E. S – Gn;
4, pag. 155
21 Axa Y utilizată pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: E
A. S – N;
B. S – Ba;
C. Or – Po;
D. Nsa – Nsp;
E. S – Gn;
4, pag. 156
22 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: BCD
A. unghi mandibular închis;
B. condil îngust;
C. coroane dentare mărite;
D. canal dentar drept;
E. etaj inferior micşorat.
4, pag. 156
23 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: ACE
A. unghi mandibular deschis;
B. condil lat;
C. corticala simfizei posterioare fină;
D. canal dentar angulat;
E. etaj inferior mărit.
4, pag. 156
24 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: BCD
A. unghi mandibular închis;
B. ATM plasată înalt;
C. unghi molar diminuat;
D. volum dento-alveolar mărit;
E. etaj inferior micşorat.
4, pag. 156
25 Unghiul SNA micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: E
A. prognaţie mandibulară;
B. retrognaţie mandibulară;
C. clasă a III-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară;
4, pag. 161-162
26 Unghiul SNA mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: D
A. prognaţie mandibulară;
B. retrognaţie mandibulară;
135
C. clasă a II-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară;
4, pag. 161-162
27 Unghiul SNB micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: B
A. prognaţie mandibulară;
B. retrognaţie mandibulară;
C. clasă a II-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară;
4, pag. 162
28 Unghiul SNB mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A
A. prognaţie mandibulară;
B. retrognaţie mandibulară;
C. clasă a III-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. retrognaţie maxilară;
4, pag. 162
29 Distanţa Ao-Bo mai mare de +2 mm măsurată pe teleradiografia de profil E
indică o:
A. prognaţie mandibulară;
B. clasă I scheletală;
C. clasă a III-a scheletală;
D. prognaţie maxilară;
E. clasă a II-a scheletală;
4, pag. 164
30 Distanţa Ao-Bo mai mic de -2 mm măsurată pe teleradiografia de profil C
indică o:
A. retrognaţie mandibulară;
B. clasă I scheletală;
C. clasă a III-a scheletală;
D. retrognaţie maxilară;
E. clasă a II-a scheletală;
4, pag. 164
136
23. ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A
137
C. ocluzie distalizată;
D. ocluzie mezializată;
E. ocluzie deschisă.
4, pag. 381
8 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: ABCDE
A. ereditatea;
B. factorul funcţional;
C. factorul constituţional;
D. factorii generali;
E. factorii locali.
4, pag. 381
9 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: ABDE
A. respiraţia orală;
B. deglutiţia atipică;
C. deglutiţia infantilă;
D. sugerea degetului;
E. sugerea limbii.
4, pag. 382-383
10 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: ABD
A. respiraţia orală;
B. tipul dolicocefal;
C. deglutiţia infantilă;
D. sugerea degetului;
E. tipul mezoprosop.
4, pag. 381-383
11 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: ABD
A. edentaţia;
B. tipul dolicocefal;
C. deglutiţia infantilă;
D. rahitismul;
E. tipul mezoprosop.
4, pag. 381-383
12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ACE
A. disfuncţie respiratorie;
B. profil concav;
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fantă labială deschisă.
4, pag. 383
13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: DE
A. tip euriprosop;
B. profil prognatic;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. profil retognatic.
4, pag. 383
14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ADE
A. profil retognatic;
B. respiraţie nazală;
C. tip normocephal;
138
D. tip dolicocephal;
E. respiraţie orală.
4, pag. 383
15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: CDE
A. profil prognatic;
B. respiraţie nazală;
C. tip leptoprosop;
D. tip dolicocephal;
E. respiraţie orală.
4, pag. 383
16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: BCE
A. incisivi superiori înghesuiţi;
B. arcadă dento-alveolară în W;
C. incisivi superiori spaţiaţi;
D. mărirea diametrelor dentare;
E. arcadă dento-alveolară în M.
4, pag. 383-384
17 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A
A. incisivi superiori vestibularizaţi;
B. incisivi superiori oralizaţi;
C. incisivi inferiori vestibularizaţi;
D. incisivi superiori înghesuiţi;
E. diastemă interincisivă inferioară.
4, pag. 384
18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ABCDE
A. arcadă dento-alveolară în omega;
B. arcadă dento-alveolară în trapez;
C. arcadă dento-alveolară în W;
D. arcadă dento-alveolară în V;
E. arcadă dento-alveolară în M.
4, pag. 385
19 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ABCE
A. prodenţie superioară;
B. prodenţie inferioară;
C. prodenţie bimaxilară;
D. retrodenţie superioară;
E. retrodenţie inferioară.
4, pag. 385
20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ABCD
A. boltă palatină adâncă;
B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;
C. prodenţie bimaxilară;
D. boltă palatină gotică;
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.
4, pag. 385
21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: ABCD
A. îngustarea arcadelor alveolare;
B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;
C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori;
D. asimetrie alveolară;
139
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.
4, pag. 385
22 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: C
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
4, pag. 387
23 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: C
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNB micşorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
4, pag. 387
25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: AB
A. unghi Ii micşorat;
B. unghi IF mărit;
C. unghi PrAF micşorat;
D. unghi SNB mărit;
E. unghi SNA micşorat.
4, pag. 388
26 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: AC
A. profilului facial;
B. profilului constituţional;
C. măsurătorilor antropologice;
D. măsurătorilor faciale;
E. examinării ortopantomografiei.
4, pag. 390
27 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: ABC
A. măsurătorilor teleradiografice;
B. studiului de model;
C. măsurătorilor antropologice;
D. măsurătorilor faciale;
E. examinării ortopantomografiei.
4, pag. 390
28 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face DE
cu:
A. endoalveolia cu spaţiere;
B. laterodeviaţia mandibulară;
C. ocluzia deschisă scheletală;
D. meziopoziţia;
E. macrodonţia.
4, pag. 390
29 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face ABD
cu:
A. macrodonţia;
B. endoalveolia cu înghesuire;
C. laterodeviaţia mandibulară;
140
D. meziopoziţia;
E. endoalveolia cu spaţiere.
4, pag. 390
30 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face BDE
cu:
A. endoalveolia cu spaţiere;
B. endoalveolia cu înghesuire;
C. microdonţia;
D. meziopoziţia;
E. macrodonţia.
4, pag. 390
141
24. MALOCLZIA CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 2
142
E. tipul dolicocefal.
4, pag. 396
8 Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: E
A. edentaţia;
B. tipul dolicocefal;
C. deglutiţia infantilă;
D. rahitismul;
E. genetici.
4, pag. 396
9 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BE
A. disfuncţie respiratorie;
B. nas proeminent;
C. tegumente palide;
D. tip mezoprosop;
E. fantă labială fermă.
4, pag. 397
10 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: ABE
A. retrodenţie;
B. etaj inferior micşorat;
C. fantă labială deschisă;
D. etaj inferior mărit;
E. înghesuire dentară.
4, pag. 397
11 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: CE
A. prodenţie;
B. ocluzie inversă frontală;
C. ocluzie adâncă;
D. ocluzie deschisă;
E. retrodenţie.
4, pag. 397
12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: CE
A. prodenţie;
B. ocluzie inversă frontală;
C. etaj inferior micşorat;
D. ocluzie deschisă;
E. şanţ labio-mentonier accentuat.
4, pag. 397
13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: AC
A. menton proeminent;
B. ocluzie inversă frontală;
C. etaj inferior micşorat;
D. menton şters;
E. şanţ labio-mentonier şters.
4, pag. 397
14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: ACE
A. buze subţiri;
B. treaptă labială inversată;
C. ocluzie labială fermă;
D. buze groase;
E. ocluzie labială înaltă.
143
4, pag. 397
15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BCE
A. incivivi laterali superiori retroclinaţi;
B. arcadă dento-alveolară în trapez;
C. incivivi centrali superiori verticali;
D. incivivi centrali superiori proclinaţi;
E. incivivi centrali superiori retroclinaţi.
4, pag. 398
16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BCE
A. incivivi laterali superiori verticali;
B. incisivi inferiori proclinaţi;
C. incisivi inferiori retroclinaţi;
D. incivivi laterali superiori retroclinaţi;
E. incivivi centrali superiori retroclinaţi.
4, pag. 398
17 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: ADE
A. înghesuire dentară;
B. incisivi superiori proclinaţi;
C. spaţieri dentare;
D. incisivi inferiori proclinaţi;
E. incisivi inferiori retroclinaţi.
4, pag. 398
18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BD
A. boltă palatină adâncă;
B. leziuni parodontale;
C. prodenţie bimaxilară;
D. angrenaje inverse;
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.
4, pag. 398
19 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: D
A. asimetrie alveolară;
B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;
C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori;
D. angrenaje inverse;
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.
4, pag. 398
20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: ABD
A. limtarea mişcărilor de lateralitate a mandibulei;
B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular;
C. curba Spee inversată;
D. curba Spee accentuată;
E. tip masticator frecător.
4, pag. 398
21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BDE
A. libertatea mişcărilor de lateralitate a mandibulei;
B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular;
C. curba Spee inversată;
D. curba Spee accentuată;
E. tip masticator tocător.
4, pag. 398
144
22 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A
A. tip de rotaţie facială anterioară;
B. tip mezoprosop;
C. tip normocephal;
D. tip dolicocephal;
E. tip de rotaţie facială posterioară.
4, pag. 398
23 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: D
A. unghi SNA micşorat;
B. ocluzie deschisă;
C. spaţieri dentare;
D. angrenaje inverse;
E. canini temporari neatriţionaţi.
4, pag. 398
24 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: BE
A. unghi SNA micşorat;
B. abrazie palatinală a dinţilor superiori;
C. abrazie vestibulară a dinţilor superiori;
D. ocluzie deschisă;
E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori.
4, pag. 398
25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: ACE
A. ocluderea incisivilor superiori în parodonţiul incisivilor
inferiori;
B. ocluderea incisivilor inferiori în parodonţiul incisivilor
superiori;
C. ocluderea incisivilor inferiori în bolta palatină;
D. canini temporari neatriţionaţi;
E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori.
4, pag. 398
26 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: CE
A. curba Spee inversată;
B. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral
superior;
C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central
superior;
D. unghi marcat corono-radicular al incisivului central
inferior;
E. curba Spee accentuată.
4, pag. 398-399
27 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: E
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. distanţă Nsa-Gn mărită;
D. distanţă Nsa-Gn normală;
E. distanţă Nsa-Gn micşorată.
4, pag. 399
28 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: DE
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
145
C. distanţă Nsa-Gn mărită;
D. unghi Go micşorat;
E. distanţă Nsa-Gn micşorată.
4, pag. 399
29 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se DE
face cu:
A. macrodonţia;
B. endoalveolia cu înghesuire;
C. ocluzia adâncă clasa a II-a;
D. clasa a II-a diviziunea 1;
E. endoalveolia cu spaţiere.
4, pag. 399
30 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se CDE
face cu:
A. macrodonţia;
B. endoalveolia cu înghesuire;
C. ocluzia adâncă clasa I;
D. clasa a II-a diviziunea 1;
E. endoalveolia cu spaţiere.
4, pag. 399
146
25. MALOCLUZIA DE CLASA A III-A
147
C. Nsa înapoia planului Dreyfuss;
D. Gn înaintea planului Simon;
E. Nsa înapoia planului Simon.
4, pag. 406
8 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin unghiul tangentei BDE
gurii:
A. mai mare de 10°;
B. mai mic de 10°;
C. de +15°;
D. de +1°;
E. de –1°.
4, pag. 406
9 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: AB
A. unghi SNA micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA normal.
4, pag. 406
10 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABE
A. unghi IF mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi SNB normal;
E. unghi SNA micşorat.
4, pag. 406
11 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: DE
A. unghi SNA mărit;
B. unghi SNB micşorat;
C. unghi ANB mărit;
D. unghi IF mărit;
E. unghi ANB negativ.
4, pag. 406
12 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: AB
A. unghi ANB micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi PrAF micşorat;
D. unghi SNB normal;
E. unghi ANB mărit.
4, pag. 406
13 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABE
A. unghi IF mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi Tweed micşorat;
E. unghi SNA micşorat.
4, pag. 406
14 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BD
A. unghi Tweed negativ;
B. unghi SNB mărit;
148
C. unghi SNA mărit;
D. unghi IF mărit;
E. unghi ANB mărit.
4, pag. 406
15 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BE
A. unghi ANB mărit;
B. unghi ANB micşorat;
C. unghi ANB normal;
D. unghi Tweed negativ;
E. unghi ANB negativ.
4, pag. 406
16 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A
A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;
B. distanţa S-Nsa mărită;
C. distanţa Nsa-Nsp mărită;
D. distanţa Nsa-Nsp normală;
E. distanţa S-Nsa normală.
4, pag. 406
17 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: AD
A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;
B. distanţa S-Nsa mărită;
C. distanţa Nsa-Nsp mărită;
D. distanţa S-Nsa micşorată;
E. distanţa S-Nsa normală.
4, pag. 406
18 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BCDE
A. profil drept;
B. treaptă labială inversată;
C. profil concav;
D. buză superioară înfundată;
E. aspect de lăţire a feţei.
4, pag. 406
19 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABD
A. ocluzie inversă incisivă;
B. treaptă labială inversată;
C. pierderea dimensiunii verticale faciale;
D. ocluzie inversă canină;
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.
4, pag. 406
20 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ADE
A. drum de închidere în treaptă mezializată;
B. drum de închidere în treaptă distalizată;
C. zâmbet gingival;
D. zâmbet disgraţios;
E. etaj inferior micşorat.
4, pag. 406
21 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin tulburări: ABCE
A. masticatorii;
B. fizionomice;
C. articulare;
149
D. respiratorii;
E. fonatorii.
4, pag. 406-407
22 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BDE
A. prezenţa ghidajului anterior;
B. prezenţa ghidajului lateral;
C. absenţa ghidajului lateral;
D. afectarea ATM;
E. ocluzie deschisă.
4, pag. 407
23 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABE
A. spasme musculare;
B. afectarea parodontală;
C. sugerea policelui;
D. buză superioară proeminentă;
E. afectarea ATM.
4, pag. 407
24 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABC
A. afectarea ATM;
B. cracmente;
C. crepitaţii;
D. buză inferioară înfundată;
E. afectarea cartilajelor de creştere.
4, pag. 407
25 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BCD
A. unghi Tweed negativ;
B. unghi Margolis mărit;
C. unghi Tweed mărit;
D. unghi IF mărit;
E. unghi ANB mărit.
4, pag. 406-407
26 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: ABE
A. unghi Tweed mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA mărit;
D. unghi IF micşorat;
E. unghi ANB negativ.
4, pag. 406-407
27 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: AC
A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;
B. distanţa S-Nsa mărită;
C. distanţa Go-Gn mărită;
D. distanţa Nsa-Nsp mărită;
E. distanţa S-Nsa normală.
4, pag. 406-407
28 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: BC
A. distanţa Go-Kdl micşorată;
B. distanţa Go-Kdl mărită;
C. distanţa Go-Gn mărită;
D. distanţa Go-Gn micşorată;
150
E. distanţa Nsa-Nsp mărită.
4, pag. 407
29 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în linie dreaptă AE
apare:
A. proalveolodenţia superioară;
B. proalveolodenţia inferioară;
C. proalveolodenţia bimaxilară;
D. retroalveolodenţia superioară;
E. retroalveolodenţia inferioară.
4, pag. 407
30 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în treaptă BD
mezializată apare:
A. proalveolodenţia superioară;
B. proalveolodenţia inferioară;
C. proalveolodenţia bimaxilară;
D. retroalveolodenţia superioară;
E. retroalveolodenţia inferioară.
4, pag. 408
151
26. SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALĂ
152
E. genetici.
4, pag. 425-426
8 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: ABE
A. incongruenţa dento-alveolară secundară;
B. cicatricile cheloide;
C. sindromul Turner;
D. condrodistrofiile;
E. incongruenţa dento-alveolară primară.
4, pag. 425-426
9 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: ABC
A. incongruenţa dento-alveolară secundară;
B. cicatricile cheloide;
C. afecţiuni reumatice ale ATM;
D. deglutiţia infantilă;
E. rahitismul.
4, pag. 425-426
10 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: ABCE
A. masticatorii;
B. fizionomice;
C. articulare;
D. respiratorii;
E. fonatorii.
4, pag. 431-432
11 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: ABCE
A. masticatorii;
B. parodontale;
C. articulare;
D. respiratorii;
E. fonatorii.
4, pag. 431-432
12 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: BCE
A. hiperplazii dentare;
B. incisivi Hutchinson;
C. molari Moser;
D. incisivi nanici;
E. hipoplazii dentare.
4, pag. 433
13 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: BC
A. dinţi baroc;
B. incisivi Hutchinson;
C. molari Moser;
D. dinţi nanici;
E. hipergenezii.
4, pag. 433
14 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin AD
spasticitatea muşchiului:
A. pterigoidian lateral;
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. pterigoidian extern;
153
E. pterigoidian median.
4, pag. 433
15 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea ADE
muşchiului:
A. pterigoidian lateral;
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. limbii;
E. temporal.
4, pag. 433
16 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea ADE
muşchiului:
A. mentonier;
B. pterigoidian intern;
C. orbicularis oris;
D. limbii;
E. temporal.
4, pag. 433
17 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea ACDE
muşchiului:
A. mentonier;
B. pterigoidian intern;
C. pătrat al buzei inferioare;
D. limbii;
E. temporal.
4, pag. 433-434
18 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ABC
A. afectarea ATM;
B. cracmente;
C. crepitaţii;
D. buză inferioară înfundată;
E. afectarea cartilajelor de creştere.
4, pag. 434
19 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ACD
A. rahitism;
B. faţă scurtă;
C. fantă labială deschisă;
D. faţă alungită;
E. fantă labială fermă.
4, pag. 434
20 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ADE
A. rahitism;
B. faţă scurtă;
C. şant labio-mentonier accentuat;
D. faţă alungită;
E. şant labio-mentonier şters.
4, pag. 434
21 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: AD
A. tip hiperleptoprosop;
B. treaptă labială inversată;
154
C. profil concav;
D. şant labio-mentonier şters;
E. aspect de lăţire a feţei.
4, pag. 434
22 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: AD
A. unghi NSBa micşorat;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi NSBa mărit;
D. unghi Go mărit;
E. unghi Tweed micşorat.
4, pag. 436
23 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: AE
A. unghi NSBa micşorat;
B. unghi NSBa mărit;
C. distanţă S-N mărită;
D. distanţă S-Ba micşorată;
E. distanţă S-N micşorată.
4, pag. 436
24 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: AC
A. unghi NSBa micşorat;
B. unghi NSBa normal;
C. distanţă S-N micşorată;
D. distanţă S-Ba micşorată;
E. distanţă S-N mărită.
4, pag. 436
25 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ADE
A. unghi Tweed mărit;
B. unghi SNB mărit;
C. unghi SNA micşorat;
D. distanţă N-Nsa mărită;
E. unghi SNA normal.
4, pag. 436-437
26 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ACE
A. unghi NSBa micşorat;
B. unghi SNA mărit;
C. unghi Tweed mărit;
D. unghi SNB mărit;
E. unghi Go mărit.
4, pag. 436-437
27 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ABC
A. unghi NSBa micşorat;
B. distanţă S-N micşorată;
C. unghi Tweed mărit;
D. distanţă S-Ba micşorată;
E. unghi NSBa mărit.
4, pag. 436-437
28 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: DE
A. unghi NSBa mărit;
B. unghi SNA mărit;
C. unghi SNB mărit;
155
D. unghi Tweed mărit;
E. unghi Go mărit.
4, pag. 436-437
29 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: BE
A. distanţa Go-Kdl micşorată;
B. distanţă S-N micşorată;
C. unghi Kdl micşorat;
D. unghi Go micşorat;
E. distanţă N-Nsa mărită.
4, pag. 436-438
30 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: ABD
A. distanţa Go-Kdl normală;
B. distanţă S-N micşorată;
C. unghi Kdl micşorat;
D. distanţă N-Nsa mărită;
E. unghi Go micşorat.
4, pag. 436-438
156
27. ANODONŢIA
157
C. dens in dente;
D. anastrofici;
E. subnumerari.
5, pag. 15
8 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: CE
A. teoria mugurilor adamantini multipli;
B. teoria metabolică;
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria atavică;
E. teoria proterogenetică.
5, pag. 19-23
9 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: BC
A. teoria celei de-a treia dentiţii;
B. teoria ereditară;
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria metabolică;
E. teoria evaginării epiteliului adamantin.
5, pag. 19-23
10 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: BC
A. teoria mugurilor adamantini multipli;
B. teoria proterogenetică;
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;
E. teoria diviziunii lamei dentare.
5, pag. 19-23
11 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: ACD
A. incisivul;
B. caninul;
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
5, pag. 24
12 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: BC
A. premolarul prim superior;
B. premolarul secund superior;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior;
E. premolarul prim inferior.
5, pag. 24
13 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: BCE
A. incisivul central superior;
B. incisivul central inferior;
C. incisivul lateral superior;
D. incisivul lateral inferior;
E. premolarul secund inferior.
5, pag. 24
14 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: ACD
A. molarul de minte superior;
B. molarul secund inferior;
C. molarul de minte inferior;
158
D. premolarul secund inferior;
E. molarul prim inferior.
5, pag. 24
15 Diagnosticul anodonţiei se pune pe următoarele semne: ACD
A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;
C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;
D. distrugerea germenului dentar;
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.
