Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Note de Curs - Constructii Din Lemn - 1-7 - 2018 PDF
Note de Curs - Constructii Din Lemn - 1-7 - 2018 PDF
CONȚINUT:
• 1. LEMNUL – material de construcții
• 2. Evoluţia construcţiilor din lemn
Structuri din lemn pentru clădiri
Structuri din lemn pentru poduri
• 3. Construcții moderne din lemn
Exemple de structuri
LEMNUL – material de construcții
EXISTĂ ÎNTOTDEAUNA UN
ELEMENT DIN LEMN POTRIVIT
PENTRU O ANUME SOLICITARE
LEMNUL – material de construcții
• Există însă o caracteristică ce îl face unic printre
materialele utilizate în construcții:
Este un material biologic
ceea ce înseamnă ca va exista întotdeauna, în timp
ce competitorii săi ca piatra, cărămida, metalul sau
masele plastice, sunt limitați ca producere deoarece
provin din resurse naturale epuizabile.
STRUCTURI PRIMITIVE
string ties
STRUCTURI TIMPURII
Întâmplare norocoasă!
STRUCTURI DIN LEMN PENTRU PODURI
PODURI DIN LEMN PRIMITIVE
EXEMPLE:
STRUCTURI DIN LEMN PENTRU PODURI
EXEMPLE:
STRUCTURI DIN LEMN PENTRU PODURI
EXEMPLE
CONSTRUCȚII DIN LEMN MODERNE
EXEMPLE:
CONSTRUCȚII DIN LEMN MODERNE
EXEMPLE:
Bibliografie:
1.https://www.google.ro/search?q=timber+structures
2.Isopescu D. – Timber Structures, 2002, Ed. “Gh. Asachi” Iasi (en.);
3.Isopescu D., Stănilă O. – Lemnul în construcții – Îndrumar pentru
lucrări de laborator, Editura Matei-Teiu Botez, 146 pp, 2014;
4.Isopescu D., Neculai O. – Lemnul în construcții – Ghid de
proiectare, Editura Matei-Teiu Botez, 212 pp, 2015;
NOTE DE CURS Nr. 2
LEMNUL – MATERIAL STRUCTURAL
CONȚINUT:
• 1. Lemnul – material structural.
Avantaje & dezavantaje
• 2. Anatomia lemnului
• 3. Metode de prelucrare
• 4. Defecte ale lemnului
• 5. Protecţia lemnului
• 6. Protecţia lemnului la foc
• 7. Axele structurale ale produselor din lemn
• 8. Clasificarea de calitate a produselor din lemn
LEMNUL – MATERIAL STRUCTURAL
AVANTAJE:
• Usurința cu care poate fi prelucrat, manual sau cu echipamente.
• Costurile pentru uneltele utilizate sunt relativ scăzute în comparație cu cele
pentru materialele competitive.
• Lemnul este ideal dacă este necesar să se construiască o structură individuală
pentru un anumit scop, dar este la fel de adecvat pentru producția în serie mică
sau în serie mare.
• Lemnul rămâne cel mai ieftin dintre toate materialele structurale.
• Lemnul are proprietăți excelente de izolare termică.
• Proprietățile estetice ale lemnului finit sunt unice.
• Lemnul prezintă o valoare mare pentru REZISTENȚA SPECIFICĂ
definită ca raportul rezistență/greutate.
REZISTENȚA SPECIFICĂ
EX.: REZISTENȚA SPECIFICĂ LA ÎNTINDERE Sub aspectul rezistențelor
specifice, lemnul prezintă valori
Rezistența specifică (raport rezistență/densitate) mai mari decât betonul și oțelul.
la întindere pentru diverse materiale:
Rezistența la
Densitate
Raport Comparație privind caracteristicile
Material întindere
g/cm3
Rezistență la necesare în proiectare pentru
N/mm2 întindere/Greutate materialele de construcții tradiţionale
(UM: kgf/cm2)
Cauciuc 15 0,92 16,3
Material Lemn Beton Oțel
PRELUCRARE
STRUCTURA MATERIALULUI LEMNOS
DURAMEN
Axa longitudinală
1 (x;L)
Axa tangențială
2 (y;T)
Axa radială
3 (z;R)
Direcție
longitudinală
Direcție
Direcție radială
tangențială
AXELE PRODUSELOR DIN LEMN
R = axa radială
h = grosime
b = lățime
2. scânduri h 40mm
b 80mm
40 mm h 100mm
4. dulapi
b 100mm
b = lățime
h 100mm
5. stâlpi și grinzi
b 100mm
CLASIFICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
-scanduri pentru
pardoseala
- foi de usa
- cadru de usa/toc
- prag de usa
- arhitrava
- plinta
- elemente de tamplarie - panouri
- ferestre
- cadru de tereastra/toc
- elemente de imprejmuire
- scanduri late si elemente de inchidere
DEFECTELE LEMNULUI
În principal, defectele lemnului pot fi grupate în două categorii
principale: deteriorarea biologică cauzată de dezintegrarea
fungică sau de atacul insectelor și deteriorarea mecanică.
inele anuale
DEFECTELE LEMNULUI
FISURI ȘI CRĂPĂTURI
O fisură este orice separare a fibrelor într-un plan longitudinal.
Existența lor reduce secțiunea transversală, rezistența la forța de
forfecare și moment încovoietor.
DEGRADĂRI BIOTICE
DEGRADĂRI BIOTICE
Găuri de viermi sunt permise
într-o mică măsură, cu condiția
să nu existe infestări active. Nu
sunt permise găuri de insecte
în lemn. Lemnul degradat nu
trebuie acceptat.
DEFECTELE LEMNULUI
unde: - Z = factor care depinde de tipul încărcării și tipul elementului; are valori cuprinse
între 1 și 1,5;
- b = lățimea secțiunii transversale în cazul unei grinzi, sau dimensiunea maximă
a secțiunii transversale a unui stâlp înainte de expunerea la foc;
- G = factor de secțiune transversală.
SORTAREA PRODUSELOR DIN LEMN
Sortarea reprezintă procesul de clasificare a lemnului pe clase de calitate, în funcție
de utilizare.
Conform Eurocodului 5
și SR EN 1995/2004,
sortarea după rezistență
este permisă.
SORTAREA PRODUSELOR DIN LEMN
1.https://www.google.ro/search?q=timber+structures
2.Isopescu D. – Timber Structures, 2002, Ed. “Gh. Asachi” Iasi (en.);
3.Isopescu D., Stănilă O. – Lemnul în construcții – Îndrumar pentru lucrări
de laborator, Editura Matei-Teiu Botez, 146 pp, 2014;
4.Isopescu D., Neculai O. – Lemnul în construcții – Ghid de proiectare,
Editura Matei-Teiu Botez, 212 pp, 2015;
5.Green D. W., Winandy J. E., Kretschmann D., Wood handbook: Wood as
an engineering material, Chapter 04 – Mechanical properties of wood,
Madison, WI : USDA Forest Service, Forest Products Laboratory, General
technical report FPL, GTR-113: P. 4.1-4.45 (1999);
6.SR EN 338: 2010 - Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă, Asociaţia
de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);
7.SR EN 1995-1,2/2004 - Eurocode 5: Design of timber structures - Part 1-2.
NOTE DE CURS Nr. 3
PROPRIETĂȚILE LEMNULUI
CONȚINUT:
• 1. PROPRIETĂȚI FIZICE
Duritate și tenacitate
Proprietăți termice
Proprietăți electrice
Proprietăți acustice
Greutate specifică și densitate relativă
Conținutul de umiditate
• 2. PROPRIETĂȚI MECANICE
Caracteristici de rigiditate
Caracteristici de rezistență
• 3. REZISTENȚĂ
• 4. INFLUENȚA DIVERȘILOR FACTORI ASUPRA
PROPRIETĂȚILOR LEMNULUI
“Proprietățile lemnului” reprezintă cheia inginerului constructor de a
utiliza “lemnul” ca material de construcție.
• DURITATE ȘI TENACITATE
Lemnul ecarisat este adeseori descris de termenii duritate și tenacitate, dar acești
termeni sunt însă greu de definit.
De multe ori, se spune despre lemn că este foarte dur datorită dificultății de
prelucrare sau ecarisare, sau că are rezistență la abraziune, despicare sau la
șocuri.
• Tenacitate Diagrama
Tenacitatea reprezintă capacitatea materialului tensiuni-deformații specifice
MC
mMC
m0 1 0.01MC
0
1 0.01MC
VMC V0 1 0.01V MC 1 0.01V MC
Substanța lemnoasă, fără goluri sau apă, are o densitate de
aproximativ 1500 kg/m3.
Lemnul în sine constă într-un amestec de substanță lemnoasă și
goluri, prin urmare cantitatea de substanță lemnoasă pe unitate de
volum determină densitatea în stare uscată, densitate ce poate varia
în funcție de specie de la 300 kg/m3 la 800 kg/m3.
Densitatea lemnului este considerată medie dacă densitatea în stare
uscată se află între 360 și 500 kg/m3; deci lemnul care are densitatea
sub acest interval se numește lemn de esență moale, iar cel cu o
densitate deasupra acestui interval este lemn de esență tare.
CONȚINUTUL DE UMIDITATE
Conținutul de umiditate, CU (MC)
(or ), reprezintă raportul dintre masa
apei din lemn și masa lemnului în stare
uscată, exprimat în procente:
MC
original weight dry weight 100 [%]
dry weight
După uscare, aproape toată cantitatea de
apă din cavitatea celulelor se pierde,
ajungându-se la o stare numită punct de
saturație al fibrelor (PSF).
Variațiile dimensionale ale produselor
lemnoase prezintă o tendință liniară
pentru un conținut de umiditate aflat în
intervalul 5 - 20%. Pentru acest interval,
variațiile dimensionale se pot determina
astfel:
h2 h1 1
100
MC 2 MC 1
unde:
- h1 și h2 reprezintă dimensiunile
corespunzătoare umidităților 1 și 2;
- reprezintă coeficientul de umflare (pozitiv)
sau contracție (negativ).