5, pag. 24
16 Anodonţia incisivului lateral superior permanent se caracterizează prin: ACDE
A. persistenţa incisivului lateral superior temporar;
B. reincluzia incisivului lateral superior temporar;
C. reducerea spaţiului incisivului lateral superior;
D. închiderea spaţiului incisivului lateral superior;
E. fără persistenţa incisivului lateral superior temporar.
5, pag. 25-26
17 Anodonţia incisivului central inferior permanent se caracterizează prin: ACDE
A. persistenţa incisivului central inferior temporar;
B. reincluzia incisivului central inferior temporar;
C. reducerea spaţiului incisivului central inferior;
D. închiderea spaţiului incisivului central inferior;
E. fără persistenţa incisivului central inferior temporar.
5, pag. 27
18 Tulburările funcţionale ale anodonţiei incisivilor centrali inferiori sunt: ACDE
A. fizionomice;
B. de deglutiţie;
C. de fonaţie;
D. ocluzale;
E. odontale.
5, pag. 27
19 Anodonţia premolarului secund se caracterizează prin: ABCE
A. persistenţa molarului secund temporar;
B. reincluzia molarului secund temporar;
C. reducerea spaţiului premolarului secund;
D. închiderea spaţiului premolarului secund;
E. fără persistenţa molarului secund temporar.
5, pag. 27-28
20 Tulburările funcţionale ale anodonţiei premolarului secund sunt: D
A. fizionomice;
B. de deglutiţie;
C. de fonaţie;
D. ocluzale;
E. odontale.
5, pag. 29
21 Anodonţia totală sau subtotală se caracterizează prin: ACDE
A. etaj inferior al feţei micşorat;
B. profil convex;
C. buza inferioară răsfrântă;
D. profil concav;
159
E. şanţ labio-mentonier accentuat.
5, pag. 31
22 Anodonţia subtotală se caracterizează prin dinţi: ACDE
A. aşezaţi simetric;
B. cu rădăcini curbe;
C. reduşi de volum;
D. atipici;
E. cu rădăcini scurte.
5, pag. 31
23 Tulburările funcţionale ale anodonţiei totale sunt: ACE
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. de fonaţie;
D. ocluzale;
E. masticatorii.
5, pag. 31
24 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: ABE
A. vârsta pacientului;
B. starea dinţilor temporari;
C. starea dinţilor permanenţi;
D. tulburările ocluzale;
E. localizarea anomaliei.
5, pag. 34
25 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: ABDE
A. vârsta pacientului;
B. starea dinţilor temporari;
C. starea dinţilor permanenţi;
D. momentul depistării;
E. localizarea anomaliei.
5, pag. 34
26 Conduita terapeutică în anodonţia premolarului secund este următoarea: ACE
A. păstratea dintelui temporar;
B. extracţia dintelui temporar;
C. rezolvarea prin mijloace protetice;
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. menţinerea spaţiului.
5, pag. 34-35
27 Conduita terapeutică în anodonţia dinţilor frontali este următoarea: BD
A. păstratea dintelui temporar;
B. extracţia dintelui temporar;
C. rezolvarea prin mijloace protetice;
D.migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. menţinerea spaţiului.
5, pag. 35
28 Obiectivele protezării în anodonţia totală sunt: ACE
A. stimularea dezvoltării osoase;
B. extracţia dinţilor temporari;
C. obţinerea eficienţei masticatorii;
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.
160
5, pag. 38
29 Decizia terapeutică a anodonţiei nu se face în funcţie de: BD
A. vârsta pacientului;
B. starea dinţilor temporari;
C. starea dinţilor permanenţi;
D. tulburările ocluzale;
E. localizarea anomaliei.
5, pag. 34
30 Obiectivele protezării în anodonţia totală nu sunt: BD
A. stimularea dezvoltării osoase;
B. extracţia dinţilor temporari;
C. obţinerea eficienţei masticatorii;
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;
E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.
5, pag. 38
161
28. DINŢII SUPRANUMERARI
162
D. dens in dente;
E. anastrofici.
5, pag. 40
8 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: BE
A. hipertrofici;
B. meziodens;
C. Bolk;
D. sixtum;
E. distomolari.
5, pag. 40
9 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: CDE
A. Carabelli;
B. distrofici;
C. paramolari;
D. distomolari;
E. anastrofici.
5, pag. 40
10 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: ADE
A. anastrofici;
B. distrofici;
C. hipertrofici;
D. dens in dente;
E. paramolari.
5, pag. 40
11 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: AD
A. dens in dente;
B. distrofici;
C. Carabelli;
D. anastrofici;
E. Bolk.
5, pag. 40
12 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: BD
A. teoria ontogenetică;
B. teoria ereditară;
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria atavică;
E. teoria proterogenetică.
5, pag. 42, 47
13 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: AB
A. teoria celei de-a treia dentiţii;
B. teoria ereditară;
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria metabolică;
E. teoria proterogenetică.
5, pag. 43, 47
14 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: BD
A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;
B. teoria mugurilor adamantini multipli;
C. teoria ontogenetică;
D. teoria evaginării epiteliului adamantin;
163
E. teoria reducţiei terminale.
5, pag. 44, 46
15 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: AD
A. teoria mugurilor adamantini multipli;
B. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;
C. teoria reducţiei terminale;
D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;
E. teoria diviziunii lamei dentare.
5, pag. 44, 45
16 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: BE
A. teoria diviziunii lamei dentare;
B. teoria mugurilor adamantini multipli;
C. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;
D. teoria factorilor funcţionali;
E. teoria diviziunii mugurilor dentari.
5, pag. 44, 46
17 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: CD
A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;
B. teoria factorilor necunoscuţi;
C. teoria proliferării resturilor epiteliale paradentare;
D. teoria diviziunii mugurilor dentari;
E. teoria diviziunii lamei dentare.
5, pag. 46, 47
18 Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt: BDE
A. apare pe mandibulă;
B. erupe pe arcadă;
C. erupe la distanţă de arcadă;
D. rămâne inclus;
E. apare pe maxilar.
5, pag. 51
19 Mesiodens-ul este de obicei: ABE
A. unicuspidat;
B. uniradicular;
C. bicuspidat;
D. biradicular;
E. conic.
5, pag. 51
20 Mesiodens-ul poate fi: ABE
A. unic;
B. dublu;
C. bicuspidat;
D. biradicular;
E. conic.
5, pag. 51
21 Mesiodens-ul produce: CD
A. incluzia caninului superior pemanent;
B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari;
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;
D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.
164
5, pag. 51
22 Mesiodens-ul nu produce: ABE
A. incluzia caninului superior pemanent;
B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari;
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;
D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.
5, pag. 51
23 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: ACD
A. dens invaginatus;
B. meziodens;
C. dentoid in dente;
D. dens in dente;
E. sixtum.
5, pag. 56
24 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: DE
A. sixtum;
B. meziodens;
C. peridens;
D. dentoid in dente;
E. dens in dente.
5, pag. 56
25 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: AD
A. mastra per evcessum;
B. meziodens;
C. paramolar;
D. dens in dente;
E. sixtum.
5, pag. 56
26 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: DE
A. sixtum;
B. meziodens;
C. peridens;
D. dentoid in dente;
E. tectodont.
5, pag. 56
27 Dinţii supranumerari produc: BCD
A. tulburări de deglutiţie;
B. înghesuiri dentare;
C. tulburări de ocluzie;
D. tulburări fizionomice;
E. tulburări de respiraţie.
5, pag. 65
28 Dinţii supranumerari produc: BD
A. spaţieri dentare;
B. înghesuiri dentare;
C. tulburări de respiraţie;
D. tulburări ocluzo-articulare;
E. tulburări de deglutiţie.
5, pag. 65
165
29 Dinţii supranumerari produc: CDE
A. tulburări de deglutiţie;
B. tulburări de respiraţie;
C. tulburări de ocluzie;
D. tulburări fizionomice;
E. resorbţii radiculare.
5, pag. 65
30 Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în: C
A. macrodonţie;
B. pleiodonţie;
C. microdonţie;
D. oligodonţie;
E. ateleodonţie.
5, pag. 65
166
29. INCLUZIA DENTARĂ
167
5, pag. 74
8 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: B
A. incisivul;
B. caninul;
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
5, pag. 74
9 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: A
A. caninul superior;
B. caninul inferior;
C. premolarul superior;
D. molarul inferior;
E. molarul superior.
5, pag. 74
10 Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: C
A. premolarul prim superior;
B. premolarul secund superior;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior;
E. premolarul prim inferior.
5, pag. 74
11 Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: AE
A. incisivul central superior;
B. incisivul central inferior;
C. incisivul lateral superior;
D. incisivul lateral inferior;
E. supranumerarul.
5, pag. 74
12 Dintele interesat în fenomenul incluziei dentare este: BE
A. caninul superior temporar;
B. molarul secund inferior temporar;
C. caninul inferior temporar;
D. molarul secund superior temporar;
E. molarul prim inferior temporar.
5, pag. 74
13 Incluzia dentară face parte din grupa anomaliilor: AE
A. dentare izolate;
B. asociate;
C. de grup;
D. de ocluzie;
E. monocauzale.
5, pag. 75
14 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: ABCE
A. absenţa spaţiului necesar erupţiei dentare;
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;
C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei dentare;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;
E. reducerea spaţiului necesar erupţiei dentare.
5, pag. 75
168
15 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: AB
A. macrodonţia;
B. compresiunea de maxilar;
C. spaţierea dentară;
D. ocluzia distalizată;
E. reincluzia molarului prim permanent.
5, pag. 76
16 Dezvoltarea insuficientă a maxilarului este o cauză a incluziei dentare la BDE
nivelul:
A. incisivului central superior;
B. caninului superior;
C. premolarului prim inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.
5, pag. 76-77
17 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: ACD
A. macrodonţia;
B. proalveolia maxilară;
C. meziopoziţia generalizată;
D. dezvoltarea insuficientă a maxilarului;
E. secvenţa de erupţie favorabilă.
5, pag. 77
18 Meziopoziţia generalizată este o cauză a incluziei dentare la nivelul: B
A. incisivului central superior;
B. caninului superior;
C. caninului inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.
5, pag. 77
19 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: E
A. microdonţia;
B. hiperexcitabilitatea musculară;
C. reincluzia molarului prim permanent;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;
E. reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar.
5, pag. 77
20 Reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar este o cauză a incluziei D
dentare la nivelul:
A. incisivului central superior;
B. caninului superior;
C. premolarului prim inferior;
D. molarului de minte;
E. premolarului secund inferior.
5, pag. 77
21 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: BCDE
A. poziţia mezială de formare a germenului dentar;
B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă;
C. chistul folicular;
D. erupţia unui dinte supranumerar;
E. fibromucoasa densă şi dură.
169
5, pag. 77-78
22 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: ADE
A. formarea foarte înaltă a germenului dentar;
B. configuraţia anatomică favorabilă;
C. transpoziţia dentară;
D. angulaţia corono-radiculară;
E. curbura accentuată a rădăcinii.
5, pag. 79
23 Incluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: ABCD
A. incluzia totală;
B. incluzia completă;
C. incluzia parţială;
D. incluzia incompletă;
E. incluzia înaltă.
5, pag. 80
24 Tratamentului conservator este favorabil în incluzia dentară: A
A. verticală;
B. orizontală;
C. în retroversie;
D. heterotopică;
E. subtotală.
5, pag. 83
25 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe următoarele semne: ABCE
A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;
C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;
D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate;
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.
5, pag. 84
26 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCD
A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.
5, pag. 90-91
27 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCDE
A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
E. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus.
5, pag. 90-91
28 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: BCDE
A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;
E. extracţia dintelui supranumerar erupt.
5, pag. 90-91
170
29 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face: BCE
A. periotisular;
B. peritisular;
C. intratisular;
D. extratisular;
E. transtisular.
5, pag. 92
30 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin: BCE
A. ligatură metalică pe coroană;
B. butonul colat pe coroană;
C. bracket-ul colat pe coroană;
D. ligatură elastică pe coroană;
E. nu se ancorează.
5, pag. 92-93
171
30. REINCLUZIA DENTARĂ
172
E. incompletă.
5, pag. 107
8 Reincluzia dentară se întâlneşte predominant în: BC
A. dentiţia mixtă;
B. dentaţia temporară;
C. dentaţia deciduală;
D. dentaţia permanentă;
E. edentaţie.
5, pag. 108-109
9 Reincluzia dentară se depistează predominant în: A
A. dentiţia mixtă;
B. dentaţia temporară;
C. dentaţia deciduală;
D. dentaţia permanentă;
E. edentaţie.
5, pag. 108-109
10 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: D
A. incisivul;
B. caninul;
C. premolarul;
D. molarul;
E. supranumerarul.
5, pag. 108-109
11 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: D
A. caninul superior;
B. caninul inferior;
C. premolarul superior;
D. molarul inferior;
E. molarul superior.
5, pag. 108-109
12 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: D
A. molarul prim superior temporar;
B. molarul secund superior permanent;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim superior permanent.
5, pag. 108-109
13 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: DE
A. molarul prim superior temporar;
B. molarul secund superior permanent;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim inferior permanent.
5, pag. 108-109
14 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: BDE
A. molarul prim superior temporar;
B. molarul secund inferior permanent;
C. premolarul secund inferior;
D. molarul secund inferior temporar;
E. molarul prim inferior permanent.
173
5, pag. 108-109
15 Reincluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: AC
A. totală;
B. completă;
C. parţială;
D. incompletă;
E. subtotală.
5, pag. 113
16 Reincluzia parţială a unui molar se caracterizează prin: CE
A. coroană dentară inevizibilă;
B. coroană dentară vizibilă;
C. o parte din coroana dentară vizibilă;
D. coroană dentară în suprapoziţie;
E. coroană dentară în infrapoziţie.
5, pag. 113
17 Reincluzia totală a unui molar se caracterizează prin: A
A. coroană dentară inevizibilă;
B. coroană dentară vizibilă;
C. o parte din coroana dentară vizibilă;
D. coroană dentară în suprapoziţie;
E. coroană dentară în infrapoziţie.
5, pag. 113
18 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: CE
A. incluzia dentară;
B. anodonţia;
C. oprirea în erupţie a unui dinte;
D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică parţială.
5, pag. 116-117
19 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: C
A. incluzia dentară;
B. anodonţia;
C. oprirea în erupţie a unui dinte;
D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică totală.
5, pag. 116-117
20 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: ABD
A. incluzia dentară;
B. anodonţia;
C. oprirea în erupţie a unui dinte;
D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică parţială.
5, pag. 116-117
21 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: ABDE
A. incluzia dentară;
B. anodonţia;
C. oprirea în erupţie a unui dinte;
D. extracţia dentară;
E. intruzia posttraumatică totală.
5, pag. 116-117
174
22 Consecinţele reincluziei dentare sunt: ABDE
A. denivelarea planului de ocluzie;
B. incluzia succesorului permanent;
C. anodonţia succesorului permanent;
D. înclinarea dinţilor vecini;
E. ectopia succesorului permanent.
5, pag. 117
23 Consecinţele reincluziei dentare sunt: ACD
A. denivelarea planului de ocluzie;
B. denivelarea planului maxilar;
C. migrarea dinţilor antagonişti;
D. înclinarea dinţilor vecini;
E. denivelarea planului mandibular.
5, pag. 117
24 Consecinţele reincluziei dentare sunt: AB
A. cariile radiculare ale dinţilor vecini;
B. cariile de colet ale dinţilor vecini;
C. cariile aproximale ale dinţilor vecini;
D. cariile ocluzale ale dinţilor antagonişti;
E. cariile ocluzale ale dinţilor vecini.
5, pag. 117
25 Consecinţele reincluziei dentare sunt: BCD
A. mezializarea dinţilor vecini;
B. denudarea dinţilor vecini;
C. migrarea dinţilor antagonişti;
D. înclinarea dinţilor vecini;
E. distalizarea dinţilor vecini.
5, pag. 117
26 Consecinţele reincluziei dentare sunt: BDE
A. gingivita hipertrofică a dinţilor vecini;
B. hiperestezia dinţilor vecini;
C. halistereza dinţilor vecini;
D. hipersensibilitatea dinţilor vecini;
E. parodontopatia marginală a dinţilor vecini.
5, pag. 117
27 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: AB
A. expectativa;
B. extracţia dentară;
C. implantul protetic;
D. aparatul ortodontic;
E. aparatul protetic.
5, pag. 118
28 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: BCE
A. descoperirea dintelui;
B. extracţia dintelui;
C. reimplantarea dintelui;
D. coroană de înveliş;
E. luxarea dintelui.
5, pag. 118
29 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de: BDE
175
A. vârsta pacientului;
B. dintele în cauză;
C. felul dentatiei;
D. consecinţele produse;
E. forma clinică.
5, pag. 118
30 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de dintele în cauză: ABDE
A. temporar;
B. lateral;
C. posterior;
D. permanent;
E. frontal.
5, pag. 118
176
31. ECTOPIA DENTARĂ
177
E. incisivii superiori.
5, pag. 121
8 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: BCDE
A. molarii superiori;
B. caninii inferiori;
C. caninii superiori;
D. premolarii primi superiori;
E. premolarii secunzi superiori.
5, pag. 121
9 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: ABE
A. caninii superiori;
B. caninii inferiori;
C. molarii inferiori;
D. premolarii primi inferiori;
E. premolarii secunzi inferiori.
5, pag. 121
10 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: ABD
A. caninii superiori;
B. caninii inferiori;
C. molarii inferiori;
D. premolarii secunzi superiori;
E. premolarii primi inferiori.
5, pag. 121
11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt: AC
A. reducerea spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;
B. exintenţa spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;
C. exintenţa unui obstacol în calea erupţiei dintelui în cauză;
D. exintenţa unui tunel liber în calea erupţiei dintelui în cauză;
E. diastema interincisivă.
5, pag. 122
12 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a BD
unui dinte sunt:
A. diastema interincisivă;
B. dinţii supranumerari;
C. dinţii temporari;
D. o fibromucoasă dură;
E. dinţii permanenţi.
5, pag. 122
13 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a BCE
unui dinte sunt:
A. diastema interincisivă;
B. erupţia unui dinte supranumerar;
C. persistenţa unui dinte temporar;
D. extracţia precoce a unui dinte permanent;
E. incluzia unui dinte supranumerar.
5, pag. 122
14 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a ACE
unui dinte sunt:
A. persistenţa unui dinte temporar;
B. extracţia unui dinte supranumerar;
178
C. existenţa unui capac osos dens;
D. extracţia precoce a unui dinte;
E. incluzia unui dinte supranumerar.
5, pag. 122
15 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a ACE
unui dinte sunt:
A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
B. prezenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.
5, pag. 123
16 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a ABCE
unui dinte sunt:
A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;
E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.