CONȚINUTUL DE UMIDITATE
Pe diagramă se observă că punctul de saturație al fibrelor coincide cu
intervalul 25-30%; un conținut de umiditate egal cu 25% este în general
acceptat ca fiind de referință pentru lemnul ecarisat și pentru evaluarea
rezistenței acestuia. Sub punctul de saturație al fibrelor, lemnul se
contractă, odată cu scăderea conținutului de umiditate, și se umflă odată
cu absorbția umidității. Dincolo de acest punct (PSF), lemnul nu mai
prezintă variații dimensionale odată cu variația umidității
[N/mm2]
Punct de
saturație
al fibrelor
CU
10 20 30 40 [%]
Variația rezistenței în raport cu umiditatea
PROPRIETĂȚI MECANICE
Proprietățile de rezistență și rigiditate de interes în proiectarea
structurală sunt:
•rezistența la compresiune paralelă cu direcția fibrelor;
•rezistența la compresiune perpendiculară pe direcția fibrelor;
•rezistența la tracțiune (întindere) paralelă cu direcția fibrelor;
•rezistența la tracțiune (întindere) perpendiculară pe direcția
fibrelor;
•rezistența la încovoiere;
•rezistența la forfecare;
•Modulul de elasticitate paralel & perpendicular pe
direcția fibrelor;
•Modulul de elasticitate la forfecare. R = axa radială
Paralel cu direcția fibrelor ≈ direcție longitudinală
Perpendicular pe direcția fibrelor ≈ direcție
tranversală
L = axa longitudinală T = axa transversală
T = axa tangențială
L = axa longitudinală
TESTARE LA TRACȚIUNE
TESTARE LA COMPRESIUNE
TESTARE LA FORFECARE
TESTARE LA ÎNCOVOIERE
PROPRIETĂȚI DE RIGIDITATE
• Modulul de elasticitate, numit și modulul lui
Young, utilizat frecvent în procesul de
proiectare este reprezentat de modulul de
elasticitate longitudinal, EL (E‖). Valorile
pentru ER și ET nu sunt foarte ridicate și de
obicei acestea nu sunt prezentate ca valori
admisibile ale speciilor lemnoase.
• Cu toate acestea, modulul de
elasticitate transversal, ET (sau E), este
esențial în proiectare.
• GLR, GLT și GRT reprezintă cei trei moduli
de elasticitate la forfecare, în planul
(LR), (LT) și, respectiv (RT).
• Cei 6 coeficienți ai lui Poisson se
notează cu LR, RL, LT, TL, RT și TR.
PROPRIETĂȚI DE RIGIDITATE
Normativul românesc (NP 005) prezintă valorile de calcul pentru speciile
de esență moale și de esență tare:
- modulul de elasticitate longitudinal (paralel cu direcția fibrelor), EL
- modulul de elasticitate transversal (perpendicular pe direcția fibrelor), ET
- modulul de elasticitate la forfecare, GRT.
Prop. Moduli de elasticitate Modul de elasticitate
axiali [N/mm2] la forfecare
Lemn [N/mm2]
EL (E//) ET (E)
GRT
Esență moale 10,000 – 11,300 300 500
Esență tare 11,500 – 14,300 600 1000
PROPRIETĂȚI DE REZISTENȚĂ
Varianta veche a normativului românesc (NP 005) prezintă rezistențele
admisibile, pentru speciile de esență moale și de esență tare:
Tipul solicitării Rezistența admisibilă [N/mm2]
Simbol Esență moale Esență tare
1 Rezistența admisibilă la încovoiere ai 10 11 - 13
2 Rezistența admisibilă la compresiune în ac// 10 11 - 13
lungul fibrelor
3 Rezistența admisibilă la compresiune în ac 1.5 2.4 – 3.0
plan normal pe direcția fibrelor
4 Rezistența admisibilă la întindere at 7 – 8.5 8.5 - 10
(în lungul fibrelor)
5 Rezistența admisibilă la strivire în lungul as// 10 11 - 13
fibrelor
6 Rezistența admisibilă la strivire în plan as 1.5 2.4 – 3.0
normal pe direcția fibrelor
7 Rezistența admisibilă la forfecare în lungul af// 2 2.6 - 3.2
fibrelor
8 Rezistența admisibilă la forfecare în af 4.5 6 – 7.5
plan normal pe direcția fibrelor
Direcția fibrelor
Întindere și încovoiere
Varianta nouă a normativului românesc NP 005 Compresiune și 70% Elemente
prezintă rezistențele caracteristicile, în funcție de Întindere+Încovoiere scundare
categoriile de specii lemnoase și calitate.
Type of load Rezistența caracteristică [N/mm2]
Simbol Esență moale Esență tare
I II III I II III
1 Rezistența caracteristică la Ri 24.0 16.8 9.6 40.0 28.0 16.0
încovoiere
2 Rezistența caracteristică la Rc// 15.0 12.0 4.5 19.8 15.8 5.9
compresiune în lungul fibrelor
3 Rezistența caracteristică la Rc 3.3 3.0 - 10.4 9.4 -
compresiune în plan normal
pe direcția fibrelor
4 Rezistența caracteristică la Rt 14.4 8.6 4.3 22.5 13.5 6.8
întindere (în lungul fibrelor)
5 Rezistența caracteristică la Rf// 3.0 2.7 - 6.4 5.7 -
forfecare în lungul fibrelor
6 Rezistența caracteristică la Rf 12.0 10.8 - 24.0 21.6 -
forfecare în plan normal pe
direcția fibrelor
STANDARDELE EUROPENE utilizează REZISTENȚE CARACTERISTICE
PROPRIETĂȚI DE REZISTENȚĂ
Lemn masiv
CLASE DE REZISTENȚĂ
Sistemul claselor de rezistență, bazat pe valorile caracteristice ale rezistențelor, fi,k,
stabilite în standardul SR-EN 338 “Lemn pentru construcții – Clase de
rezistență”, este folosit în proiectare și prezentat în tabelele următoare:
C14 C16 C18 C22 C24 C27 C30 C35 C40
[N/mm2]
fm,k 14 16 18 22 24 27 30 35 40
ft,0,k 8 10 11 13 14 16 18 21 24
ft,90,k 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4
fc,0,k 16 17 18 20 21 22 23 25 26
fc,90,k 4.3 4.6 4.8 5.1 5.3 5.6 5.7 6.0 6.3
fv,k 1.7 1.8 2.0 2.4 2.5 2.8 3.0 3.4 3.8
[kN/mm2]
E0,mean 7 8 9 10 11 12 12 13 14
E0,05 4.7 5.4 6.0 6.7 7.4 8.0 8.0 8.7 9.4
E90,mean 0.23 0.27 0.30 0.33 0.37 0.40 0.40 0.43 0.47
Gmean 0.44 0.50 0.56 0.63 0.69 0.75 0.75 0.81 0.88
[kg/m3]
k 290 310 320 340 350 370 380 400 420
f v , k 0.2 f m0,.k8
E 0, mean
G mean
16
Toate materialele
f t ,0,k 0.6 f m,k prezintă proprietăți
direct proporționale cu
f t ,90,k 0.001 k densitățile acestora
E 0, mean
E90, mean
30
VALORI DE CALCUL UTILIZATE ÎN PROIECTAREA LEMNULUI
Rk f k
lemnului. Acest coeficient ține seama de aproximări de
model și de variații dimensionale.