5, pag. 123
17 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte AC
sunt:
A. macrodonţia;
B. microdonţia;
C. meziopoziţia generalizată;
D. endoalveolia mandibulară;
E. prodenţia maxilară.
5, pag. 123
18 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte AD
sunt:
A. retrodenţia maxilară;
B. retrognaţia mandibulară;
C. retrodenţia mandibulară;
D. retrognaţia maxilară;
E. prodenţia maxilară.
5, pag. 123
19 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte CD
sunt:
A. endoalveolia mandibulară;
B. retrognaţia mandibulară;
C. endoalveolia maxilară;
D. retrognaţia maxilară;
E. prodenţia maxilară.
5, pag. 123
20 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte AC
sunt:
A. retrodenţia maxilară;
B. retrognaţia mandibulară;
C. endoalveolia maxilară;
D. prognaţia maxilară;
179
E. endoalveolia mandibulară.
5, pag. 123
21 Ectopia canină provoacă tulburări: AC
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. de deglutiţie;
E. fonatorii.
5, pag. 125
22 Ectopia canină provoacă tulburări: ACDE
A. de abrazie dentară;
B. respiratorii;
C. articulare;
D. parodontale;
E. masticatorii.
5, pag. 126
23 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: BCE
A. deplasarea dentară;
B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;
C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;
D. cosmetizarea prin adiţie a caninului permanent;
E. aplicarea menţinătorului de spaţiu în edentaţie.
5, pag. 126
24 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: BCD
A. şlefuiri modelante ale cuspidului caninului;
B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;
C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;
D. extracţia dirijată a dinţilor;
E. deplasarea dentară.
5, pag. 127
25 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: BE
A. deplasarea dentară;
B. forma clinică a ectopiei;
C. tratamentul cariilor dentare;
D. extracţia dirijată a dinţilor;
E. vârsta pacientului.
5, pag. 128
26 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: ABC
A. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;
B. forma clinică a ectopiei;
C. vârsta pacientului;
D. extracţia dirijată a dinţilor;
E. tratamentul cariilor dentare.
5, pag. 128
27 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: ABCD
A. cauza determinantă;
B. forma clinică a ectopiei;
C. vârsta pacientului;
D. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;
E. tratamentul cariilor dentare.
180
5, pag. 128
28 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada CDE
dentară se recurge la:
A. extracţia unui dinte temporar;
B. tratamentul cariilor dentare;
C. expansiunea transversală;
D. extracţia unui dinte permanent;
E. expansiunea sagitală.
5, pag. 129
29 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada CD
dentară se recurge la:
A. extracţia unui dinte temporar;
B. tratamentul cariilor dentare;
C. expansiunea transversală;
D. extracţia unui dinte permanent;
E. tratamentul focarului de incongruenţă.
5, pag. 129
30 În tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lipsă de spaţiu pe CD
arcada dentară se recurge la:
A. extracţia unui dinte temporar;
B. tratamentul cariilor dentare;
C. obţinerea spaţiului pe arcadă;
D. înălţarea provizorie a ocluziei dentare;
E. extracţia dintelui ectopic.
5, pag. 131
181
32. DIASTEMA
182
E. diastema vera.
5, pag. 133
8 Diastema mai este denumită şi: ABCDE
A. diastemă patologică;
B. diastemă adevărată;
C. diastemă primară;
D. diastemă vera;
E. diastemă interincisivă.
5, pag. 133
9 Diastema mai este denumită şi: ABE
A. diastemă primară;
B. diastemă patologică;
C. diastemă falsă;
D. diastemă secundară;
E. diastemă interincisivă.
5, pag. 133
10 Diastema mai este denumită şi: ADE
A. diastemă patologică;
B. dens in densis;
C. hipodonţie;
D. strungăreaţă;
E. diastema vera.
5, pag. 133
11 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: ACD
A. diastemă primară;
B. diastemă patologică;
C. diastemă falsă;
D. diastemă secundară;
E. diastemă terţiară.
5, pag. 133
12 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: BCE
A. diastemă patologică;
B. diastemă adevărată;
C. diastemă primară;
D. diastemă vera;
E. diastemă secundară.
5, pag. 133
13 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: ABCD
A. diastemă falsă;
B. diastemă adevărată;
C. diastemă primară;
D. diastemă secundară;
E. diastemă patologică.
5, pag. 133
14 Diastema interincisivă primară este cauzată de: E
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. nanismul hipofizar;
C. displazia ectodermală;
D. meziodens erupt;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
183
5, pag. 133
15 Diastema interincisivă primară este cauzată de: BE
A. Anodonţia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens erupt;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
16 Diastema interincisivă adevărată este cauzată de: BC
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.
5, pag. 133
17 Diastema interincisivă secundară este cauzată de: BD
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. Anodonţia incisivului lateral;
C. Anodonţia dinţilor laterali;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
18 Diastema interincisivă secundară este cauzată de: AD
A. Anodonţia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
19 Diastema interincisivă falsă este cauzată de: E
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.
5, pag. 133
20 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: ABCD
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. nanismul hipofizar;
C. displazia ectodermală;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
21 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: ACD
A. Anodonţia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
184
22 Diastema interincisivă adevărată nu este cauzată de: ADE
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.
5, pag. 133
23 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: ACE
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. Anodonţia incisivului lateral;
C. Anodonţia dinţilor laterali;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
24 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: BCE
A. Anodonţia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
D. meziodens;
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.
5, pag. 133
25 Diastema interincisivă falsă nu este cauzată de: ABCD
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;
E. Anodonţia incisivului lateral.
5, pag. 133
26 Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: E
A. ameloplastie modelantă a incisivilor;
B. tehnici adezive;
C. egresie;
D. stripping;
E. deplasare corporeală a dinţilor.
5, pag. 142
27 Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: C
A. cosmetizare prin adiţie a incisivilor;
B. coroane de substituţie;
C. deplasare corporeală a dinţilor;
D. stripping;
E. ameloplastia modelantă a incisivilor.
5, pag. 142
28 Pentru închiderea diastemei interincisive se aplică pe incisivii centrali: ADE
A. inele metalice;
B. inele de cauciuc;
C. ligatiri în "8";
D. tracţiuni elastice;
E. brackets.
5, pag. 142
185
29 Tratamentul diastemei interincisive nu se realizează prin: ABDE
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivilor;
B. coroane de substituţie;
C. deplasarea corporeală a dinţilor;
D. stripping;
E. ameloplastia modelantă a incisivilor.
5, pag. 142
30 Pentru închiderea diastemei interincisive nu se aplică pe incisivii centrali: BC
A. inele metalice;
B. inele de cauciuc;
C. ligaturi în "8";
D. tracţiuni elastice;
E. brackets.
5, pag. 142
186
33. TRANSPOZIŢIA DENTARĂ
187
C. caninul superior;
D. molarul superior;
E. incisivul superior.
5, pag. 149
8 Factorii incriminaţi în producerea transpoziţiei canine sunt: CDE
A. poziţia intramucoasă a germenilor dentari;
B. pierderea precoce a dinţilor temporari;
C. cronologia dentară;
D. pierderea precoce a caninului de lapte;
E. poziţia intraosoasă a germenilor dentari.
5, pag. 150
9 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: ABCD
A. transpoziţie totală;
B. transpoziţie completă;
C. transpoziţie parţială;
D. transpoziţie incompletă;
E. transpoziţie subtotală.
5, pag. 151
10 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: AC
A. transpoziţie completă sau totală;
B. transpoziţie completă sau parţială;
C. transpoziţie incompletă sau parţială;
D. transpoziţie incompletă sau totală;
E. transpoziţie completă sau subtotală.
5, pag. 151
11 Transpoziţia dentară completă presupune inversarea: D
A. parţială a doi dinţi vecini;
B. limitată a doi dinţi vecini;
C. incompletă a doi dinţi vecini;
D. totală a doi dinţi vecini;
E. definitivă a doi dinţi vecini.
5, pag. 151
12 Transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar produce C
tulburări:
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. de deglutiţie;
E. de fonaţie.
5, pag. 151
13 În transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar pot B
apare:
A. înghesuri dentare;
B. contacte premature;
C. ocluzii duale;
D. spaţieri dentare;
E. ocluzii distalizate.
5, pag. 151
188
14 Transpoziţia dentară completă dintre canin şi incisivul lateral produce A
tulburări:
A. fizionomice;
B. respiratorii;
C. ocluzale;
D. auditive;
E. fonatorii.
5, pag. 152
15 Transpoziţia dentară incompletă presupune inversarea: A
A. parţială a doi dinţi vecini;
B. limitată a doi dinţi vecini;
C. completă a doi dinţi vecini;
D. totală a doi dinţi vecini;
E. definitivă a doi dinţi vecini.
5, pag. 152
16 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor B
doi dinţi situaţi:
A. unul lângă altul;
B. unul în dreptul celuilalt;
C. unul la distanţă de altul;
D. unul sub altul;
E. unul peste altul.
5, pag. 152
17 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor D
doi dinţi situaţi:
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;
B. unul peste altul şi linia arcadei trece pe sub ei;
C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;
D. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;
E. unul la distanţă de altul şi linia arcadei trece printre ei.
5, pag. 152
18 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor BDE
doi dinţi situaţi:
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic;
C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;
E. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei.
5, pag. 152
19 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor ACE
doi dinţi situaţi:
A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.
5, pag. 152
20 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor CE
doi dinţi situaţi:
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;
189
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.
5, pag. 152
21 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor BC
doi dinţi situaţi:
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;
B. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal.
5, pag. 152
22 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor C
doi dinţi situaţi:
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;
E. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei.
5, pag. 152
23 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin BCD
şi incisivul lateral vor viza:
A. deplasarea dentară;
B. ameloplastia modelantă a caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;
E. transformarea în transpoziţie incompletă.
5, pag. 153
24 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin ABCE
şi incisivul lateral vor viza:
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. deplasarea dentară;
E. ameloplastia modelantă a caninului.
5, pag. 153
25 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin D
şi primul premolar vor viza:
A. deplasarea dentară;
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;
E. ameloplastia modelantă a caninului.
5, pag. 153
26 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin A
şi primul premolar vor viza:
A. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
190
D. transformarea în transpoziţie incompletă;
E. ameloplastia modelantă a caninului.
5, pag. 153
27 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin D
şi incisivul lateral vor viza:
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;
D. deplasarea dentară;
E. ameloplastia modelantă a caninului.
5, pag. 154
28 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin C
şi incisivul lateral vor viza:
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;
C. deplasarea dentară;
D. stripping-ul;
E. ameloplastia modelantă a caninului.
5, pag. 154
29 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre CDE
incisivul central şi lateral vor viza:
A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;
B. şlefuirile modelante ale incisivului lateral;
C. deplasarea dentară;
D. transformarea în transpoziţie completă;
E. tehnicile adezive.
5, pag. 154
30 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre BCDE
incisivul central şi lateral vor viza:
A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;
B. tehnicile adezive;
C. deplasarea dentară;
D. stripping-ul;
E. transformarea în transpoziţie completă.
5, pag. 154
191
34. TRATAMENTUL CARIEI DENTARE
3. Unele condiţii care pot să ducă la sporirea extensiei marginilor cavităţilor sunt:
A. a se folosi cavităţi cu bază plană, care ajută dintele să reziste la forţele ocluzale prin
virtutea existenţei unghiurilor drepte
B. reducerea extensiei pereţilor cavităţii, pentru a permite cuspizilor şi crestelor de smalţ
de a avea suficientă dentină de suport
C. acoperirea sau includerea corespunzătoare a dinţilor distruşi în restaurare ca să prevină
fractura lor prin forţe laterale
D. să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ pentru a-i preveni fractura sub
încărcătura ocluzală
E. scurtarea pereţilor mai subţiri de 3,5 mm.
A,B,C,D, pag.177
192
A. 2 mm
B. 0,2 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 0,02 mm
B, pag 178
A. 75º
B. 90º
C. 110º
D. 95º
E. 45º
B; 6; pag. 181
A. incrustaţii
B. răşini compozite
C. cimenturi ionomere de sticlă
D. amalgam de argint
E. cimenturi ionomere de sticlă modificate cu răşină
A,B; 6; pag. 182
193
E. neutralizarea acizilor din cavitate
A, B,C; 6; pag. 182
6; pag. 294-333
A. alcool
B. cloroform
C. eugenol
D. timol
E. benzen
A,B,E, pag. 294
13. După aplicarea unui lac pe plaga dentinară, prin evaporarea solventului, rămâne o
peliculă protectoare poroasă de răşină, groasă de:
A. 1mm
B. 5-10 μm, dar cu variaţii între 2-40 μm, în funcţie de natura chimică a acesteia
C. 1,5mm
D. 100 μm
E. 150 μm
B; 6; pag.294
194
14. Dezavantajele linerilor sunt:
A. pH în apropierea neutralităţii
B. neiritanţi pulpari
C. efect sedativ pulpar
D. insolubili în lichidele de microinfiltraţie marginală
E. nu inhibă polimerizarea răşinilor
A, B, C, pag. 298
17. Capacitatea de izolare chimică a dentinei se reduce la 90% din valoarea iniţilă, atunci
când grosimea stratului restant de dentină atinge:
A. 2 mm
B. 0,5mm
C. 1mm
D. 0,1mm
E. 2,5 mm
C; 6; pag. 301
A. stimularea neodentinogenezei
195
B. substituirea dentinei cariate
C. economisirea materialelor de obturaţie coronară
D. sigilarea canaliculelor dentinare
E. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaţii
B, C, E; 6; pag. 301-302
196
6; 339-246
21. În hibridizarea dentinei umede:
A. Primerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorită păstrării apei îşi menţine
permeabilitatea normală
B. Există riscul ca apa din matricea dentinară demineralizată să nu fie complet înlocuită
de primerul hidrofil
C. Matricea dentinară demineralizată trebuie menţinută foarte umedă
D. Dentina demineralizată trebuie uscată cu un jet puternic de aer şi reumezită după
aplicarea primerului
E. Nu prezintă riscul de supraumectare
A, B; 6; pag 342-343
25. În cazul aplicării sitemelor adezive în 3 timpi, succesul primingului depinde de:
A. Uscarea imediată după aplicare
B. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite pătrunderea monomerului
adeziv pe toată profunzimea matricei dentinare demineralizate
C. Evaporarea excesului de solvent după priming printr-o uscare scurtă, moderată,
înaintea aplicării răşinii adezive
D. Lavajul anterior aplicării adezivului
E. Obţinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea plăgii dentinare tratate cu primer
197
B, C; 6; pag 340
26. În cadrul sistemelor adezive în trei timpi, primerii având apa drept solvent:
A. Trebuie aplicaţi pe dentină foarte umedă
B. Nu necesită gravare acidă
C. Nu sunt eficienţi pe dentină uscată moderat
D. Nu prezintă probleme legate de supraumectarea dentinei demineralizate în profunzime
E. Permit verificarea clinică a eficienţei gravării smalţulului care, printr-o uscare
moderat, ce nu compromite hibridizarea, îmbracă un aspect cretos în timp ce dentina ia
un aspect mat
E; 6; pag 343
198
35. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE (6, pag. 31-57)
199
E; 6; pag 36
200
13. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de:
A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
B. favorizarea adeziunii bacteriene
C. tamponarea acidităţii bucale prin sistemele tampon salivare şi substanţe alcaline
D. favorizarea colonizării smalţului de către microorganisme cariogene
E. remineralizarea cariilor incipiente
A,C,E; 6; pag 43
14. Făina neagră de grâu, melasa şi siropul de trestie de zahăr nerafinat reduc
solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea lor,
datorită:
A. consistenţei mai reduse
B. prezenţei unor fosfaţi organici
C. concentraţiei mai mici de glucide
D. prezenţei unor substanţe tampon
E. vâscozităţii crescute
B,D; 6; pag 44
201
18. Este considerată drept perioadă de agresiune, ca urmare a condiţiilor
propice demineralizării ţesuturilor dentare, perioada în care pH-ul bucal rămâne sub
valoarea:
A. 3,5
B. 4
C. 4,5
D. 6
E. 7
D; 6; pag 48
21. Grăsimile acţionează prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi:
A. conţinut crescut în fluor
B. substituirea glucidelor din alimentaţie
C. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de lipide care
împiedică degradarea lor şi scurtează timpul de clearace
D. formarea unei bariere protectoare pentru smalţ
E. modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăcii
B,C,D,E; 6; pag 50
202
D. ciclamatul
E. aspartamul
B,D,E; 6; pag 51
24. Atât rata de formare, cât şi localizarea plăcii bacteriene pot fi influenţate
de:
A. regimul alimentar
B. igiena bucală
C. vârsta
D. gradul de mineralizare a dentinei
E. salivă
A,B,C,E; 6; pag 52
25. Grupa cocilor gram pozitivi prezenţi în placa bacteriană este reprezentată
de:
A. Lactobacillus
B. Actinomyces
C. Bacteroides
D. Streptococcus
E. Staphylococcus
D,E; 6; pag 53
203
C. Streptococul mutans
D. Streptococul mitior
E. Streptococul β hemolitic
C; 6; pag 57
204
36. FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINŢILOR
PERMANENŢI
205
b. percuţia transversală este dureroasă
c. testele de vitalitate sunt slab pozitive
d. testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate crescută
e. la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv, cu o durere prelungita
(e), 7 pag.73
6. În pulpita seroasă totală la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia către:
a. dinţii vecini
b. dinţii antagonişti
c. hemimaxilarul opus
d. zona temporală
e. zona orbitală
(a,b,d,e), 7 (pag. 75)
9.* “Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea intensităţii durerii
din:
a. pulpita acută seroasă parţială
b. pulpita acută seroasă totală
c. parodontita apicală acută seroasă
d. pulpita acută purulentă parţială
e. pulpita acută purulentă totală
(b), 7 (pag.75)
206
c. pulpite acute purulente
d. pulpite cronice deschise
e. pulpite cronice închise
(b), 7 (pag.72,-81)
207
a. ulceroasă
b. polipoasă
c. scleroatrofică
d. hiperplazică
e. propriu-zisă
(a, b), 7 (pag. 80)
208
23. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase poate
apărea:
a. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercită presiuni
în spaţiul endodontic
b. palparea cu sonda în profunzime
c. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase pentru un timp
mai lung, cu resturi alimentare
d. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale excitanţilor
e. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale excitanţilor
(a,b,c,d), 7 (pag. 84)
24. Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase se face cu:
a. caria dentară profundă
b. pulpita cronică deschisă granulomatoasă
c. polipul gingival
d. necroza pulpară
e. pulpita cronică deschisă ulceroasă
(c,d,e), 7 (pag. 87)
25. Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi se poate complica cu:
a. pulpită seroasă parţială
b. pulpită seroasă totală
c. necroză pulpară
d. fracturi ale dintelui
e. parodontită apicală cronică
(c,d), 7(pag. 93)
27. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:
a. durere continua
b. durere pulsatila
c. hipersensibilitate la teste de vitalitate
d. sensibilitate la percutia in ax
e. durere localizata
(a,b), 7 (pag79)
209
(a,b,c, d), 7 (pag85)
210
37. NECROZA ŞI GANGRENA PULPARĂ
211
7. Necroza pulpară:
a. se tratează ca o pulpită cronică închisă;
b. extirparea devitală este de elecţie;
c. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie radiculară corectă;
d. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptică;
e. se tratează ca o gangrenă pulpară.
(c,e) 7 , (pag. 99)
212
13. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în:
a. necroza pulpară;
b. pulpita cronică deschisă;
c. gangrena pulpară;
d. pulpita cronică închisă hiperplazică;
e. pulpita cronică închisă propriu-zisă.