Rd k mod
M - kmod = factor de modificare ce ține cont ce modificarea
conținutului de umiditate și a duratei încărcării .
Emean
Ed k mod
M k mod mui m di
Gmean
Gd k mod i = reprezintă tipul solicitării
M
În funcție de clasa de exploatare și de
Valorile de calcul ale clasa de durată a încărcării.
proprietăților elastice se
determină în același mod.
VALORI DE CALCUL UTILIZATE ÎN PROIECTAREA LEMNULUI
Tabel – Coeficienți parțiali de siguranță recomandați M pentru proprietăți de
material și rezistențe
S KG n S K n
E0,mean
Valori ale modulului
Clase de rezistență
Strength classes
Densități caracteristice
Characteristic densities
caracteristice
strengths values
fm,k
ft,0,k
rezistențelor
Valori ale Characteristic
fc,0,k
Clase declasses
Strength rezistență
Densități caracteristice
Characteristic densities
CONȚINUTUL DE UMIDITATE (CU)
(MC – moisture content, engl.)
Proprietățile mecanice cresc odată cu scăderea conținutului de umiditate.
În jurul temperaturii de 20oC, majoritatea proprietăților mecanice ale
lemnului îndeplinesc următoarea relație:
MC1 MC 2
PMC2 MG MC 2
PMC1 PMC2
P
MG
- PMG = valoarea proprietății
corespunzătoare conținuturilor
de umiditate mai mari decât
conținutul de umiditate MG
(puțin sub punctul de saturare al
fibrelor), la care variațiile
proprietăților datorită uscării se
observă inițial.
Proprietate n Q/P
Rezistența la întindere 1,5 – 2 0,04 – 0,4
Rezistența la compresiune 2 – 2,5 0,03 – 0,4
Rezistența la încovoiere 1,5 – 2 0,04 – 0,1
Modul de elasticitate 2 0,04 – 0,12
EFECTELE TEMPERATURII ASUPRA PROPRIETĂȚILOR DE
Proprietate REZISTENȚĂ
[procent din valoarea la 20oC]
200
100
Temperatură
Compresiune
Întindere
Lemn de esență
moale
Temperatură
DURATA ÎNCĂRCĂRII
k mod mui m di
elasticitate
Lungă durată 1.00 1.00
Scurtă durată 1.00 1.00
mdi , poartă numele de
coeficienți de lucru sau
factori de modificare datorită
duratei încărcării și solicitării.
ATACURI CHIMICE ȘI BIOLOGICE
• Agenții chimici pot degrada lemnul, gradul de degradare fiind reflectat în
variația gradului de pierdere a proprietăților mecanice. Efectul agenților
chimici asupra caracteristicilor mecanice este dependent de natura acestor
factori chimici.
• Lemnul degradat datorită acțiunii ciupercilor își pierde considerabil din
rezistență.
• Aprecierea stării de degradare a lemnului datorită atacurilor biologice se
realizează în funcție de cantitatea de masă lemnoasă pierdută, ca rezultat
al acțiunii fungice.
• Insectele pot distruge cea mai mare parte din masa lemnoasă, fără însă a
avea un efect evident la exterior.
Bibliografie:
1.https://www.google.ro/search?q=timber+structures
2.Isopescu D. – Timber Structures, 2002, Ed. “Gh. Asachi” Iasi (en.);
3.Isopescu D., Stănilă O. – Lemnul în construcții – Îndrumar pentru lucrări de
laborator, Editura Matei-Teiu Botez, 146 pp, 2014;
4.Isopescu D., Neculai O. – Lemnul în construcții – Ghid de proiectare,
Editura Matei-Teiu Botez, 212 pp, 2015;
5.Green D. W., Winandy J. E., Kretschmann D., Wood handbook: Wood as an
engineering material, Chapter 04 – Mechanical properties of wood, Madison,
WI : USDA Forest Service, Forest Products Laboratory, General technical report
FPL, GTR-113: P. 4.1-4.45 (1999);
6.SR EN 338: 2010 - Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă, Asociaţia
de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);
7.SR EN 1995-1,2/2004 - Eurocode 5: Design of timber structures - Part 1-2.
8.ISO 3131: 1975, Wood - Determination of density for physical and
mechanical tests.
9.SR EN 408: 2004 - Structuri de lemn. Lemn masiv şi lemn lamelat încleiat.