(a,c,d) 7 , ( pag. 91,95)
213
d. circulatie generala prin anacoreza;
e. osul alveolar;
(a,c,d) 7, (pag. 99)
214
b. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară;
c. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular;
d. teste de vitalitate pozitive;
e. însămanţare bacteriană pozitivă.
(a) 7, (pag. 98)
215
30. Simptomatologia clinica in necroza pulpara:
a. dintele are culoare modificata;
b. prezinta hiperestezie;
c. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie vie;
d. probe de vitalitate negative;
e. la percutie rezonanta este mata.
(a,d,e ) 7 , (pag. 98)
216
38. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE
217
(a, b, d, e) 7, (pag. 117)
218
13. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:
a. foliculita acută a dinţilor incluşi
b. parodontite apicale cronice
c. pulpite acute totale
d. parodontita apicală acută supurată
e. nevralgia de trigemen
(a, c, d, e) 7, (pag. 109)
219
19.* Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
a. modificarile vasculare
b. modificarile chimice
c. modificarile enzimatice
d. durere
e. resorbtie osoasa
(a),7, pag108
20. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
a. resturile epiteliale Malassez
b. mucoasa sinusala
c. mucoasa bucala in cazul unor fistule
d. pulpa dintelui
e. osul alveolar
(a,b,c) 7, pag.109
220
25. Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva urmatoarele:
a. palparea ganglionilor este edificatoare
b. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru diagnostic
c. percutia verticala este intens pozitiva
d. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales pe mucoasa vestibulara
e. la percutia transversala, concomitent cu palparea mucoasei in dreptul apexului,se percep
uneori,la monoradicularii cu leziuni periapicale voluminoase,vibratii ale apexului
(b,d,e) 7, (pag. 114)
221
e. parodontita apicala cronica cu hipercementoza
(a,b,d) 7, (pag. 124)
222
39. TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE
(c) 7, pag167
223
5. *O preparatie mecanica corecta a canalului:
a. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
b. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului
c. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
d. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
e. se realizeaza pana la apexul radiologic
(d) 7, pag 173
(e ) 7, pag 211,
224
e. toate de mai sus
(e) 7, pag.166
11. *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este considerata:
a. metoda clinica
b. metoda clinico-radiologica
c. metoda radiologica
d. metoda electronica
e. metoda intepaturii apicale
(d) 7 pag.163
(b) 7, pag.166-167
225
14. *Obturatia de canal in aceeasi sedinta, se realizeaza cand:
16. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, tratamentului
mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare :
a. sarea sodica de EDTA solutie 10%
b. acid sulfuric solutie 20-30%
c. antiformina
d. solutia clorhexidina 1%
e. eugenol
226
18. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare,
ne putem ghida dupa urmatoarele criterii:
a. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata)
b. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
c. tipul de reactivitate al pacientului
d. concentratia solutiei
e. lipsa efectului bactericid al substantei
20. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau
gangrena pulpara, se inscriu:
a. prezenta unor obturatii coronare din amalgam
b. valoarea masticatorie si protetica a dintelui
c. topografia dintelui
d. afectiunile de sistem
e. starea parodontiului marginal
(b,c,e) 7, pag.158-159
227
e. formol
(a,b,c,d) 7, pag 181
228
(a,b,c,d) 7, pag.160
229
40. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE
(c) 7, pag223
4. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica Endotec, se
recomanda introducerea conului master:
a. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
b. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
c. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
d. dincolo de limita apicala
e. pana in treimea medie a canalului
230
a. necesita instrumentar endodontic special
b. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului
c. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala
d. necesita un calibru larg al portiunii apicale
e. este dificil de indepartat
(b) 7, pag.241
(c) 7,pag.229
231
(a) 7, pag.229
(c) 7,pag.234
(a) 7, pag.232
(c) 7, pag.223
(b) 7,pag.232
232
14. * Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform,
dureaza:
a. 3-4 secunde
b. 3 minute
c. 1 minut
d. 2 minute
e. 20 minute
(a) 7, pag.225
(b) 7, pag.243
233
19. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara respectarea
urmatoarelor reguli obligatorii:
a. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
b. plasarea corecta a varfului canulei
c. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
d. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
e. proba clinica prealabila a pluggerelor
(b,c,d,e) 7, pag.237
23. Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt
urmatoarele:
a. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
b. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
c. depasirea lungimii de lucru
d. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular
e. canale cu apex larg deschis
(a,b,c,d) 7, pag.220-221
24. Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa
urmatoarele criterii:
234
a. topografia dintilor
b. integritatea fizica a acului Lentulo
c. volumul canalelor radiculare
d. morfologia canalelor radiculare
e. materialul utilizat
(a,b,c) 7, pag.215
(a,b,c) 7, pag.223
27. Dazavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat
la apex, sunt:
a. solubilitatea sigilantilor
b. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala
c. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici
d. dezobturare dificila in caz de necesitate
e. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali
(a,c,e) 7, pag.219
235
(a,b,c,d) 7, pag.242
(a,b,c) 7, pag.232
(a,b) 7, pag.245
236
41. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI CRONICE
(b) 7, pag.259
237
e. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta
(a ) 7,pag.255
(d) 7, pag.216
a. expectativa
b. interventia chirurgicala
c. dezobturarea canalului radicular
d. administrarea de antialgice
e. infiltratia plexala cu novocaina1%
(c) 7, pag.256
a. drenaj endodosos
b. drenaj transosos
c. drenaj alveolar
d. medicatie analgetica
e. pansament cu antiseptice
(e) 7, pag.257
a. 0,250g de 4 ori pe zi
238
b. 0,250g de 6 ori pe zi
c. 0,500g o data pe zi
d. 0,200g de 5 ori pe zi
e. 0,500g de 2 ori pe zi
(b) 7, pag.252
(e) 7, pag.257
(a) 7, pag.254
14.* In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica NU se
indica:
a. drenaj endodontic
b. lasarea deschisa a dintelui
c. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
239
(e) 7, pag.259
15. * Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt
reprezentati de:
a. starea parodontiului apical dinainte de obturatie
b. volumul de substanta care a depasit apexul
c. calitatea materialului de obturatie
d. forma pe sectiune a canalului radicular
e. tipul de reactivitate individuala
(d) 7, pag.251-252
(b,c) 7, pag.256
18. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apical cronice
sunt:
a. mese impinse dincolo de apex
b. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
c. utilizarea incorecta a agentilor fizici
d. pozitia dintelui pe arcada
e. varsta pacientului
(a,b,c) 7, pag.258
19. In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este
urmatoarea:
a. drenaj endodontic
b. ionoforeza endocanalara cu enzime
240
c. incizia mucoasei
d. extractia dintelui si drenaj alveolar
e. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
(a,c,d) 7, pag.257
20. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre forme
purulente, se recomanda instituiea unui tratament medicamentos cu:
a. antibiotice
b. anticoagulante
c. antiinflamatoare nespecifice
d. antialgice
e. antiacide
(a,c,d) 7, pag.253
(a,c) 7, pag.250
24. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
a. obturatii coronare de amalgam
b. dinti acoperiti de coroane
c. lucrari protetice cu ancoraj in canal
241
d. corpi straini in canal
e. radacini curbe
(c,d,e) 7, pag.253
26. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport
de:
a. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
b. stadiul ei de evolutie
c. conditiile topografice locale
d. conditiile topografice generale
e. starea generala a pacientului
(a,b,c,e) 7, pag.249
27. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
a. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara
b. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie
colectate in focarul inflamator
c. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
d. realizarea rezectiei apicale
e. simpla extirpare a tesutului pulpar
(a,b) 7, pag.249
(a,b,c), 7, pag.252
29. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale
grave:
a. cauterizare chimica
b. cauterizare electrica
242
c. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui
d. extractia dintelui
e. schimbarea medicatiei endodontice
(c,d) 7, pag.260
30. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale
tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de:
a. lungimea de lucru
b. persistenta secretiei pe canal
c. existenta unor fistule
d. medicatia folosita
e. statusul general al pacientului
(b,c) 7, pag.258
243
42. Morfofiziologia parodontiului marginal (8, Pag. 26-89)
6٭ Particularităţile anatomice care explică vulnerabilitatea epiteliului de joncţiune faţă de a 8/50
agresiuni fizice şi biologice sunt:
a) absenţa digitaţiilor epiteliale
b) hiperkeratinizarea
c) interfaţa epiteliu-corion sulcular este ondulată, sugerând o nutriţie bogată
d) numar mare de punţi desmodontale intercelulare
e) existenţa unor fibre de colagen în grosimea sa
244
7 Lichidul gingival are următoarele roluri: a,b,c,e 8/52
a) îndepărtarea mecanică din şanţul gingival a materialului fluid sau sub formă de
particule străine, unele cu acţiune antigenică şi efecte agresive
b) activitate antimicrobană complexă prin anticorpi
c) activarea adeziunii inserţiei epiteliale prin conţinutul de proteine plasmatice
d) conţine proteoglicani şi glicoproteine cu rol important în apărarea locală
e) conţine enzime lizozomale
13 Remanierea osului alveolar este influenţată de anumiţi hormoni cum ar fi: b,c 8/75-6
a) TSH
b) hormonal paratiroidian
c) estrogenii
d) progesteronul
e) testosteronul
245
14 Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: a,c,d,e 8/71
a) asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant
b) asigură fixarea şi menţinerea dintelui în os
c) întăreşte structura corionului gingival
d) formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de agresiunea microbiană
e) se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni mecanice directe asupra
marginii gingivale libere
246
21 În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os alveolar, osul b,c,d 8/74-5
alveolar asigură implantarea dintilor prin:
a) realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dintele
b) fixarea fibrelor ligamentului parodontal
c) preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi transformarea în tracţiuni
dispersate în mod echilibrat în osul alveolar
d) asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare care se constituie într-
un braţ de pârghie intraalveolar
e) existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza marginală fiziologică
22 Fibrele nervoase pătrund în desmodonţiu prin zona periapicală şi prin orificiile laminei a,b,d,e 8/70
dura şi se termină prin următoarele tipuri de formaţiuni:
a) terminaţii nervoase libere specializate în recepţionarea stimulilor dureroşi
b) terminaţii nervoase fuziforme înconjurate de o capsulă fibroasă
c) chemoreceptori
d) corpusculi de tip Ruffini şi Krause
e) terminaţii nervoase ondulate, spiralate în porţiunea mijlocie a parodonţiului
23 Osul alveolar este cel mai bogat în os medular în următoarele zone: a,c 8/65
a) molarii şi premolarii inferiori
b) creasta zigomato-alveolară
c) tuberozităţile maxilare
d) lamina cribriforma
e) faţa vestibulară a grupului frontal superior
247
28 Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la următoarele implicaţii clinice: a,e 8/41
a) plăgile chirurgicale situate în zona palatină au prin incizie o deschidere puţin
extensibilă, dificilă pentru asigurarea unui eventual drenaj
b) sutura se face cu uşurinţă
c) procesele inflamatorii şi hemoragiile se răspândesc cu uşurinţă
d) prezintă numeroase formaţiuni papilare
e) protezele dentare trebuie realizate ţinând seama de rezilienţa diferitelor zone ale
mucoasei masticatorii
29 Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la mucoasa de căptuşire acavităţii b,d,e 8/41
bucale:
a) este bogat keratinizată
b) are o submucoasă bine reprezentată în ţesut lax
c) se ăseşte la nivelul buzelor, obrajilor, feţei dorsal a limbii
d) se găseşte la nivelul suprafeţei ventral a limbii şi a planşeului bucal
e) se gaseşte la nivelul mocoasei alveolare
30 Epiteliul oral este format din următoarele straturi de celule: a,b 8/47
a) strat bazal, spinos, granolos, cornos
b) strat germnativ, spinos, granulos, keratinizat
c) strat bazal,spinos şi descuamativ
d) strat spinos, granulos şi keratinizat
e) strat germinativ, granulos şi exfoliativ
248
43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (8, pag 103-155)
Nr.crt Enuntul intrebarii Raspuns pag
.
1* Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: d 8/109
a) O ora dupa periaj
b) O saptamana dupa periaj
c) Circa 10 zile
d) Circa 30 zile
e) 45 de zile dupa periaj
5 Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme exceptand a,c,d,e 8/107
unul: -108
a) Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime
b) Aderenta prin mecanisme hidrofile
c) Aderente prin structuri bacteriene specializate
d) Aderenta prin mecanisme hidrofobe
e) Aderenta prin mechanism electrostatic
7 Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plăcii bacteriene sunt: a,c,d 108
a) Enzimele litice
b) Saruri de potasiu
c) Endotoxine
d) Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica
e) Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare
249
8 Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici: a,b,c,d 8/125
a) Impiedica aderenta bacteriana
b) Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice
c) Actioneaza toxic asupra bacteriilor
d) Actioneaza litic asupra bacteriilor
e) Produc acizi lactici
10 Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele a,c,d 8/110
caracteristici:
a) Are o structura apropiata de a placii supragingivale
b) Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare
c) Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare
d) Flora bacteriana este gram-pozitiva
e) Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional
11 Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este formata c 8/110
din:
a) Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica
b) Bacili gram-negativi fara o orientare specifica
c) Bacili gram-negativi cu orientare specifica
d) Bacili gram-pozitivi si gram-negativi
e) Bacterii flagelate si spirochete
12 Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are a,b,c 8/111
urmatoarele caracteristici:
a) Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete
b) Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare
c) Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice
d) Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica
e) Are aspect characteristic de “perie cu tepi”
250
15 Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii a,b,c,d 8/122
bacterieni sunt:
a) Acid butiric
b) Amine
c) Hidrogen sulfurat
d) Dimetilsulfit
e) Hialuronidaza
18. In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt: c,e 8/126
a) Exototinele
b) Endotoxinele
c) Complementul extravazat din ser
d) Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat
e) Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat
20. Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt: c,d,e 8/127
a) Anticorpi din clasa IgG
b) In procent mai mic anticorpi din clasa IgM
c) Elastaze
d) Hialuronidaze
e) Factorul de necroza al tumorilor
21.* Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de: c 8/130
a) 8-10 luni dupa tratament
b) 4 saptamani dupa tratament
c) 8-12 luni dupa tratament
d) 7 saptamani dupa tratament
e) 4-6 luni dupa tratament
22. Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic: b,c,e 8/130
a) Porphyromonas gingivalis
b) Actinobacillus actinomycetemcomitans
c) Eikenella corrodens
d) Treponema denticola
e) Prevotella melaninogenica
251
23.* Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un interval b 8/111
de:
a) 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa
b) 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa
c) 10-14 zile
d) 9 zile
e) 20-30 de zile
25. Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de: b,c,d 8/114
a) Leucotoxina
b) Factori antifagocitari
c) Factori leucopenici
d) Endotoxina lipopolizaharidica
e) Colagenaza
252
44. Diagnosticul îmbolnăvirilor gingivo-parodontale (8, pag 189-201)
Nr. Enuntul intrebarii Raspuns pag
crt.
1 Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi: a, d, e 8/194
a) inflamaţie gingivală
b) mobilitate dentară accentuată
c) culoare roz-palidă a gingiei marginale
d) pungi parodontale
e) depozite mari de placă și de tartru
2 În parodontita marginală cronică diagnosticul se pune pe baza următoarelor criterii: a, b, d 8/195
a) leziunile distructive afectează parodonțiul de susținere
b) se asociază frecvent cu boli generale
c) creşte mobilitatea dinţilor
d) evoluția este în general lent progresivă
e) halena.
3 Parodontitele agresive: a, d, e 8/196
a) sunt frecvent circumpubertare
b) este cauzată genetic
c) apare după vârstă de 35 ani
d) disjuncția gingiva-dentară se realizează rapid
e) speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt Actinobacillus
actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis
4 Gingivitele descuamative apar în: c 8/194
a) lichen plan.
b) sarcină.
c) tulburări neuro-vegetative
d) diabet.
e) sclerodermie.
5 În gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniști de calciu: b 8/193
a) mobilitate patologică prin edem
b) gingie mărită de volum
c) sângerări gingivale
d) pungi adevărate
e) medicamentele au acțiune primară asupra gingiei
6 Semnele histopatologice în gingivite sunt: a,b,e 8/192
a) joncțiune gingiva-dentară integră
b) eroziuni ale epiteliului sulcular
c) distrucţii de colagen mai reduse ca în parodontita adultului
d) infiltrat inflamator predominant plasmocitar
e) bogat infiltrate limfocitar T
7 Aspectul clinic in gingivita indusă de placa bacteriană prezinta urmatoarele semne: a,b,c,d 8/191
a) singerare gingivala produsă cu ușurință
b) modificări de culoare
c) .modificări de volum
d) Pierderea texturii de "gravură punctată"
e) Frecvent dureri în mod spontan
8 Testul BANA se bazează pe depistarea: c 8/199
a) metaboliților toxici
b) elastazelor
c) Treponema Denticola
d) Actinobacillus actinomycetemcomitans
e) Porphyromonas gingivalis
253
45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8,pag205-219)
255
17 Reacţiile alergice gingivale pot fi la: a, b, c, d 8/215
a) materiale de restaurare
b) pastă de dinţi
c) ape de gură
d) alimente şi aditivi alimentari
e) injurii termice
18 În gingivite este afectat numai parodonţiul de înveliş, respectiv: a, b, c 8/217
a) epiteliul
b) corionul gingival
c) sistemul ligamentar supra-alveolar
d) sistemul ligamentar profund
e) osul alveolar
19 Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureşti: a, b, c 8/217
a) mecanismul de producere al bolii parodontale
b) gradul de afectare al structurilor parodonţiului marginal
c) gradul de manifestare al inflamaţiei
d) distrofia
e) sexul
20 Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt: a, b, c, d 8/218
a) gingivita hiperplazică prin hidantoină
b) gingivita prin antagonisti de calciu
c) gingivita hiperplazică prin ciclosporine
d) gingivita prin utilizarea contraceptivelor
e) gingivita ulcero-necrotică
256
46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale (8, pag 221-280)
12* Leziunea de baza in gingivitele descuamative, vezicula, are dimensiuni de pana la: e 8/248
a) 2 mm
b) 3 mm
c) 2.5 mm
d) 1 cm
e) 5 mm
13* In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are aspect de: b 8/246
a) coaja de portocala
b) prundis
c) feriga
d) tumoral
e) polimorf
14* Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti: d 8/242
a) deficitul de vitamine B1, B2, B6, C
b) sifilis, anemii, tbc
c) tumori maligne si benigne
d) pericoronaritele
e) traumatismul indirect al gingiei
15* Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii e 8/230
anormale de gust:
a) sarat
b) acru
c) dulce
d) acru si dulce
e) sarat si acru
258
16 * Parodontita agresiva, rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in jurul d 8/258
varstei de:
a) 14 ani
b) 20 ani
c) 14-20 ani
d) 30-35 ani
e) 35-40 ani
17* Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia: d 8/244-5
a) malpozitia dentara
b) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a
molarului in curs de eruptie
c) formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte
d) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata ocluzala a
molarului in curs de eruptie sau partial inclus
e) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a
molarului partial inclus
18* Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi, de unde poate a 8/251
descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin, cu exceptia:
a) expunere la soare sau la frig
b) ciclu menstrual
c) traumatisme
d) vaccinari
e) gripa, hepatita epidemica
19* Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin: c 8/225
a) hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor
b) pseudotumori cutanate
c) tulburari gastrointestinale si cardiovasculare
d) albinism
e) tulburari ale fagocitelor
20* In patogenia parodontitei agresive, rapid progresive au fost incriminate mecanisme b 8/258
ca:
a) modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri
b) activarea policlonala a limfocitelor b
c) alterari ale functiilor fagocitelor
d) producerea de autoanticorpi fata de neutrofile
e) producerea de autoanticorpi fata de elastan
21 Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome, cu a,e 8/245
exceptia:
a) hiposalivatie
b) halena
c) adenopatie
d) stare generala alterata
e) formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal
22 Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu exceptia: a,b,c 8/255
a) sindromul PLUMMER-VINSON
b) boala MOELLER-BARLOW
c) boala BOURNEVILLE
d) sindromul EHLERS-DANLOS
e) sindromul COHEN
23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile: a,d,e 8/256
a) Mycoplasma
b) Treponema denticola
c) Eubacterium nucleatum
d) Spirochete
e) Capnocytophaga sputigena
259
24 Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un microorganism b,e 8/252-3
agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt:
a) boala ADDISON si boala BOURNEVILLE
b) sarcina si utilizarea contraceptivelor
c) hipertiroidismul
d) scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu
citostatice si doze reduse de radiatii
e) SIDA
26 „leziunea avansata” in parodontita marginala cronica prezinta din punct de vedere a,b,d,e 8/223
histochimic cresterea nivelului si activitatii:
a) fosfataza alcalina
b) fosfataza acida
c) pepsina
d) citocromoxidaza
e) elastaza
27 Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna: a,b 8/229
a) a II-a
b) a III-a
c) a V-a
d) a VI-a
e) se mentin constant
260
31 Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la: a,b 8/246
a) extractul de Sapota Zapotilla
b) unele componente din pastele de dinti
c) dulciuri cu alune
d) condimente
e) fumatul excesiv
33 Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice in b,d 8/257
urmatoarele zone:
a) molarii secunzi superiori si inferiori
b) molarii primi superiori si inferiori
c) incisivii superiori
d) incisivii inferiori si superiori
e) caninii superiori si inferiori
262
47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag 283-286)
263
48.TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR MARGINALE (8/p.288-374)
Nr. Enuntul intrebarii Rasp pag
crt. uns
*1 Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in: c 8/289
a. reechilibrare dento-ocluzala
b. tratament ortodontic
c. tratamentul complicatiilor acute
d. restaurari odontale
e. tratamentde bioreactivare
264
*8 Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste: d 8/291
a. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal
b. urmareste prevenirea recidivelor
c. aplicarea de paste cu antibiotice
d. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor marginale
e. aplicarea unui program special,individualizat
*10 Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: e 8/296
a. vizeaza santul gingival
b. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui
c. are potential traumatic
d. este indicata persoanelor sanatoase
e. nu este o metoda usor de invatat
*12 Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai putin: e 8/331
a. reducerea glicolizei
b. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbiene
c. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti tensioactivi
d. ataca enzimele microbiene
e. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita
265
*15 Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin: b 8/316
a. Detatrajul santului gingival
b. Detatrajul supragingival
c. Detatrajul subgingival din pungile parodontale
d. Chiuretajul radicular
e. Chiuretajul tesutului de granulatie
*16 Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele: a 8/325
a. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat
b. Bolnavi cu boli infectioase, contagioase
c. Hiperestezie dentara accentuata
d. Puratori de stimulator cardiac
e. Copii mici
*17 Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu exceptia: b 8/329
a. Solutii pentru clatirea gurii cu 0.05% CHX
b. Geluri 2%
c. Geluri 0.2%
d. Lacuri de protectie
e. Periochip
*18 Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: a 8/329
a. Prevenierea depunerii placii microbiene
b. Stimularea depunerii placii microbiene
c. Parodontite apicale
d. Abcese vestibulare
e. Epulis gingival
*19 Sanguinaria: a 8/330
a. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene
b. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei
c. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii bucale
d. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu
e. Reduce depunerea de placa cu 30-80%
*20 Compusii de amoniu cuaternar: a 8/331
a. Determina iritatii ale mucoaselor
b. Eficienta mai mare decat a CHX
c. Nu dau senzatie de arsuri linguale
d. Nu dau coloratii ale dintilor
e. Se foloseste in paste de dinti
266
49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag 427-461)
268
17 Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt: b,c,e 8/444
a) protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze, obraji, limba
b) constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile
c) necesita activari periodice – surse potentiale de rupere a sarmei
d) ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale
e) poate aluneca spre cervical sau spre incizal
18 Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare imobilizarii prin a,c,d 8/444
ligatura de sarma in “8”?
a) 2 pense hemostatice
b) 2 pense dentare
c) lampita de spirt
d) sarma de vipla de 0,25 mm diametru
e) sarma de vipla de 0,5 mm diametru
20 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare c,e 8/460
pericoronare?
a) rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare
b) rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica
c) permit inlocuirea dintilor lipsa
d) se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale initiale
e) nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu actioneaza asupra nici
unei portiuni libere, descoperite a coroanelor dentare
21 La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu concursul a,c,d 8/459
laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi reprezentata de: ,e
a) coroane telescopice
b) butoni si capse
c) culise (sistemul ALDER)
d) coroane ¾ fixate printr-o sina orala cu pivoturi
e) pivoturi fixate in cilindri cu fund orb
22 Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii: a,b,d 8/458
a) sunt reunite prin sudare
b) sunt turnate monobloc
c) sunt flexibile
d) sunt rezistente
e) sunt plasate in apropierea parodontiului
23 Aparatul de imobilizare ELBRECHT b,c 8/458
a) este constituit dintr-un conector metalic oral
b) este constituit din doi conectori dentari – vestibular si oral
c) produce in timp accentuarea mobilitatii dentare
d) protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in axul lor
e) conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub punctul de contact
24 Pentru imobilizarea cu anse de sarma in “U“ instracoronar si intraradicular: b,e 8/454
a) se pastreaza vitalitatea dintilor
b) se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mm
c) se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla
d) se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm
e) se devitalizeaza dintii in prealabil
269
25 Sistemul de imobilizare “Indenta Splint System”: b,c,d 8/454
a) se aplica la nivelul dintilor frontali superiori
b) se aplica la nivelul dintilor laterali
c) foloseste microbare de otel
d) microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare
e) microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa devitalizare
26 Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica b,c 8/454
dentara, pentru zona laterala,
a) necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm
b) necesita devitalizarea prealabila a dintilor
c) solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati obligatoriu de dinti
ferm implantati
d) foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm
e) necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact
*27 Sistemul anterior splint grid foloseste: a 8/451
a) plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm si grosime 0,2
mm
b) reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm
c) plase de material plastic prefabricate
d) plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara
e) o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm
28 Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile: c,d,e 8/450
a) sunt flexibile
b) sunt imobilizari de lunga durata
c) se pot cimenta pe dinti
d) sunt rigide
e) sunt destinate imobilizarii temporare
29 Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc folii de a,b,d 8/450
material termoplastic cu grosime variabila:
a) 0,75 mm
b) 1 mm
c) 0,25 mm
d) 1,5 mm
e) 0,5 mm
30 Principiul tensiunii controlate: b,c,e 8/448
a) se aplica imobilizarilor cu materiale compozite
b) se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma
c) este un principiu activ al unei imobilizari eficiente
d) urmareste obtinerea unor efecte ortodontice
e) necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia
270
50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (8,pag. 465-477)
271
9 Spălăturile bucale în tratamentul gingivitei herpetice se realizează cu: a,b,c,d 8/470
a) cloramină 3 %0
b) permanganat de potasiu
c) ceai de muşeţel
d) soluţie de Romazulan
e) apă oxigenată
10 Produsul NIVCRISOL-D ce se aplică pe mucoasa ulcerată conţine: a, d 8/471
a) propolis
b) antibiotice
c) cortizon
d) tetraborat de sodiu
e) tetraciclină
11 Medicaţia antivirală administrată în gingivita herpetică este: c, d 8/471
a)Tetraciclină
b) Negamicin B
c) Zovirax
d) Acyclovir
e) Romazulan
12 În tratamentul gingivitei herpetice se administrează: a,b,c, e 8/471
a) RODILEMID, soluţie injectabilă
b) hiposulfit de sodiu
c) vitaminoterapie
d) aplicaţii locale cu Orthochrome
e) NIVCRISOL-D
13 Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale constă în: a,b c,d 8/472
a) debridare gingivală
b) detartraj
c) tratament antimicrobian şi antiinflamator
d) tratament chirurgical
e) antibioterapie
14 Tratamentul parodontitei marginale agresive constă în: a b,c,d 8/472
a) debridare gingivală
b) detartraj
c) tratament antimicrobian local
d) tratament cu antibiotice
e) medicaţie antivirală
15 În tratamentul retracţiilor gingivale, şedinţele de periaj se fac astfel: a,b 8/473
a) periaj obligatoriu seara după masă
b) periaj înainte de culcare
c) periaj de 3 ori/zi
d) periaj după fiecare masă
e) periaj înainte şi după mese
16 Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal constă în: a,b,c,d 8/475
a) incizie la nivelul bombării maxime
b) îndepărtarea exsudatului purulent
c) spălare abundentă cu soluţii antiseptice
d) aplicarea unei lame de dren
e) chiuretaj parodontal
17 Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în: a,d, e 8/475
a) chiuretaj subgingival
b) antibioterapie
c) aplicarea unei lame de dren
d) gingivectomie
e) operaţie cu lambou la pluriradiculari
272
18 Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizează prin: a, b,c,e 8/475
a) îndepărtarea completă a plăcii bacteriene
b) atingeri cu glicerină caldă
c) aplicaţii de cristale de clorură de zinc
d) impregnări cu antibiotice
e) aplicaţii de solutie clorură de calciu
19 Substanţe cu acţiune desensibilizantă în pastele de dinţi sunt: c, d, e 8/476
a) triamcinolon
b) penicilina V
c) clorură de stronţiu
d) nitrat de potasiu
e) citrat de sodiu
20 Bolile generale ce stau în atenţia medicului stomatolog sunt: a,b,c,d 8/477
a) boli cardiovasculare
b) diabet
c) epilepsia
d) leucemiile
e) parodontita apicală cronică
273
51. OCLUZIA DENTARĂ (pg. 25 - 76)
3. Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite repere cranio-faciale ce determină
planurile de referință:
a. planul Camper
b. planul de la Frankfurt
c. planul facial
d. planul lui Saizar
e. planul bazal mandibular
R: a, b, e
Pag: 28
7. În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale acestor elemente morfologice dentare
sunt următoarele:
a. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale ale
dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care
contactează fosetele centrale antagoniste
b. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează
puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii
disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim
inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă
c. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale
grupului frontal superior, infracingular
d. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale ale
dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care
contactează fosetele centrale antagoniste
e. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor
realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta,
cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului
prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă
R: b, d
Pag: 30, 31
276
18. Inducerea clinică a relației de postură se obține prin:
a. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S"
b. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit
c. testul Robinson: veveriță, ferfeniță
d. numărătoarea de la 60 la 70
e. efectuarea deglutiție
R: c, e
Pag: 44
21. Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin următoarele metodele, cu excepția:
a. Lauritzen-Barrelle
b. Champer
c. Dawson
d. Jankelson
e. Ramfjord
R: b
Pag: 48
25. Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și distanța intercondiliană, astfel:
a. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai șters
b. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între
traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
c. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea ungiului Bennett
d. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât unghiul Bennett este mai mare
e. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene
R: a, b, c, d
Pag: 59
27. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui Posselt, se pot recunoaște următoarele
repere:
a. poziția de relație centrică
b. poziția cap la cap
c. poziția test în lateralitate
d. angrenajul invers vestibular
e. deschiderea maximă a gurii
R: a, b, e
Pag: 59
279
52. SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM
(pg77-146)
2. Diagnosticul diferențial între disfuncțiile artrogene și cele miogene se poate stabili prin :
A. răspunsul la testele de solicitare a articulațiilor temporo-mandibulare
B. apelul dinților
C. parodontogramă
D. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea gurii
E. blocajul anestezic
Răspuns corect: A,D,E
5. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză articulară dacă:
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea
C. este inconstantă
D. nu se asociază cu zgomote articulare
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: A, B,
6. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză musculară dacă:
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mm
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea
C. este inconstantă
1
280
D. nu se asociază cu zgomote articulare
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: C, D
281
E. nu permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl axei balama concomitent
cu mișcarea transversală a condilului
Răspuns corect: A, B;C
13. Electromiografia
A. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatorii
B. oferă rezultate de maximă acuratețe
C.oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și speciicitate ai acesteia
D. este ușor acesibilă oricărui serviciu
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: A,C
282
E. toate cele de mai sus
Răspuns corect: E
19. Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de :
A. modifciarea rapoartelor ocluzale și redistribuirea forțelor
B. prevenirea abraziunii dentare patologice și a mobilității dentare
C. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologice
D. diminuarea durerii
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: A,B,C,D
20. Dispozitivele interocluzale pot fi :
A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala plana
B. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
C. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
D. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala plană
E. de repoziționare
Răspuns corect: A,C,E
21. Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra simtomatolgiei ușoare sau
moderate, în special dureroase, prin :
A. elimnarea interferențelor ocluzale
B. alungirea fibrelor musculare ridicătoare ale mandibulei
C: stabilizarea articulară
D.relaxarea musculară
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: A,B,C,D.
283
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: A, B,D
25. Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular :
A. alterează condiția ocluzală a pacientului
B. poate fi reversibilă și ireversibilă
C. poate fi doar ireversibilă
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect:A;B
26. Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerație în următoarele circumstanțe:
A. dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâne intabilă și incorortabilă
B. pentru ameliorarea stabilității ocluzale și distribuirea fiziologică a sarcinilor ocluzale
C: nu se aplică niciodată profilactic
D: se poate aplica profilactic
E: nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: A,B,C
27. Bruxismul a fost definit ca fiind:
A. cea ma gravă formă de parafuncție a aparatului dento-maxilar
B. hiperactivitatea mușchilor masticatori
C.caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea dinților
D. o tulburarea de ocluzie
E: nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: A,B,C
284
6
285
53. EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR
1.In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice vor urmari:
a. istoricul afectiunii
b. datele personale
c. antecedentele generale
d. antecedentele heredo-colaterale
e. antecedentele stomatologice
R: a,c,d,e
R: a,b,c,e
R:c
4.Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de punte este de:
a. 1/1
b. 1/2
c. 1/3
d. 2/3
e. 3/2
R:d
R:a,b,c
286
6. Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza
pe urmatorii factori:
a. pacientul este asimptomatic
b. exista sensibilitate doar la stimuli termici
c. nu exista radiotransparente periapicale
d. dintele are un raport coroana/radacina favorabil
e. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase
R:a,c,e
R:c
R:b
R:b
R:a,b,d
287
b. sinusite
c. otite
d. uveite
e. inflamatia pulpara
R: a,b,e
R:b
R:e
R:a,c,d
R:d
288
c. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal
d. tipul defectelor angulare
e. gradul de mobilitate dentara
R:a
R: d
R: a,c,d
289
22. Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin:
a. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini
b. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate
c. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
d. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare
e. Cand dintii vecini bresei sunt nanici
R: c
290
28. Dintre parametrii ocluzali nu fac parte:
a. Cuspizii de sprijin si de ghidaj
b. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill
c. Curbura frontala
d. Planul de ocluzie
e. Curba de ocluzie sagitala
R: b
30. In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile de furcatie
se clasifica in:
a. 2 grupe
b. 3 subgrupe
c. Nu exista o clasificare
d. 4 grupe
e. 2 clase
R: b
291
54. PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE SI PRIN
PUNTI DENTARE
2. Profilaxia primara:
a. Se adreseaza dintilor indemni
b. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si loco-regionale
c. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale
d. Propune o alimentatie rationala
e. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale
R: a,d,e
292
6. Principiul curativ are ca scop:
a. Recuperarea morfologica
b. Recuperarea functionala
c. Ergonomizarea activitatii medicale
d. Economie in prepararea dentara
e. Protectia parodontala
R: a,b
293
e. Cand exista convexitati dentare exagerate
R:a,c,d
294
R:c
19. Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie de
modificari:
a. Realizarea corpului de punte in subocluzie
b. Extractia dintilor antagonisti
c. Realizarea liniara a corpului de punte
d. Accentuarea curbelor sagitale si transversale
e. Ingustarea corpului de punte
R:c,e
22. D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta:
a. Sta in picioare
b. Ocupa pozitia 9
c. Ocupa pozitia 4-5
d. Ocupa pozitia 1-2
e. Nu are nici o importanta
R:c
295
R: c
26. Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel ideal:
a. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic
b. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate
c. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte
d. Se prefera temporizarea tratamentului protetic
e. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica
R:b
29. In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este reprezentat de:L
a. Tesuturile articulare si periarticulare
b. Campul vizual
c. Tesutul parodontal
d. Muschii faciali
296
e. Campul electomagnetic
R: c
297
55. RESTAURĂRI UNIDENTARE INRACORONARE ŞI EXTRACORONARE ( 9)
corect a, c, e – pg .177.
5. Care din următoarele situaţii reprezintă preparări atipice ale cavităţilor de cls.a II-a
pentru inlay:
a. casetă simplă proximală deschisă ocluzal
b. tehnica “slice-cut”
c. tehnica “slice-lock” (Weeks si Knapp)
d. treaptă negativă în peretele pulpar
e. şanţ de blocaj în peretele gingival
corect b ,c, d ,e – pg..183
298
c. bizotare incorectă
d. adâncime mică a cvităţii
e. cuspizi neprotejaţi
Corect d – pg.189
Corect: b, e / 200-201
10. Care din următoarele reguli trebuie respectate în alegerea culorii:
a. să nu se privească mult timp eşentionul
b. dintele să fie privit în diferite poziţii
c. se alege culoarea la soare
d. se alege culoarea la umbră
e. se repetă operaţiunea de mai multe ori
299
Corect e - pg.224
Correct b –pg.224
300
a. pe dinţi malpoziţionaţi
b. pe dinţi îngustaţi vestibulo-oral
c. ca element de agregare în punţi frontale reduse
d. pe dinţi devitali
e. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori
corect b, c, e – pg.254
corect b –pg.249
corect b, d – pg.252
22. Care din următoarele caracteristici sunt specifice preparărilor pentru incrustaţii din
compozite:
a. pereţii cavităţii perpendiculari pe fundul cavităţii
b. limitele preparaţiei nu trebuie situate în zone de contact ocluzal
c. realizarea unui bizou la nivelul suprafeţei ocluzale a cavităţi
d. adâncimea cavităţii de minim 1,5mm
301
e. se pot realiza forme de casetă u unghiuri rotunjite
corect b, d, e – pg 296
302
29. Prepararea dinţilor pentru coroana metalo-ceramică în zona frontală debuează cu:
a. prpararea marginii incizale
b. prepararea feţei vestibulare
c. prepararea feţelor proximale
d. prepararea feţei vestibulare şi feţelor proximale
e. prepararea marginii incizale ţi feţei vestibulare
corect a – pg.332
30. Care din următoarele tipuri de prag nu se realizează în zona vestibulară pentru
coroanele metalo-ceramice:
a. prag cu bizou
b. prag înclinat
c. prag drept de 900
d. end-knife chanfreinat
e. chanfreinul
corect d –pg.338
303
56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9)
304
b. biovitroceramica
c. autogrefa
d. os bovin granulat
e. hidroxiapatita
corect a – pg. 467
7. Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel mau
puţin placa bacteriană:
a. metalul bine lustruit
b. ceramica glazurată
c. polisticlele
d. răţini acrilice
e. compozite
corecta, b –pg.468
8. Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontală:
a. toate suprafeţele să fie convexe
b. netede şi finisate
c. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minim
d. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi
e. toate suprafeţele plane ,bine finisate
corect a, b, c, d – pg.469
305
corect c, d – pg. 475
16. Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice:
a. rezistenţă limitată la rupere
b. rezistenţă limitată la forfecare
c. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice
d. utilizate în edentaţii de amplitudine mică
e. toate variantele sunt corecte
corect e – pg 443
306
c. zona frontală mandibulară
d. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mm
e. în bruxism
corect a, d – pg.457
307
corect a, b, e – pg.456
29. Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu raport tangent liniar la
mandubulă:
a.îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este mic
b. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor linguali
c.ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschise
d. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O
e. suprafaţa linguală trebuie să fie netedă
corect a, b, c, e – pg. 460
308
57. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE.