Determinarea anumitor proprietăţi fizice şi mecanice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2004);
10.SR EN 384: 2010 - Lemn de construcţie. Determinarea valorilor
caracteristice ale proprietăţilor mecanice şi ale masei volumice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);
NOTE DE CURS Nr. 4
PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN LEMN
CONȚINUT:
• 1. Metode de proiectare
Proiectare bazată pe metoda rezistențelor admisibile
Proiectare bazată pe metoda stărilor limită
• 2. Pașii de proiectare a structurilor din lemn
METODE DE PROIECTARE
Metode semi-
probabilistice
(Nivelul III)
Metoda c
Metoda a
Proiectare pe baza Metoda b
coeficienților parțiali
MRA MSL
(metoda rezistențelor admisibile) (metoda stărilor limită)
a a
rezistența ultimă
cedare
limita
elastică zona de
întărire gâtuire
deformații
specifice
Tensiunea admisibilă se obține pentru fiecare epruvetă încercată și
fiecare solicitare, în urma testelor standard pe probe de mici
dimensiuni, prin împărțirea valorilor medii statistice ale tensiunilor la
rupere la un coeficient de siguranță unic al materialului și al
condițiilor de prelucrare.
r r
r r
a a
c c
• r = valoarea medie statistică a tensiunii normale la rupere;
• r = valoarea medie statistică a tensiunii tangențiale la rupere;
• a = tensiunea normală admisibilă;
• a = tensiunea tangențială admisibilă;
• c = coeficient de siguranță unic. Ipoteze:
- secțiunile plane înainte de deformare
rămân plane și după deformare;
- este valabilă legea lui Hooke.
Valoarea coeficientului unic de siguranță, c, este determinat statistic și
se bazează pe probabilitatea reală a existenței următorilor parametri:
defecte ale lemnului;
conținut de umiditate;
orientarea fibrelor și a inelelor de creștere;
diferențele dintre performanțele elementelor
structurale la scară naturală și rezultatele
testelor realizate pe epruvete de mici
dimensiuni, standardizate și fără defecte;
concentratori de tensiune datorită
discontinuităților fibrelor;
posibilitatea apariției unor încărcări
suplimentare față de cele considerate inițial în
proiectare; Cauzele greșelilor în construcție
Faza de proiectare
distribuția (transmiterea) încărcărilor;
1.Erori fundamentale în concepție
erori de proiectare. 2.Greșeli în selectarea și organizarea terenului
3.Planificare deficientă
4.Erori de proiectare
5. Erori de execuție
6.Deficiențe ale materialului
7.Erori în exploatare
Faza de execuție
Stadiul de exploatare
Conform teoriei tensiunilor admisibile, tensiunile efective
maxime și deplasările maxime trebuie să satisfacă următoarele
relații:
max, ef a (a)
max, ef a (b)
f max, ef f a (c) încovoiere
Încărcare
Deplasare
(săgeată)
Ed = valoarea de calcul a
efectului acțiunilor
SLU:
SLS:
Ed Rd nu trebuie să depășească
SLS: Ed C d
Rd = rezistența de calcul
Cd = valoare de calcul limită a
criteriului de exploatare considerat
Cd: rigiditatea planșeului, deplasări laterale, frecvență, etc.
Parametrii principali implicați sunt:
- valorile de calcul ale proprietăților materialelor;
- valorile de calcul ale acțiunilor;
- caracteristici geometrice.
VALORI DE CALCUL ALE PROPRIETĂȚILOR MATERIALELOR.
REZISTENȚA DE CALCUL
R( f )ki
Rdi k mod k mod mui m di
M
unde:
- M = coeficient parțial de siguranță pentru material;
- kmod = factor de modificare ce ține seama de efectul duratei încărcării
și al umidității;
- mui = factor ce ține cont de efectul conținutului de umiditate;
- mdi = factor ce ține cont de efectul duratei încărcării.
VALORI DE CALCUL ALE PROPRIETĂȚILOR MATERIALELOR.
REZISTENȚA DE CALCUL A ELEMENTELOR DIN LEMN
Rezistența de calcul, Rd,i, se determină astfel:
La solitarea de încovoiere sau
R( f )k ,( 0 ,90 )i compresiune, rezistența de
Rd ,( 0 ,90 ),i kmod mTi calcul este afectată de alți
M coeficienți, precum: kh sau km
unde:
-Rd,i = rezistența de calcul corespunzătoare unei încărcări ‘i’;
-0 / 90 = paralel / perpendicular pe direcția fibrelor;
-R(f)ki = rezistența caracteristică a elementului din lemn (raportat la materialul lemnos),
solicitat la forțe și momente: întindere, compresiune, încovoiere, forfecare, etc.
Conform Eurocodului 5, notația Rk,(0,90),i este înlocuită cu fk,(0,90),i, care reprezintă
tot rezistența caracteristică;
- kmod = factor de modificare;
- kh = factor de înălțime; factor ce influențează dimensiunile la scară reală (valoarea
caracteristică a rezistenței este obținută în urma testărilor pe epruvete standard);
- mTi = coeficient ce ține cont de utilizarea soluțiilor de protejare a lemnului; valorile
variază între 0,70-1,00 .