AMPRENTAREA (pg. 630 - 690)
1. În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare să fie redate cu o precizie
de cel puțin:
a. 5 μm
b. 15 μm
c. 25 μm
d. 20 μm
e. 10 μm
R: c
Pag: 637
309
d. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați)
e. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)
R: a, b, c, d
Pag: 640
8. Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de anumite criterii, dintre care:
a. biocompatibilitate
b. timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modelului
c. prețul de cost
d. manipularea facilă adaptată la cazul clinic
e. toleranța la umiditate, umectabilitatea și caracteristicile reologice
R: b, c, d, e
Pag: 640, 641
12. Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de sinteză și cu
portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
a. sunt cele mai rar utilizate
310
b. au indicații (aproape) universale în protetica fixă
c. se indică pentru proteze parțiale fixe
d. se indica pentru preparații unice sau multiple
e. se pot folosi în una sau două consistențe
R: a
Pag: 653
13. Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (putty-wash) se indică pentru:
a. punți adezive
b. fațete
c. inlay
d. coroane parțiale
e. amprentă globală în restaurări compozite
R: a, b, c, d
Pag: 689
14. Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală cu siliconii de adiție
este:
a. amprentarea bonturilor în restaurările compozite
b. amprentarea globală în restaurările compozite
c. amprentarea parcelară în restaurările compozite
d. amprentarea pentru punți adezive
e. amprentarea pentru fațete
R: a
Pag: 689
17. Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză, tehnologia de amprentare prezintă următoarele faze:
a. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale
intrasulcular
b. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale
suprasulcular
c. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada
d. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
e. înregistrarea relațiilor ocluzale
R: a, c, d, e
Pag: 658
311
18. Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi reversibili:
a. îndepărtarea lentă a amprentei
b. exercitarea unor presiuni în cursul gelificării
c. îndepărtarea rapidă
d. întârzieri în turnarea modelului
e. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C
R: a, b, d
Pag: 656
21. Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele afirmații cu excepția:
a. este o amprentă globală într-un singur timp
b. utilizează elastomeri în consistențe diferite
c. este o amprentă globală bifazică
d. se pot utiliza și siliconi
e. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili
R: c
Pag: 669
23. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă următoarele avantaje, cu
excepția:
a. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)
b. nu există riscul deformării amprentei
c. este economic și eficient
d. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.
e. prezintă un spectru larg de acțiune
312
R: d
Pag: 681
Pag: 650
313
R: b
Pag: 650
314
58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA
RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE
a) / pg. 697
2. Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară:
a) în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi;
b) la pacienţii vârstnici, chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor mărit;
c) dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă admisă – 4 mm;
d) în cazul edentaţiilor întinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;
e) când există overbite accentuat;
c) / pg.699, 703
3. Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca aparţinând metodelor
simple de determinare a relaţiei centrice:
a) reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică;
b) inducerea homotropismului lingo-mandibular;
c) manevra Gysi;
d) tehnica Saadoun;
e) stimularea reflexului de ocluzie molară;
d) / pg. 701
4. Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin:
a) efectul de inhibiţie recurentă;
b) limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α;
c) asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α;
d) toate răspunsurile de mai sus;
e) nici un răspuns corect;
d) / pg. 693
5. Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind:
a) poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de la Franckfurt,
muşchii fiind în stare de repaos aparent;
b) suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub efectul
echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare;
c) poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră, neforţată în
cavitatea glenoidă;
d) echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi ajung toate mişcările
mandibulei;
315
e) nici un răspuns corect;
d) / pg. 691
316
10. Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale presupune:
a) inducerea relaxării musculare prin autosugestie;
b) obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;
c) reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”;
d) blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive;
e) reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin stimularea
hipotalamusului anterior;
b / pg.699
11. Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson utilizează
cuvinte ce conţin fonemele:
a) „esse”
b) „me”;
c) „fe”, „ve”, plasate la sfârşitul cuvintelor;
d) „fe”, „ve”, plasate la începutul cuvintelor,
e) „ema”;
c / pg. 699
12. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă:
a) utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în determinarea dimensiunii
verticale;
b) spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode fonetice;
c) utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în determinarea
celor doi parametri nu este obligatorie;
d) înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional ocluzal impune mai
întâi aplicarea metodelor antropometrice şi apoi a metodei posturale sau a celei
fonetice;
e) nici o variantă corectă,
d / pg.700
13. Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii verticale se
bazează pe criteriul de confort:
a) restabilirea armoniei fizionomice;
b) decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin simţul tactil al
bolnavului;
c) obţinerea închiderii fantei labiale fără efort;
d) metoda deglutiţiei;
e) metoda dinamometrului;
b / pg.700
14. Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a mandibulei necesită:
a) eliminarea hiperlaxităţii ligamentare;
b) corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos;
c) „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică,
d) protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuro-muscular;
e) verificarea înregistrării prin mai multe metode până când rezultatele coincid;
e / pg.701
15. Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi:
a) incongruenţa celor două suprafeţe;
b) existenţa unor contacte premature simetrice, opuse direcţiei de glisaj;
c) prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă;
d) toate variantele de mai sus,
e) nici un răspuns corect,
d / pg. 701
317
16. Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie:
a) vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii;
b) trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării;
c) necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare;
d) se datorează unui câmp protetic deficitar;
e) pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul înregistrării relaţiei
centrice;
b / pg.701
17. Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în determinarea relaţiei
centrice:
a) manevra condiliană;
b) metoda Patterson;
c) extensia forţată a capului,
d) flexia controlată a capului;
e) manevra maseterină Gysi;
c / pg.702
18. Rolul centrocordul Optow constă în:
a) înregistrarea relaţiei de postură;
b) determinarea ocluziei terminale;
c) măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie;
d) determinarea relaţiei centrice;
e) transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator;
d / pg.708
19. Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de închidere
interferă un obstacol, reprezintă principiul pe baza căruia funcţionează:
a) autoocluzorul Lende;
b) centrocordul Optow;
c) arcurile faciale;
d) stimulatorul Jenkelson;
e) sistemul N.O.R;
a / pg.708
20 În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat, o primă etapă constă în:
a) refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială;
b) stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie;
c) refacerea clearence-ului ocluzal;
d) centrarea condililor în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;
e) stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului;
b / pg.700
21. Metoda înscrierii grafice reprezintă, în cadrul tehnicilor de determinare a relaţiei centrice
(RC):
a) o metodă complexă
b) o metodă complexă şi totodată funcţională;
c) o metodă simplă;
d) înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de propulsie şi
lateralitate dreapta-stânga;
e) metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux;
a, d, e / pg. 707
318
22. Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice (RC) presupune
parcurgerea următoarelor etape:
a) scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmată de crearea unui şanţ
retentivîn grosimea acesteia;
b) fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular;
c) plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul frontal) a câte unui
platou acoperit cu ceară de inlay;
d) fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar;
e) introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea corespondenţei dintre
RC şi reflexul de ocluzie molară atunci când vârful înscriitor corespunde cu vârful
arcului gotic;
c, d, e, / pg.708
23. Planul de ocluzie este:
a) un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două arcade;
b) rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj;
c) format din cele două curbe de ocluzie sagitală;
d) plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor mandibulari şi vârfurile
cuspizilor disto-palatinali maxilari;
e) un plan înclinat în zona premolar-molară;
c, d / pg.712
24. Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt:
a) tonusul muşchilor manducatori;
b) mobilitatea muşchilor manducatori;
c) aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann;
d) mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare;
e) vârsta pacientului;
c, d, e./pg. 712
25. Precizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale:
a) să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură, cuspid-cuspid,
b) să fie stabile, chiar dacă sunt reduse numeric;
c) localizate precis;
d) multiple, stabile, punctiforme;
e) în ocluzia habituală, contactele dento-dentare pot fi considerate ideale atât timp cât
intercuspidarea este maximă;
c, d / pg.713
319
d) teoria ocluziei naturale
e) teoria sferei;
d / pg.714
28. Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece:
a) permite stabilirea point-centricului;
b) permite decelarea long-centricului;
c) pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;
d) pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective;
e) sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat;
d, e, /pg.714
29. Determinanţii dinamicii mandibulare sunt:
a) ariile ocluzale;
b) articulaţia temporomandibulară;
c) relaţiile cranio-mandibulare fundamentale;
d) relaţia de ocluzie;
e) armonia planului ocluzal;
a, e / pg. 714, 715
30 În cadrul existenţei unei malrelaţii mandibulo-craniene, compararea clearence-ului ocluzal
existent cu clarence-ul normal, se poate stabili:
a) necesitatea înălţării planului de ocluzie;
b) măsura în care există o abatere de la morfologia şi funcţia normală;
c) obligativitatea protezării provizorii;
d) temporizarea oricărui tratament protetic până la refacerea echilibrului muscular;
e) inducerea relaxării musculare prin miogimnastică, medicaşie sau inhibitori de
ocluzie,
a, b / pg. 716
320
59. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI
EDENTATIA TOTALA(10)
1. Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziţia retrudată a mandibulei în relaţia de
postură poate fi cauzată de:
a) perturbări ale elasticităţii musculare;
b) diminuarea spaţiului interdentar;
c) modificări ale funcţionalităţii musculare;
d) extensia coloanei vertebrale cu poziţionarea anterioară a mandibulei;
e) nici un răspuns corect;
R: a, c, d / pg.35
2. Proiecţia sagitală a cinematicii mandibulare determină o suprafaţă poligonală rezultată
prin intersectarea unor repere a căror semnificaţie este:
a) poziţia posturală;
b) poziţia de relaţie centrică;
c) angrenajul invers lateral;
d) poziţia de intercuspidare maximă;
e) poziţia cap la cap;
R: a,b,d,e / pg.59
3. Înregistrarea grafică a relaţiei centrice se bazează pe analiza cinematică:
a) pe toate cele trei direcţii ale spaţiului;
b) pe distanţa parcursă din poziţia de intercuspidare maximă (IM) în cea de relaţie
centrică (RC)
c) în plan sagital,
d) în plan orizontal;
e) pe distanţa corespunzătoare mişcării de rotaţie şi translaţie condiliană;
R: d / pg.59
4. Mişcarea Benett se caracterizează prin:
a) amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea
ligamentară a capsulei de partea opusă deplasării;
b) amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea
ligamentară a capsulei de aceeaşi parte cu deplasarea;
c) deplasarea se realizează pe o distanţă de maxim 3 mm;
d) mişcarea se produce în interiorul unui con cu generatoarea de 1 mm.;
e) condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui cerc imaginar
cu raza de 20 mm,
R: b, c /pg.60
5. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a) condilul pivotant realizează doar o mişcare de rotaţie pură dacă de partea opusă
există un contact prematur deflectiv;
b) în mişcarea de deschidere condilul pivotant realizează iniţial o rotaţie pură,
urmată de rotaţia către în jos şi translaţia spre înainte;
c) condilul orbitant se roteşte şi translează înainte, în jos şi medial de partea
lucrătoare;
d) „side shift” reprezintă o deplasare exprimată în grade, în timp ce „lateral side
shift”se măsoară în mm.
321
e) peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant îşi pierde semnificaţia clinică;
R. d, e / pg.60
6. Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor prin punţi dentare diferă în funcţie de :
a) valoarea crescută a unghiului Benett
b) mişcarea Benett;
c) traiectoria mediană Marxkors;
d) distanţa intercondiliană;
e) tipul de malocluzie;
R: a, b, d / pg.61
7. Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea următoarelor reguli:
a) concavitatea feţelor palatinale maxilare va fi cu atât mai accentuată cu cât
unghiul şi mişcarea Benett sunt mai ample;
b) relieful ocluzal şters se asociază cu valori ale unghiului Benett ce tind spre 30 0;
c) cu cât distanţa intercondiliană este mai mare, cu atât traiectoriile de latero- şi
mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic;
d) între unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- şi mediotruzie, şi distanţa
intercondiliană, există o relaţie de inversă proporţionalitate;
e) traiectoriile protruzive trebuie să aibă pe suprafaţa ocluzală o direcţie mezială
la mandibulă, respectiv distală la maxilar;
R: a, b, c, d / pg.61, 62
8. Mişcările mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate în plan orizontal prin:
a) traiectorii pro-, latero- şi mediotruzive;
b) direcţia distală la mandibulă respectiv, mezială la maxilar, a traiectoriilor
ocluzale protruzive;
c) aspectul de „urme ale degetelor de pasăre”;
d) procedee pantografice;
e) trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei păsări care, intră în
cavitatea orală la nivelul arcadei mandibulare şi iese pe la nivelul arcadei
superioare;
R: a, b, c, e, / pg.62
9. Fixarea arcurilor faciale, în funcţie de tipul constructiv, se poate realiza:
a) la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezintă planul Camper;
b) pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce uneşte tragusul cu punctul infraorbital;
c) în conductele auditive externe,
d) cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular;
e) la arcada maxilară prin furca ocluzală;
R: b, c, d, e / pg.64
10. În relaţia centrică, intercuspidarea maximă se caracterizează prin următorii parametri:
a) cheia de ocluzie Angle;
b) feţele distale ale ultimilor molari se află în acelaşi plan;
c) situarea orală a cuspizilo linguali în raport cu cei palatinali;
d) prezenţa unităţilor masticatorii;
e) liniile mediene ale arcadelor sunt situate în acelaşi plan dar, se admite şi o
neconcordanţă de până la 2 mm.
R: a, b, c, d, / pg.52
322
11. Devierile laterale ale mandibulei au semnificaţie patologică numai dacă:
a) deplasarea apare la deschiderea largă a gurii, fiind rezultatul unei subluxaţii
condiliene controlaterale;
b) se produce la începutul mişcării de deschidere, chiar dacă mandibula revene pe
linia mediană la 3 cm. înainte de deschiderea completă;
c) se însoţeşte de zgomote articulare;
d) sunt consecinţa miospasmului maseterin sau temporal,
e) se datorează contracţiei musculare unilaterale a pterigoidianului intern;
R: d, e, / pg.81
12. Originea intracapsulară a devierii liniei mediene, va determina întotdeauna deplasarea
mandibulei:
a) spre partea articulaţiei afectate;
b) în funcţie de poziţia muşchiului implicat;
c) de partea diductorului spasmat;
d) opus articulaţiei afectate;
e) în propulsie, de aceeaşi parte cu leziunea;
R: a, e /pg. 81
13. Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-mandibulare cu origine artrogenă,
respectiv miogenă, se stabileşte în funcţie de:
a) evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei;
b) particularităţile de dinamică mandibulară fără contact dento-dentar;
c) blocajul anestezic;
d) rezultatele testelor clinice active şi pasive;
e) apariţia sensibilităţii dureroase articulare la exercitarea unei forţe normale;
R: a, c, e / pg.82
14. Evaluarea pacientului cu disfuncţie cranio-mandibulară impune obligativitatea
examinării:
a) posturii generale a corpului;
b) posturii cervico-cefalice;
c) poziţiei ortostatice şi a mersului;
d) coloanei cervicale;
e) neurologice;
R: a, b, d, /83
15. Pentru a se încadra în limite normale, mobilitatea cranio-cervicală trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
a) efectuarea mişcărilor de rotaţie nedureroase până în 450;
b) realizarea de extensii complete la o angulaţie de 60 0;
c) înclinarea laterală a capului să fie posibilă până la 400, inclusiv;
d) posibilitatea de flectare a capului în unghi de 450;
e) toate aceste mişcări să fie ample, nedureroase, neforţate;
R: b, c, d, / 83
16. Cauzele sindromului disfuncţional dureros cranio-mandibular pot fi:
a) afectarea segmentului cervical C2/C3
b) disfuncţia articulaţiei sterno-claviculare;
c) iradierea algiilor de la nivelul muşchilor trapezi;
d) durerea miofascială cantonată în sterno-cleido-mastoidieni;
e) mediastinite;
R: a, b, c, d, / pg.83
17. În cazul disfuncţiilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite terapeutice
impune practicianului:
323
a) cunoaşterea mecanismelor implicate în stabilirea posturii capului şi gâtului;
b) cunoaşterea rolului intervenţiei unor factori, (ereditatea, evoluţia, creşterea şi
dezvoltarea, etc.) asupra mobilităţii extremităţii cefalice;
c) să recunoască o eventuală extensie a coloanei cervicale, ştiut fiind importanţa
acesteia în poziţionarea anterioară a capului, element cauzal al disfuncţiilor
miogene;
d) să fie apt în conducerea anamnezei astfel încât, să rezulte primele elemente
necesare diferenţierii disfuncţiei artrogene de cea miogenă;
e) să poată realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenţială a examenului
stomatologic de rutină;
R: a, b, c, d, / pg.35, 83
18. Examinarea clinică a muşchilor manducatori se realizează astfel:
a) prin palpare din aproape în aproape pentru a putea decela eventuale tumori;
b) pensare uşoară între police şi index;
c) palpare prin presiune uşoară, dar fermă
d) executarea unor mişcări circulare pe ţesuturile subiacente;
e) utilizarea degetului mediu şi arătătorului pe de o parte, şi a policelui pe de altă
parte;
R: c, d, e, / pg. 85
19. Tehnica manipulării funcţionale se referă la evaluarea muşchilor:
a) fasciculul posterior al temporalului;
b) cefei, limbii şi prevertebrali;
c) numai a pterigoidienilor laterali;
d) numai a pterigoidienilor mediali;
e) atât a pterigoidienilor laterali cât şi a celor mediali;
R: e / pg.85
20. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii sunt false:
a) crepitaţiile se ascultă la pacienţii cu osteoporoză;
b) gnatosoniile reprezintă zgomotul produs de contactul interarcadic în momentul
deglutiţiei;
c) separarea crepitaţiilor de cracmente se poate realiza doar prin folosirea
stetoscopului fără membrană;
d) gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articulară;
e) nici un răspuns corect;
R: a, b, c, d, / pg. 87
21. Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul:
a) ultrasonografiei;
b) rezonanţei magnetice nucleare;
c) frecvenţei tripolare;
d) teleradiografiei de profil;
e) radiografiei de ATM;
R: d / pg.88
22. Care din următoarele examene paraclinice reprezintă investigaţia cu cea mai mare
popularitate în gnatoprotetică:
a) electromiografia;
b) pantomografia;
c) mandibulokineziografia;
d) ultrasonografia;
324
e) cineradiografia;
R: a / pg.88
23. Axiografia computerizată Cadiax (Slavicek) prezintă următoarele avantaje:
a) posibilitatea examinării celei de a patra dimensiuni, prin citirea curbelor de
timp;
b) mişcarea în jurul axei balama se poate înregistra concomitent cu deplasarea
transversală a condilului;
c) poate fi utilizată în combinaţie cu radiografiile de profil, folosind programul
CADIAS;
d) împreună cu programul CADIWAX este utilizată în realizarea tehnică a
restaurărilor protetice;
e) permite analiza cinematicii musculare manducatoare;
R: a, b, c, d, / pg.90
24. Avantajele electromiografiei sunt:
a) metodologie de examinare cu o standardizare riguroasă;
b) aparatura necesară nu ridică probleme deosebite prin complexitatea sa, fiind
relativ uşor accesibilă;
c) oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi disfuncţionalitatea sistemului
neuromuscular masticator;
d) nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale musculaturii extremităţii
cefalice;
e) singura modalitate cunoscută de obiectivizare a activităţii neuromusculare
masticatorii;
R: c, e, pg. 91, 92
25. Procedeul Kleinerock reprezintă:
a) o metodă de investigare paraclinică a articulaţiei temporo-mandibulare;
b) o tehnică pantografică;
c) un procedeu de înregistrare a cinematicii mandibulare;
d) înregistrarea mişcărilor funcţionale;
e) modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile condiliene;
R: c / pg90
26. Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizată prin unul din următoarele procedee:
a) axiografie;
b) pantografie;
c) kineziomandibulografie;
d) procedeul Kleinerock;
e) tehnica CADIAS;
R: d / pg.90
27. Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil în reabilitările orale complexe rezidă din:
a) reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior;
b) prefigurarea planului de ocluzie;
c) repoziţionarea cranio-mandibulară;
d) rolul decisiv în conceperea unor tratamente ortodontice;
e) reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie;
R: b, e, / pg.88
28. În cadrul examinărilor paraclinice ale disfuncţiei cranio-mandibulare, rezonanţa
magnetică nucleară este recomandată pentru:
a) investigarea tumorilor osoase;
b) diagnosticarea afecţiunilor intracapsulare cranio-mandibulare;
c) localizarea dismorfiei meniscului articular;
325
d) identificarea unor leziuni degenerative ale ţesuturilor articulare;
e) examinarea cinematică a ATM, în varianta video;
R: b, c, d, e / pg.88
29. Ultrasonografia reprezintă o modalitate paraclinică de investigare a sistemului
craniofacial utilă:
a) în diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne,
b) decelarea zgomotelor articulare;
c) în evaluarea masei musculare în contracţie izometrică din intercuspidare;
d) în investigarea hipertrofiilor şi asimetriilor faciale parotido-maseterine
e) în diagnosticarea unor procese inflamatorii;
R: a, c, d, e / pg.88, 89
30. Modelarea diagnostică în ceară are drept scop:
a) prefigurarea etapelor terapeutice în acord cu obiectivele funcţionale;
b) stabilirea corecţiilor cosmeto – estetice,
c) stabilirea unui diagnostic complet şi complex;
d) asigurarea reuşitei estetice prin corelaţia a doi factori: formă şi culoare;
e) vizualizarea corecţiilor necesare obţinerii unui plan de ocluzie armonios,
R:a, b, c / pg.89
326
Pagina 43 / a,b
5.Zona "Ah":
a.Este o zonă cheie periferică cu rol în stabilizare
b.Se examinează static prin manevra Valsalva
c.Face trecerea între palatul dur și palatul moale
d.Prezența poziției oblice a vălului palatin care este considerată cea mai favorabilă.
e.Poziția oblică este considerată cea mai nefavorabilă.