- M = coeficienți parțiali de siguranță pentru proprietăți de material și rezistențe. Aceste
valori se regăsesc în SR EN 1995-1-1-2004, prezentate în tabel în ceea ce urmează:
Valori recomandate pentru coeficienții parțiali de
siguranță M pentru proprietăți de material și rezistențe
Grupări fundamentale:
R(f)ki = rezistența caracteristică
Lemn masiv 1.3
Lamelate încleiate 1.25
Evaluarea statistică a
LVL, placaj, OSB, 1.2 caracteristicilor și
Plăci aglomerate 1.3 rezistenței medii obținute
Plăci de fibre, dure 1.3 la testările de laborator,
Plăci de fibre, medii 1.3 pe epruvete din lemn.
Plăci de fibre, MDF 1.3
Plăci de fibre, moi 1.3
Îmbinări 1.3
Plăcuțe metalice perforate pentru
1.25
îmbinări
Grupări accidentale 1.0
0.2
150
kh
h
unde h reprezintă înălțimea
secțiunii grinzii
VALORILE CARACTERISTICE ALE PROPRIETĂȚILOR
LEMNULUI
Epruvete standard utilizate la
determinarea rezistențelor
caracteristice prin încercări de
laborator:
Rezultatele experimentale obținute la testarea la
încovoiere din moment constant pe porțiunea
centrală: a) curba tensiuni-deplasări; b) cedarea
probei din lemn.
Rezultate experimentale obținute la testarea la tracțiune: a) paralelă cu direcția fibrelor: curba tensiuni-
deplasări; b) paralelă cu direcția fibrelor: cedarea probei din lemn; c) perpendiculară pe direcția fibrelor: curba
tensiuni-deplasări; d) ) perpendicular pe direcția fibrelor: cedarea probei din lemn.
VALORILE CARACTERISTICE ALE PROPRIETĂȚILOR
LEMNULUI
Epruvete standard utilizate la
determinarea rezistențelor caracteristice
prin încercări de laborator:
Tensiune
Deplasare
Încovoiere din moment constant
acțiunea reprezintă:
G, j Gk , j i Q,iQk ,i
- gruparea specială
G k, j iQk ,i Ak ,l
- pentru starea limită de serviciu
G k, j iQk ,i
- G sau Q = coeficient parțial de siguranță sau coeficient parțial pentru acțiuni;
- = factor de grupare;
Valorile reprezentative ale acțiunilor,
- G = acțiuni permanente; înmulțite cu G sau Q – poartă numele de
- Q = acțiuni variabile; VALORI DE CALCUL (DE PROIECTARE)
- A = acțiuni accidentale. ALE ACȚIUNILOR.
COEFICIENȚI PARȚIALI PENTRU ACȚIUNI - G (Q)
Coeficienții parțiali pentru acțiuni se numesc și coeficienți parțiali de
siguranță, și descriu capacitatea structurală a unui sistem de a suporta
încărcări mai mari decât cele preconizate inițial. Coeficienții parțiali de
siguranță sunt de obicei determinați pe baza unor analize detaliate,
deoarece testările cuprinzătoare sunt aproape imposibile în cazul a multor
proiecte, cum sunt cele de poduri sau clădiri. Cu toate acestea,
capacitatea structurii de a prelua încărcări trebuie determinată cu o
rigurozitate rezonabilă.
Coeficienții de siguranță adecvați se stabilesc pe baza unor aspecte,
cum ar fi:
•acuratețea predicției încărcărilor impuse, rezistențe, precum și condițiile
de mediu la care structura va fi expusă pe durata exploatării;
•consecințele cedării structurii;
•costul supradimensionării pentru obținerea acestui factor de siguranță.
Analiza de risc, analiza modului de cedare și efectelor acesteia, precum și
alte criterii sunt de obicei utilizate. Pentru unele aplicații specifice, valorile
de calcul sunt impuse de legi, politică sau standarde de proiectare.
ETAPE DE PROIECTARE ALE STRUCTURILOR DIN LEMN
valorile de calcul ale încărcărilor sunt date în standarde (SR EN, EC sau
coduri de proiectare – valori nominale & coeficienți de siguranță
pentru acțiuni);
distribuția încărcării identifică poziția, magnitudinea și direcția încărcării;
o grupare de încărcare (combinație) identifică distribuții compatibile ale
încărcărilor, deplasări sau imperfecțiuni considerate în cazul unei
verificări particulare. Pentru fiecare combinație de încărcare, valorile de
calcul ale efectelor acțiunilor se determină conform unor reguli de
grupare a încărcărilor. Proiectarea structurilor din lemn se bazează pe
anumite tipuri de combinații de încărcări.
A. PROIECTAREA PE BAZA METODEI REZISTENȚELOR
ADMISIBILE
2. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale elementelor din lemn, precum
dimensiunile secțiunilor transversale, aria, modulul de rezistență, momentul
de inerție, momentul de inerție static. De obicei, dimensiunile secțiunilor
transversale sunt reprezentate de valorile nominale ale acestora.
3. Evaluarea tensiunilor efective maxime și a deplasărilor pe baza
efectelor acțiunilor și a caracteristicilor geometrice.
4. Selectarea proprietăților materialului (rezistențe).
Acestea sunt reprezentate de valorea medie obținută în urma încercărilor
experimentale, care, în general, corespunde unui raport al distribuției
statistice a proprietăților particulare ale materialului în condiții specifice.
Valoarea admisibilă a proprietăților materialului este în general definită ca
fiind raportul dintre valoarea medie rezultată în urma testărilor
experimentale și un factor de siguranță unic.
5. Verificarea condiției ca valorile efective maxime ale tensiunilor și ale
deplasărilor să fie mai mici sau egale cu valorile admisibile
Dacă această condiție nu este îndeplinită, este necesară modificarea
caracteristicilor geometrice ale elementelor din lemn și/sau ale structurii
și/sau ale proprietăților materialului.