Pagina 44 /c,d
6.Examenul arcadei dento-alveolare:
a.Cuprinde evaluarea suportului odontal
b.Este inclus in evaluarea spațiului protetic potențial
c.Amplitidinea deschiderii gurii
d.Toate variantele de mai sus.
e.Nici una de mai sus
Pagina 46 / a,b
7.Mobilitatea dentară se apreciază prin:
a.Examen radiologic
b.Testul palpatoriu
c.Model de studiu
d.Testul de solicitare dentară la presiune.
e.Cu ajutorul Diagnodentului
Pagina 51 / b,d
8.Examinul bolții palatine apreciază:
a.Dispoziția unităților dento-paradontale în zona laterală
b.Numărul și dispoziția rugilor palatine în raport cu creasta edentată
c.Reziliența fibromucoasei
d.Prezența torusului mandibular.
e.Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta
Pagina 57 / b,c
9.În ocluzia ideală contactele dento-dentare trebuie:
a.Să fie punctiforme
b.În suprafață
c.Să fie multiple și stabile
d.De tip cuspid-cuspid.
e.De tip cuspid –margine incizala
Pagina 59 / a,c
10.Înregistrarea contactelor dento-dentare se realizează:
a.Doar în relație centrică
b.Doar în intercuspidare maximă
c.Cu precizarea corelației dintre IM și RC
d.În IM și RC.
e.Nici una din variante
Pagina 59 / c,d
11.Spatiul de inocluzie fiziologică:
a.Este de 2-4 milimetri în zona frontală
b.Este de 2-4 milimetri în zona laterală
c.Este de 1.8-2,7 milimetri în zona frontală
d.Este de1,8-2,7 milimetri în zona laterală.
e.Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal
Pagina 60 / a,d
327
12.Relatia centrică este:
a.Indusă prin metoda Jankelson
b.Se induce automat la închiderea gurii
c.Este instabilă la edentatul parțial întins
d.Inregistrată cu folie de ceară
e.Este mereu stabila la edentatul partial intins
Pagina 60 / a,c
13.Rapoartele mandibulo-craniene în edentația parțial întinsă:
a.Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie dacă există contacte multiple și
stabile
b.Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie când nu există suficiente contacte
c.Fără machete de ocluzie
d.Machetele de ocluzie sunt necesare datorită instabilității mandibulare.
e.Primele trei variante sunt corecte
Pagina 60 / b,d
14.Examenele paraclinice utilizate în edentația parțial întinsă sunt:
a.Termografia reglatorie
b.Doppler Vascular
c.Examen anatomopatologic
d.Studiul de model nu este necesar în evaluare
e.Variantele C si D sunt corecte
Pagina 61 / a,b,c
15.Dignosticul de integritate al arcadei edentate parțial întins cuprinde:
a.Tipul de afectare ocluzală
b.Cauzele apariției malrelației
c.Diagnosticul de formă clinică Applegate
d.Clasa Kennedy.
e.Malrelatia constatata.
Pagina 78 / c,d
Complement simplu
1.Examenul intraoral în cadrul edentației parțial întinse cuprinde:
a.Evaluarea mușchilor mobilizatori ai mandibulei
b.Evaluarea ortopantomografică
c.Scintigrafia
d.Evaluarea zonei Einsering.
e.Nici o varianta
Pagina 42 / d
2.Evaluarea restaurărilor protetice mobile vechi se realizează:
a.Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte
b.Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice
c.Din punct de vedere al acceptării de către pacient
d.Din punct de vedere al stabilității statice și dinamice.
e.Toate variantele sunt corecte
Pagina 50 / d
3.Mobilitatea dentară după Bratu:
a.Poate fi de cauză protetică ,considerată ireversibilă
b.Poate fi de cauză ortodontică,considerată fiziologică
c.Poate fi de origine inflamatorie,considerată reversibilă
328
d.Apare doar la dinții depulpați.
e.Toate variantele sunt corecte
Pagina 51 / c
4.Examenele paraclinice uzuale în edentația parțială întinsă pentru mucoasa orală sunt:
a.Studiul de model
b.Ortopantomografia
c.Diagnodentul
d.Examenul anatomopatologic.
e.Radiografia digitala
Pagina 63 / d
5.Tomografia ATM:
a.Investigează forma cavității glenoide
b.Este obligatoriu însoțită de CT
c.Se înregistrează dimineața
d.Nu este utilă în protetică.
e.Este utila doar la pacientii edentati total
Pagina 69 / a
6.Analiza T-Scan constă în:
a.Evaluarea tonusului muscular
b.Evaluează inegalitatea tensiunilor musculare
c.Evaluarea ATM
d.Evaluează contactele dento-dentare.
e.Evalueaza suportul osos
Pagina 74 / d
7.Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de:
a.Kineziomandibulograf
b.Computer Tomograf
c.Analiza planului Dreyfus
d.Nu se utilizează în protetică.
e.Nici o varianta nu e corecta
Pagina 74 / c
8.Diagosticul de integritate a arcadei în edentația parțial întinsă:
a.Apreciază suportul dento-parodontal
b.Evaluează ocluzia
c.Precizează clasa din care face parte edentația
d.Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie.
e.Toate variantele sunt corecte
Pagina 78 / c
9.Diagnosticul de integritate a ocluziei:
a.Precizează clasa Kennedy de edentație
b.Anatomo-clinic poate fi parțială sau totală
c.Forma clinică este conform claselor Black
d.Se apreciază conform clasificării Angle.
e.Conform clasificarii Lejoyeux
Pagina 79 / d
10.Diagnosticul de integritate a articulației temporo-mandibulare:
a.Nu prezintă importanță în evaluarea edentatului parțial întins
b.Se realizează doar pentru edentatul total
c.Anatomo-clinic poate fi artrită,artroză
d.Dacă pacientul este dentat nu se evaluează.
329
e.Nici o varianta corecta
Pagina 80 / c
11.Diagnosticul de integritate musculară:
a.Se precizează doar forma anatomo-clinică
b.Se evaluează cu ajutorul diagnodentului
c.Face parte din diagnosticul de stare generală
d.Topografic,se indică zona afectată.
e.Se precizeaza doar tratamentul
Pagina 80 / d
12.Diagnosticul de integritate a relațiilor mandibulo-craniene:
a.Se apreciază doar prin intermediul electromiografiei
b.Presupune precizarea cauzei apariției malrelației
c.Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie
d.Tomografia ATM este singurul examen în măsură să stabilească diagnosticul.
e.Toate variantele sunt corecte
Pagina 80 / b
13.În diagnosticul de integritate homeostazică și funcțională urmărim:
a.Numai examenul ocluziei
b.Numai examenul articulației
c.Existența complicațiilor locale sau la distanță
d.Se evaluează prin intermediul examenului gnatofotostatic.
e.Doar A si B sunt corecte
Pagina 81 / c
14.În completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a
mucoasei,limbii,glandelor salivare consemnăm
a.Tipul de afectare miozită
b.Dishomeostazie manifestă
c.Stomatita
d.Cauza apariției afecțiunii(traumatică,alergică).
e.Toate raspunsurile sunt corecte
Pagina 81 / c
15.Diagnosticul de integritate osoasă precizează:
a.Anatomo-patologic-tipul de afectare osoasă
b.Etiologic-regiunea afectată
c.Funcțional-cauza apariției afecțiunii
d.Prognostic-precizează modalitatea evolutivă a afecțiunii.
e.Corecte A si B.
Pagina 82 / a
330
d. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă şi muncă, examene
paraclinice, examenul clinic cervico-facial;
e. examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă şi
muncă, examene paraclinice;
R: c. (p. 31 – 61)
2. Anamneza cuprinde:
a. istoricul afecţiunii;
b. antecedentele personale, generale şi stomatologice
c. motivele prezentării;
d. datele personale;
e. antecedentele heredo-colaterale, generale şi stomatologice;
R: a, b, e. (p. 31)
331
c. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate;
d. bascularea mandibulei de partea opusă examinării;
e. tracţiunea spre posterior a obrazului.
R: a, b, c, d. (p. 43)
332
e. adeziune pentru proteza mandibulară.
R: b. (p. 46)
333
20. Cineradiografia:
a. permite studierea ATM în poziţie statică;
b. utilizează un amplificator de luminescenţă;
c. necesită plasarea unor markeri metalici pe maxilar şi pe mandibulă;
d. permite studierea ATM în poziţie dinamică;
e. toate variantele sunt corecte.
R: e. (p. 69)
23. Tomografia:
a. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul;
b. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;
c. permite studiul pe secţiuni în plan sagital, cu ştergerea structurilor adiacente;
d. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută;
e. toate variantele sunt corecte.
R: c. (p. 69)
24. Tomodensitometria:
a. este mai puţin iradiantă decât tomografia;
b. permite studiul unor imagini pe secţiuni successive;
c. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase;
d. evaluează starea muşchilor;
e. toate variantele sunt corecte.
R: a, b, d. (p. 70)
334
26. Rezonanţa magnetică nucleară:
a. combină utilizarea razelor X cu computerul;
b. permite evidenţierea ţesuturilor moi;
c. permite examinarea afecţiunilor neuro-musculo-scheletale;
d. este o metodă non-invazivă;
e. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase;
R: b, c, d. (p. 71)
28. Mandibulokineziografia:
a. este o metodă non-invazivă;
b. permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare;
c. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos;
d. evidenţiază starea ţesuturilor moi;
e. utilizează un amplificator de luminescenţă;
R: a, b. (p. 73)
335
60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE
COMPONENTE.
Complement multiplu
2.Protezarea provizorie:
a.Reprezintă o soluție de temporizare în scopul repoziționării cranio-mandibulare
b.Este indicată întotdeauna
c.Se indică doar atunci când se realizează extracții
d.Se poate aplica în situațiile de edentații frontale.
e.Nu se indica
Pagina 84 / a,d
336
6.Legea lui Ant urmărește:
a.Schimbarea poziției dinților artificiali
b.Reducerea numărului dinților din proteză
c.Reducerea suprafeței ocluzale
d.Diminuarea suprafeței ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care îl înlocuiește.
e.Corecte A si B.
Pagina 89 / c,d
337
b.Sunt realizate din acrilat
c.Utilizează zonele retentive vestibulare
d.Marginea liberă se aplică interdentar.
e. Sunt corecte toate
Pagina 94 / b,c
Complement simplu
338
b.Are în vedere micșorarea numărului dinților din arcada artificială
c.Susține ca forța de solicitare ocluzală să cadă în mijlocul șeii
d.Se referă la proteza totală.
e.Corecte A si B.
Pagina 89 / c
6.Conectorul în formă de T:
a.Este răscroit distal
b.Are aspect de lingură
c.Trimite prelungiri laterale pentru croșete
d.Este doar mandibular datorită dimensiunii mici.
e.Varianta C si B sunt corecte
Pagina 91 / c
339
d.Fiecare croșet este alcătuit din trei brațe.
e.Corecte primele trei variante de raspuns
Pagina 95 / c
12.Protezarea flexibilă:
a.Este o protezare de urgență
b.Este protezare de temporizare
c.Este contraindicată când există tuberozități voluminoase
d.Este indicată când există tuberozități voluminoase.
e.Nu este o protezare definitiva
Pagina 97 / d
340
61. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE
SCHELETATE
341
7) Barele sunt de mai multe tipuri:
a) Gilmore
b) Ackers
c) Dolder
d) Thompson
e) Steg
R: a, c, e (pag. 164-165)
9) Culisele extracoronare:
a) Fixeaza patricea pe elementul fix
b) Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala
c) Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate
d) Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organice
e) Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara
R: a,c,d (pag. 160-161)
12) Varianta franceza de conector principal placuţa mucozală palatină prezintă ȋn realizare
etape precum:
a) Trasarea a două linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitala
b) Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrof
c) Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare
de 3mm
342
d) Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm
e) Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatine
R: b (pag. 120-121)
18) Telescoparea:
a) se poate realiza doar coronar si corono-radicular
b) nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o despicatura maxilo-
palatina
343
c) se aplica in defectoproteze
d) se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenile
e) favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea
R: c (pag. 154-155)
19) Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare simple sunt
reprezentate de:
a) elemente conjunctoare cu amortizor
b) crosetele disjunctoare
c) bara cu capse Ceka
d) sistemul Aktiv click rigid
e) crosetul in forma de balansoar
R: a, b, e (pag. 166)
344
d) este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor
e) este utilizat pe incisivul central superior
R: a, b, d (pag. 143)
345
62. BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA ORALA
1. În evoluţia lor filogenetică, cele două segmente ale craniului (neurocraniu şi craniul
visceral) s-au aflat în rapoarte diferite:
a) iniţial în juxtapunere anterioară;
b) iniţial în raport de supraetajare;
c) iniţial au stabilit relaţii funcţionale şi morfologice concretizate sub forma unităţii
arhitecturale a craniului visceral şi neural;
d) iniţial în raport de necesitatea protecţiei unor receptori periferici (oftalmici,
olfactivi);
e) iniţial în raport de juxtapunere posterioară.
R: a (pag.201)
346
6. Forţele de rezistenţă (pasive) sunt generate de:
a) rezistenţa mecanică a dintelui;
b) rezistenţa mecanică a elementului gnatoprotetic;
c) structura membranei desmodontale, a corticalei osoase;
d) receptorii mucoasei pariferice;
e) rezistenţa osului de aproximativ 1,8 kgf/cm2 .
R: a; b; c. (pag.209)
347
R: a; b; c; d. (pag.217)
348
b) se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale având curba sagitală de ocluzie
descendentă;
c) se datorează angrenajelor interdentare incorecte;
d) se produc datorită contactului bazei protezei cu faţa disto-orală a dinţilor restanţi;
e) se produc datorită alegerii incorecte a conectorilor principali.
R: a;b. (pag.221)
19. adâncimea de retenţie la care se plasează porţiunea flexibilă, terminală a braţului retentiv
alcroşetului este:
a) 0,25-0,50 mm;
b) 0,75- 1 mm;
c) 1,25-1,50 mm;
d) 0,50-1 mm;
e) 0,20-0,75 mm.
R: a (pag.223)
21. Axul în jurul căruia se realizează mişcarea de basculare prin desprinderea extremităţilor
distale ale şeilor are următoarele caracteristici:
a) trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor retentive ale croşetelor plasate cel
mai posterior;
b) trece prin pintenii ocluzali sau sau alte porţiuni rigide ale croştelor;
c) trece prin centrul de greutate al câmpului protetic;
d) trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor rigide ale croşetelor plasate cel mai
posterior;
e) trece la nivelul feţelor ocluzale ale dinţilor restanţi.
R: a (pag.226)
349
b) în cazul prezenţei doar a dinţilor frontali, distalizarea este oprită de braţele elastice
ale croşetelor turnate;
c) pintenii croşetelor turnate amplasate în fosetele meziale ale dinţilor restanţi ce
limitează spaţiile edentate;
d) conectorul principal cu sprijin dento-mucozal;
e) extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic.
R: a; b. (pag.225)
23. În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile scheletate se
folosesc:
a) curba de ocluzie sagitală inversă;
b) dispozitive mecanice;
c) porţiunile croşetelor aflate pe feţele mezi-vestibulare ale dinţilor;
d) culise intra şi extra coronare;
e) croşet continuu lingual cu gheruţe incizale articulate mezial.
R: a;b; c; d; e. (pag.221)
350
28. Muşchii temporali prin contracţia lor bilaterală determină:
a) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul de la
Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;
b) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul lui
Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;
c) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul de la
Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis anterior;
d) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul bazal
mandibular;
e) mişcarea spre anterior a mandibulei.
R: a (pag.208)
351
63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE
SCHELETATE.AMPRENTAREA(10)
6) Portamprenta:
a) trebuie sa fie suficient de rigida
b) trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile
c) trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic
d) trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta
352
e) trebuie sa cuprinda partial campul protetic
R: a, b, c, d (pag. 280)
9) Amprenta preliminara:
a) reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale campului protetic
b) reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime
c) nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizam
d) asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale
campului protetic
e) realizeaza compresiuni selective
R: a, c, d (pag. 281)
353
b) pot fi nefunctionale efectuate de catre medic
c) pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de teste
d) pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic
e) pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le
execute sistemul stomatognat
R: b, c, e (pag. 282)
354
c) cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei
cu campul protetic pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuia
d) port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresive
e) au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali
R: a (pag. 285)
355
R: a (pag. 286-287)
356
28) Amprenta finala cu portamprenta decupata:
a)vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentate
b) vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii
c) dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o portamprenta
d) incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin
deschiderea incizala, care sa acopere spatiul peridentar
e) incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune aplicarea alginatului pe toata
suprafata ocluzala a port-amprentei
R: d (pag. 290)
357
64. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE
SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE
3. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper cranian fix
următoarele repere:
a) planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ;
b) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala
anterioară – meatul auditiv extern;
c) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion;
d) planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion
e) planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala anterioară.
R: b. (pag.299)
358
c) spina nazală anterioară – meatul auditiv extern;
d) orbitale – tragus;
e) Gonion- Zygion.
R: c. (pag.299)
R: a.; b. (pag.302)
359
d) devansarea cu jumătate de cuspid a dinţilor mandibulari faţă de cei maxilari;
e) feţele distale ale ultimilor molari maxilari şi mandibulari plasate în acelaşi plan
frontal.
R: a; b; c; d; e. (pag.303)
12. În cazul în care unul din maxilare este protezat prin proteză mobilă cu sau fără proteze
fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o proteză mobilă, caz în care se asociază
şi o instabilitate mandibulo-craniană, nivelul şi orientarea planului de ocluzie se va stabili pe
baza:
a) stabilirii nivelului şi orientării planului de ocluzie pentru zonele edentate utilizând
criterii antropometrice gnatoprotetice cunoscute;
b) nivelului şi orientării planului de ocluzie pe care le imprimă grupul dentar restant;
c) stabilirii relaţiei de ocluzie corecte;
d) înregistrării relaţiei de postură;
e) măsurării distanţei interpupilare.