B. PROIECTAREA PE BAZA METODEI STĂRILOR LIMITE
Conform metodei stărilor limită ultime, procesul de proiectare a unei
structuri din lemn trebuie să îndeplinească parcurgerea următoarelor etape:
1. Determinarea valorilor de proiectare (de calcul) ale efectelor
acțiunilor:
valorile caracteristicile ale încărcărilor sunt prevăzute în normative;
distribuția încărcărilor, poziția, mărimea și direcția acțiunii;
gruparea acțiunilor,compatibile, a deplasărilor și a imperfecțiunilor
considerate la o verificare particulară.
2. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale elementelor din lemn.
3. Evaluarea tensiunilor efective maxime și a deplasărilor pe baza
efectelor acțiunii și a caracteristicilor geometrice.
4. Selectarea proprietăților materialului (rezistențe).
Acestea sunt reprezentate de valorile caracteristice.
5. Verificarea condiției ca efectele acțiunilor să fie mai mici sau egale
cu valoarea de calcul a rezistenței.
Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, este necesară modificarea
caracteristicilor geometrice ale elementelor din lemn și/sau a structurii.
Bibliografie:
1.https://www.google.ro/search?q=timber+structures
2.Isopescu D. – Timber Structures, 2002, Ed. “Gh. Asachi” Iasi (en.);
3.Isopescu D., Stănilă O. – Lemnul în construcții – Îndrumar pentru lucrări de
laborator, Editura Matei-Teiu Botez, 146 pp, 2014;
4.Isopescu D., Neculai O. – Lemnul în construcții – Ghid de proiectare,
Editura Matei-Teiu Botez, 212 pp, 2015;
5.Green D. W., Winandy J. E., Kretschmann D., Wood handbook: Wood as an
engineering material, Chapter 04 – Mechanical properties of wood, Madison,
WI : USDA Forest Service, Forest Products Laboratory, General technical report
FPL, GTR-113: P. 4.1-4.45 (1999);
6.SR EN 338: 2010 - Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă, Asociaţia
de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);
7.SR EN 1995-1,2/2004 - Eurocode 5: Design of timber structures - Part 1-2.
8.ISO 3131: 1975, Wood - Determination of density for physical and
mechanical tests.
9.SR EN 408: 2004 - Structuri de lemn. Lemn masiv şi lemn lamelat încleiat.
Determinarea anumitor proprietăţi fizice şi mecanice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2004);
10.SR EN 384: 2010 - Lemn de construcţie. Determinarea valorilor
caracteristice ale proprietăţilor mecanice şi ale masei volumice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);
NOTE DE CURS Nr. 5
PROIECTAREA GRINZILOR DIN LEMN
(ELEMENTE ORIZONTALE)
CONȚINUT:
• 1. INTRODUCERE. ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN
• 2. PROIECTAREA GRINZILOR DIN LEMN MASIV
• 3. PROIECTAREA GRINZILOR COMPUSE (FLITCHED BEAMS)
• 4. PROIECTAREA GRINZILOR CHERTATE (NOTCHED BEAMS)
INTRODUCERE: ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN
pană de coamă
căprior comun
pană de coamă pană
căprior principal
element de fixare
pentru pană
umplutură de cosoroabă
cărămidă
pane
pane
căprior
pană de coamă
căprior
pană element
pană de fixare
pane pentru
umplutură de grindă de piesă de pană
cărămidă rigidizare fixare
element de cosoroabă
rigidizare
y
Proiectarea unei grinzi de lemn presupune
alegerea unei specii lemnoase, a unei clase
de rezistență pentru material, precum și a
x dimensiunilor secțiunii transversale, astfel
h încât să se evite cedarea elementului.
Cedarea grinzii poate fi determinată de:
încovoiere;
forfecare;
b forțe axiale: întindere și compresiune;
flambaj lateral;
Secțiune transversală rezemări;
rectangulară a grinzii de lemn săgeată, determinată de încărcările din
exploatare.
a. GRINDĂ SOLICITATĂ LA ÎNTINDERE AXIALĂ
Nt 0=paralel cu fibrele
Nt i
90=perpendicular pe
direcția fibrelor
h I yy
z Wn W yn
2 z
bI R( f )kv ,i bI T S
T max Lr Rdv,i kmod mTv max,ef max
Rdv ,i
S M S
bh 2
bI
S
8
b.1. DIMENSIONAREA DIN MOMENT ÎNCOVOIETOR ȘI FORȚĂ TĂIETOARE
(CONDIȚIA DE REZISTENȚĂ) Tensiuni
tangențiale din
Tensiuni normale încovoiere
(de compresiune și întindere)
din încovoire
unde:
- (M)max = valoarea maximă a momentului încovoietor, [Nmm];
- (T)max = valoarea maximă a forței tăietoare, [N];
- Wn = valoarea nominală a modulului de rezistență în raport cu axa y-y, [mm3];
- S = momentul static față de axa y-y (axă principală), [mm3];
- b = lățimea secțiunii transversale a grinzii, [mm];
- h = înălțimea secțiunii grinzii, [mm];
- I = momentul de inerție față de axa y-y, [mm4];
- max,ef = tensiunea normală maximă efectivă din încovoiere;
- Rdm,= rezistența de calcul la încovoiere;
- Rkm,= fkm = rezistența caracteristică la încovoiere, [N/mm2], prevăzută în standarde;
- kmod,, mTm = parametri (factori) ai elementelor din lemn solicitate la încovoiere;
- M = coeficient parțial de siguranță a proprietății materialului (încovoiere sau forfecare);
- Mr = capacitatea portantă a grinzii la încovoiere;
- max,ef = tensiunile tangențiale efective maxime;
- Rdv,i = rezistența de calcul la forfecare;
- Rkv,i = fkv,i = rezistența caracteristică la forfecare, [N/mm2], prevăzută în standarde (în cazul
de față, i=0, paralel cu direcția fibrelor);
- kmod,, mTv = parametri (factori) ai elementelor din lemn solicitate la forfecare;
- Lr = capacitatea de rezistență la forfecare a grinzii.