R: a; b. (pag.298)
14. Articulatoarele Tip Arcon şi Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac parte?
a) articulatoare simple;
b) articulatoare cu mişcări limitate;
c) articulatoare semi-adaptabile ;
d) articulatoare adaptabile;
e)articulatoare complexe.
R: c (pag.301)
360
c) stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă
secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice
ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le
caracterizează în momentul amprentării;
d) presiunea exercitată de bazele şabloanelor în momentul determinării şi înregistrării
relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării.
e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar
datorită rezorbţiei osoase.
R: b (pag.303)
361
b) înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice,
bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic;
c) stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă
secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice
ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le
caracterizează în momentul amprentării;
d) presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării
relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării.
e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar
datorită rezorbţiei osoase.
R: d (pag.303)
362
R: b (pag.305)
27. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin compresiune pe menton are următoarele
caracteristici:
a) reprezintă un reflex conform căruia mandibula urmează limba în periplul său static
sau dinamic;
b) reprezintă o metoda de inducere a mandibulei şi în relaţia de postură;
c) constă în dirijarea mandibulei în poziţia sa centrică prin compresiunea postero-
superioară a mentonului ;
d) este riscantă deoarece conduce mandibula într-o poziţie incorectă mult mai retrudată
decât relaţia centrică;
e) utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei machetei superioare.
R: c; d. (pag.306)
28. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra maseterină Gysi are următoarele
caracteristici:
a) constă în compresiunea maseterului bilateral;
b) în timpul acestei manevre bolnavul realizează închiderea gurii cu scopul obţinerii
contracţiilor echilibrate;
c) ) în timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul obţinerii
contracţiilor echilibrate;
d) metoda derivă din metoda Lauritzan-Barrelle;
e) se bazează pe reflexul molar.
363
R: a; b. (pag.307)
29. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra temporală Green are următoarele
caracteristici:
a) se bazează pe reflexul molar;
b) utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei machetei superioare.
c) are ca scop obţinerea de contracţii musculare simetrice;
d) se realizează prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului;
e) în timpul manevrei se palpează condilii mandibulari.
R : c; d; e. (pag.307)
364
65. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE.
AMPRENTAREA
5. Care dintre următoarele situaţii clinice necesită amprentare prin tehnici de presiune
selectivă:
a. creastă mandibulară posterioară fibroasă nefavorabilă;
b. creastă balantă anterioară;
c. creastă mandibulară aplatizată, acoperită cu mucoasă atrofică;
d. creastă maxilară înaltă şi rotunjită, cu mucoasă ferm aderentă de os;
e. toate variantele sunt corecte.
R: a, b, c. (p. 470)
365
6. Principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o amprentă în protezarea
edentaţiei totale sunt:
a. asigurarea sprijinului;
b. asigurarea stabilităţii;
c. asigurarea retenţiei;
d. asigurarea menţinerii crestei reziduale;
e. obţinerea unei estetici corespunzătoare.
R: a. b, c, d, e. (p. 471)
10. Amprenta preliminară, înregistrată cu alginat, trebuie îndepărtată din cavitatea orală:
a. la 1 minut de la gelificare;
b. la 3 minute de la gelificare;
c. imediat după gelificare;
d. la 2 minute de la gelificare;
e. la 5 minute de la gelificare;
R: a. (p. 489)
366
R: a, b, c, d, e. (p. 502)
367
R: b, c. (p. 527)
368
23. Cofrarea amprentei preliminare, în vederea turnării modelului funcţional, are următoarele
roluri:
a. dirijarea turnării ghipsului dur;
b. permite obţinerea unui model gata fasonat şi correct dimensionat;
c. constituie un indicator précis al limitelor până la care va fi redus soclul modelului;
d. permite o vibrare energică, fără riscul prelingerii ghipsului peste pereţii exterior ai
amprentei;
e. toate variantele sunt corecte.
R: b, d. (p. 545)
24. În etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta finală mandibulară, zona disto-
vestibulară a amprentei apare:
a. ca un şanţ uşor evidenţiat;
b. aplatizată şi largă;
c. ca o depresiune la capătul distal al depresiunii alveolare;
d. ca mici linii în materialul de amprentă;
e. adâncită sau pliată spre exterior;
R: e. (p. 543)
28. Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice pastei de oxid de zinc-eugenol:
a. fluiditate crescută, ce permite înregistrarea cu acurateţe a detaliilor;
b. uşurinţă în turnarea/cofrarea/demularea amprentei;
c. distorsionare minimă a ţesuturilor,
d. rapiditate în manipulare;
369
e. toate variantele sunt corecte.
R: e. (p. 535)
370
66. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA
RELATIILOR INTERMAXILARE
371
6. Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior:
a. utilizează fotografii din perioada dentată;
b. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa dintre fanta labial şi unghiul
extern al ochiului;
c. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa intercomisurală;
d. compară dimensiunea etalon, măsurată nasion-subnazale, cu dimensiunea modificată
subnazale-gnation;
e. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-ofrion.
R: d. (p. 555)
372
b) manevra maseterină Gysi;
c) memoria ocluzală Lejoyeux;
d) metoda Patterson;
e) manevra temporală Green;
R: c. (p. 560)
12. La edentaţii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie să fie:
a) paralelă cu planul Camper în zona laterală şi cu linia bipupilară în zona frontală;
b) paralelă cu linia bipupilară în zona laterală;
c) divergentă cu planul Camper în zona laterală;
d) convergentă cu planul Camper în zona frontală;
e) toate variantele sunt corecte.
R: a. (p. 552)
17. Odată cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale coletelor incisivilor
şi caninilor superiori:
a. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central;
b. cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central;
373
c. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;
d. cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin;
e. nici o variantă nu este corectă.
R: a, c. (p. 564)
18. Prima pereche de rugi palatine se utilizează ca reper pentru poziţionarea marginii coletului
oral al:
a. incisivilor centrali maxilari;
b. incisivilor centrali maxilari şi mandibulari;
c. incisivilor laterali maxilari;
d. caninilor maxilari;
e. nici o variantă nu este corectă.
R: d. (p. 565)
19. Reperele care orientează montarea dinţilor artificiali (în funcţie de forma arcadei şi
stereotipul masticator) sunt reprezentate de:
a. unghiul format de direcţia primei rugi palatine, cu planul medio-sagital;
b. prima pereche de rugi palatine;
c. delimitarea tuberozităţilor maxilare;
d. mijlocul crestei reziduale;
e. toate variantele sunt corecte.
R: e. (p. 564)
20. În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic, mijlocul crestei reziduale
maxilare:
a. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate;
b. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor caninilor;
c. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali laterali;
d. posterior, se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor;
e. nici o variantă nu este corectă.
R: a, b, c, d. (p. 565)
21. Liniile statice de analiză a modelului maxilar total edentat (după Sistemul Biofuncţional
Protetic) sunt:
a. forma crestelor reziduale: semieliptică, pentagonală sau atipică (în cazul anomaliilor
existente în perioada dentată;
b. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor;
c. linia transversală care uneşte polii inferiori ai tuberozităţilor maxilare;
d. tangenta premolară la maxilar;
e. toate variantele sunt corecte.
R: a, d. (p. 565)
374
R: b, d, e. (p. 566)
23. Liniile statice de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul Biofuncţional
Protetic) sunt:
a. tangenta premolară la mandibulă;
b. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor;
c. linia transversală care uneşte limita distală a tuberculilor mandibulari;
d. forma crestelor reziduale: parabolă sau potcoavă (în edentaţiile recente) şi trapezoidală
(în atrofii severe);
e. toate variantele sunt corecte.
R: a, d. (p. 566)
26. Arcul frontal vestibular este distanţat, în direcţie sagitală, de papilla incisivă cu
aproximativ:
a. 7 mm;
b. 5 mm;
c. 2 mm;
d. 6 mm;
e. 3 mm.
R: a. (p. 568)
27. La modelul maxilar, înălţimea ansamblului bazei plus dinţii artificiali este în medie de.
a. 8 -10 mm;
b.11 - 13 mm;
c.15 - 17 mm
d.18 - 20 mm;
e. 20 - 22 mm.
R: e. (p. 568)
28. Utilizarea autoocluzorului Landé, pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul total,
are ca dezavantaje:
a. dacă bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate şi fasonate, din etapa anterioară, se
obţin relaţii excentrice prin derapaj Devin;
375
b. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor artificiali (linia
mediană, linia surâsului, linia caninilor);
c. există riscul ca mandibula să fie dirijată într-o poziţie incorectă, mult mai retrudată decât
relaţia centrică;
d. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea nivelului planului de ocluzie;
e. toate variantele sunt corecte.
R: b. (p. 561)
29. Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Stimularea reflexului de ocluzie molară:
a. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune exercitată în timpul mişcării
de deschidere;
b. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra mandibulei, determină
dirijarea ei în relaţie centrică;
c. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de poziţionare centrică;
d. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda înscrierii grafice;
e. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, văzând emergenţa
trigemenului din cutia craniană.
R: c. (p. 559)
376
67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR
377
d. testele Herbst;
e. teste de deglutiţie.
R: b. (p. 570)
7. Tendinţele de basculare ale machetei maxilare din ceară cu dinţi sunt determinate de:
a. existenţa unor creste laterale reziduale înalte;
b. existenţa unor retentivităţi exagerate ale versantului vestibular al crestei, din zona
laterală;
c. existenţa unor creste laterale alveolare foarte late;
d. montarea dinţilor laterali în afara crestei;
e. toate variantele sunt corecte.
R: d. (p. 570)
8. Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din ceară cu dinţi se realizează:
a. cu gura întredeschisă;
b. cu gura închisă;
c. în timp ce pacientul face mişcări repetate de lateralitate dreapta - stânga;
d. în timp ce pacientul face mişcări repetate de închidere – deschidere;
e. toate variantele sunt corecte.
R: a. (p. 570)
11. Care din următoarele situaţii clinice impun reeducarea funcţională a pacientului edentat
total:
a. numai poziţia intermediară a limbii;
b. poziţia anterioară şi posterioară a limbii;
c. numai poziţia anterioară a limbii;
d. numai poziţia posterioară a limbii;
e. poziţia intermadiară şi posterioară a limbii.
R: d. (p. 571)
12. Când menţinerea machetei superioare din ceară cu dinţi este deficitară, se indică:
a. în primul timp, inserţia machetei maxilare;
b. inserţia ambelor machete în cavitatea orală şi închiderea fermă a gurii;
c. în primul timp, inserţia machetei mandibulare;
378
d. inserţia ambelor machete şi solidarizarea lor cu anse de sârmă.
e. toate variantele sunt corecte.
R: c. (p. 571)
13. Controlul din faţă a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea orală:
a.urmăreşte ca buza superioară să se răsfrângă
b.urmăreşte ca roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil
c.urmăreşte ca şanţurile nazo-labiale să dispară
d.urmăreşte ca buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea ei
e.controleazădacă machetele oferă un suprot corespunzător buzelor şi obrajilor
R: b, d, e. (p. 571)
14. Controlul din profil a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea orală:
a. urmăreşte ca buza superioară să fie ceva mai proeminentă decât buza inferioară la
pacienţii la care montarea s-a făcut în supraocluzie frontală
b.urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea frontală inversă
c.urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea cap la cap
d.urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă pentru un aspect facial estetic
e. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă în montarea inversă frontală
R: a, c, e. (p. 571)
379
c. DVO este mărită roşul buzelor este diminuat
d.în urma testului Buchman Ismail ceara nu poartăurmele antagoniştilor atunci DVO este
mică
e. în urma testului Buchman Ismail ceara a fost îndepărtată atunci DVO este mărită
R: a, b, d, e. (p. 576)
380
b. dacă fonema V seamană cu F dinţii superiori sunt prea lungi
c.dacă T se aude ca D dinţii superiori sunt oralizaţi
d.dacă D se aude ca Tdinţii superiori sunt vestibularizaţi
e.toate variantele sunt corecte
R: c, d. (p. 579)
381
c.se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta funcţională
d. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta preliminară
e.toate variantele corecte
R: a, b. (p. 582)
382
68. VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE
383
b.dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se poate reface proteza
c.dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se tatonează cu Kerr şi se căptuşeşete marginal
d. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se adaugă acrilat
e.toate variantele corecte
R: a, b. (p. 585)
11.Zonele de suprapresiune :
a.se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control
b.se pot identifica cu ajutorul testelor funcţionale
c.se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare
d.se pot identifica cu Kerr verde
e.toate variantele corecte
R: a, c (p.586)
12..Zonele de suprapresiune :
a.sunt zone funcţionale periferice
b.sunt zone funcţionale de sprijin
c.sunt zone care se foliază obligatoriu
384
d.apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a şters în totalitate
e.nici o variantă corectă
R:d(p.586)
385
e.controlul sprijinului
R: b, c, d. (p.586-587)
19. Aplicarea protezei maxilare:
a.se face înaintea celei mandibulare fiind mai uşor de suportat
b.în cazul existenţei unor zone retentive proteza le va ocoli şi se va aplica întâi pe celelalte
zone neretentive
c.dacă inserţia este imposibilă se identifică zonele problemă şi se reduce din faţa internă a
protezei
d.dacă sunt probleme la inserţie se va tatona axul de inserţie
e.toate variantele corecte
R: c, d. (p. 587)
386
d. se poate face în timpul diferitelor mişcări funcţionale
e.toate variantele corecte
R: b, c, d. (p. 588-589)
25.Tratamentul xerostomiei se poate face cu:
a.pilocarpină
b.coleretice de tipul sulfarenului
c.substanţe sialogoge
d.articaină
e.toate răspunsurile corecte
R: a, b, c. (p. 588)
387
d.trebuie să nu folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, ci apă şi săpun
e.nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile medicului curant
R: a, b, c, d, e, (p. 591-592)
388
69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL
5.Eroziunile in situ:
a.apar clinic ca nişte zone congestive largi, însoţite permanent de ulceraţii
b.nu sunt dureroase
c.poate apărea adenopatie când leziunea se suprainfectează
d.apar mai frecvent în dreptul frenurilor şi bridelor nedegajate
e.apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi
R: c, d. (p. 595)
6.Eroziunile in situ:
a.apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorită gravării excesive
b.în reperarea lor se recomandă marcarea zonei perilezionale cu creion de anilină
c.după reducerea din proteză în dreptul lor,lustruirea protezei nu este obligatorie
d.tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu antiinflamatoare
e.sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei
389
R: a, b. (p. 595-596)
390
13.După Burket leziunile maligne:
a.au floră microbiană moderată
b.au floră microbiană abundentă
c.nu au miros fetid
d.au halenă fetidă prezentă
e.nu necesită examene complementare
R: b, d. (p. 597)
15.Hiperplaziile marginale:
a.se maifestă prin forme anatomopatologice diferite
b.tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biposie
c.de datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei
d.ca formă de manifestare pot fi şi epulidele
e. toate variantele corecte
R: e. (p. 597)
18.Hiperplazia epitelio-conjunctivă:
a.pot apare sub formă de franjuri
b.sunt de natură alergică
c.pot fi cauzate de boli generale
d.apar în special lanivel lingual
e.la nivel maxilar apar în dreptul vestibulului
R:a,e (p. 598)
391
b.impune examen histologic de fiecare dată
c.examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la nivelul componentei osoase
d.are halenă fetidă
e.are floră microbiană abundentă
R:a,b,c (p. 598)
24.Stomatitele:
a.leziunile lor anatomopatologice se manifestă în mai multe stadii
b.nu necesită diagnostic diferenţial
c.nu sunt procese inflamatorii
d.primu stadiu al lor este cel eritematos
e.al doilea stadiu al lor este cel eritematos
R:a,d (p.601)
392
c.un stadiu avansat este cel cu necroză tisulară
d.zonele eritematoase potpersista pe toată durata purtării protezei
e.nici o variantă nu e corectă
R:a,b,c,d (p.601)
26.Teoria alergică:
a.susţine că mucoasa bucală răspunde uneori printr-o reacţie de hipersensibilitate la
componentele acrilatului
b.incriminează implicarea mai multor factori în etiologia stomatopatiilor
c.incriminează particularităţile terenului adiacent protezei în etiologia stomatopatiilor
d.consideră că anumite elemente chimice din materialul acrilc ar avea rol toxic asupra
structurilor cavităţii orale
e.incriminează în primul rând factorul vascular în etiologia stomatopatiilor
R.a (p.594)
27.Clasificarea stomatopatiilor:
a.s-a făcut în funcţie de topografia leziunilor
b. s-a făcut în funcţie de mecanismulde acţiune al agentului generator
c. s-a făcut în funcţie de semnele clinice
d. s-a făcut în funcţie de tipul de regiune clinică afectată
e.nici o variantă nu e corectă
R:a,b,d(p.595)
393
70. REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE
394
R:a,b,d,e (p.694)
7. Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt:
a. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilor
b.mobilizarea protezei după priza acrilatului
c.modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcţională
d.modelarea marginilor protezei de către medic
e.prelucrarea marginilor protezei prin frezare,şlefuire si lustruire provizorie
R:c,e(p.694-695)
395
13.Căptuşirea temporară:
a.se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor din zona de sprijin muco-osoasă
b.materialele folosite au vîscozitate lent progresivă
c.materialele se prezintă sub formă de monocomponent
d.durează 1-2 zile
e.nu reface ţesuturile traumatizate
Ra,b (p.695)
14.Căptuşirea definitivă:
a.este doar directă
b.poate fi directă sau indirectă
c.materialele folosite au consistenţă elastică
d.materialele folosite au rezistenţă mecanică mare
e. materialele folosite au grad de porozitate scăzut
R:b,c (p.696)
15.Modificările morfologice ale câmpului protetic care impun reparaţia protezelor sunt:
a.rezilienţa neuniformă a câmpului
b.schimbarea de formă a substratului muco-osos
c.schimbarea de volum a substartului muco-osos
d.igienă orală defectuoasă
e.ţesuturi traumatizate
R:a,b,c (p.697)
396
19.Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente:
a.include ca etapă de lucru coaptarea celor două fragmente bine uscate , de-a lungul liniei de
fractură
b. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu cianoacrilaţi
c. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu ceară de lipit de-a
lungul liniei de fractură
d. include ca etapă de lucru înlocuirea dinţilor
e. include ca etapă de lucru turnarea de acrilat în nteriorul protezei cu scopul de a realiza un
model
R:a, b,c (p.699)
397
b.amprenta solidară cu proteza se umezeşze şi se un toarnă model în două etape
c.se repoziţionează dintele
d.se reface întreaga proteză
e.în locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin şlefuire
Ra,b,e (p.701)
27.În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică:
a.se înregistrează o amprentă cu proteza parţială în gură
b.se înregistrează amprenta dinţilor vecini,crestei alveolare, fundului de sac vestibular şi
antagoniştilor
c.amprenta se înregistrează cu materiale elastice
d.modelul se va turna într-un timp
e.modelul se va realiza fără cheie de angrenaj
R:a,b,c (p.702)
28. În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică:
a.în proteză se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi înlocuiţi
b.montarea dinţilor se va face fără să se mai ţină cont de necesităţile fizionomice ci doar de
cele masticatorii
c.montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzală
d.montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzală
e.pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi în cheie
R:a,d,e (p.702)
398
b.modelul se izolează cu o substanţă alginică
c.suprafeţele care se vor lipi nu se umectează cu monomer
d.zona unde s-a efectuat reparaţia nu se prelucrează şi lustruieşte pt ca este fragilă
e.unii autori recomandă ca proteza să fie ţinută după întărirea acrilatului în apă rece pentru
definitivarea polimerizării
R: b (p.700)
399