b.2. DIMENSIONARE DIN CONDIȚIA DE REZEMARE
Capetele grinzii pot fi rezemate direct pe elementele suport, care pot fi alte
elemente din lemn (vezi figura), un perete din zidărie, un suport din oțel, o
grindă sau o placă. Pentru a evita strivirea elementului în zona de rezemare,
datorită solicitării de compresiune perpendiculară pe direcția fibrelor, trebuie
evaluată capacitatea de rezistență.
Direcția fibrelor
Aria de rezemare lr
Rezemare = compresiune perpendiculară
pe direcția fibrelor
Conform Stărilor Limită Ultime, condiția impusă în standard este:
R( f )kc ,90( )
F Qr Rdc ,90( ) Abearingmr kmod mTc Abearingmr
M
max
max,ef
F max
Rdc ,90 ,( )
mr Abearing
b.2. DIMENSIONARE DIN CONDIȚIA DE REZEMARE
unde:
− (F)max = forța de rezemare, reacțiunea maximă sau forță concentrată;
− Abearing = aria de rezemare (aria de contact) = lungimea de rezemare x lățimea secțiunii;
− max,ef = tensiunea maximă efectivă de rezemare (compresiune perpendiculară pe
direcția încărcării);
− Rdc, 90() = rezistența de calcul la compresiune perpendiculară pe fibre;
− Rkc,90() = fkc,90() = rezistența caracteristică la compresiune perpendiculară pe fibre;
− kmod , mTc = factori pentru compresiune perpendiculară pe fibre;
− Qr = capacitate de rezistență la compresiune în plan normal pe direcția fibrelor;
− mr = coeficient de reazem. Conform standardelor de proiectare, acest coeficient
prezintă valori între 1,00 – 2,00, în funcție de raportul dintre aria elementului din lemn și
aria de rezemare.
b.3. DIMENSIONAREA DIN CONDIȚIA DE RIGIDITATE (PENTRU SĂGEATĂ)
Înafară de îndeplinirea condiției de rezistență, o
grindă trebuie să asigure și o rigiditate adecvată,
astfel încât să nu se deformeze excesiv.
Conform prevederilor din standardele de proiectare,
deplasarea finală (săgeata) determinată de încărcări
trebuie să fie limitată la o deplasare admisibilă.
Relația de verificare este:
f max,ef f adm L/150; L/250; L/400
P
Nt(c) Nt (c)
x
R( f )kt ( c ) Nt ( c )
N t ( c ) T ( C )r Rdt( c ) An kmod mTt An t ( c ),0 ,d Rdt( c ),i
M An
Conform Eurocodului 5, trebuie să se realizeze verificările:
unde:
−Nt,(c) = forța axială de calcul de întindere/compresiune;
−(My(z))max = momentul maxim de calcul la încovoiere în jurul axei y-y sau/și axei z-z;
−An = aria nominală a secțiunii;
−Wn,y(z) = valoarea nominală a modulului de rezistență față de axa y-y sau/și axa z-z;
−t(c),0,d = valoarea de calcul a tensiunii de compresiune/întindere după direcția fibrelor;
−m,y(z),d = valoarea de calcul a tensiunii la încovoiere în jurul axei y-y sau/și axei z-z;
−Rd,t(c) = ft(c),0,d = rezistența de calcul la întindere/compresiune după direcția fibrelor;
−Rdm = fm,y(z),d = rezistența de calcul la încovoiere în jurul axei y-y sau/și axei z-z;
−km = factor ce ține seama de redistribuirea tensiunilor din încovoiere pe secțiunea
transversală;
−My(z),r = capacitatea de rezistență la încovoiere a grinzii, în jurul axei y-y sau/și axei z-z;
−T(C)r = capacitatea de rezistență la întindere/compresiune a grinzii.
ÎNCOVOIERE + ÎNTINDERE / COMPRESIUNE
ÎNCOVOIERE ÎNTINDERE/
COMPRESIUNE
h sau
b
d. GRINDĂ SOLICITATĂ LA ÎNCOVOIERE PE 2 DIRECȚII
(ÎNCOVOIERE OBLICĂ)
Acest tip de tensiune normală din încovoiere este întâlnită în special la panele șarpantelor
din lemn, care sunt montate perpendicular pe panta acoperișului. Acolo unde este posibil,
pana de acoperiș ar trebui să fie situată în plan vertical, iar dacă este necesar, elementul
suport ar trebui chertat. Acest lucru simplifică foarte mult proiectarea și oferă o secțiune
economică. Atunci când panele de acoperiș sunt situate în plan înclinat, trebuie să se
acorde o atenție sporită la zonele de reazem, unde pot apărea alunecări sau rotiri.
Conform Stărilor Limită Ultime, condiția impusă în standard este:
M y r
z max max
M z r Wzn Wyn
unde:
−(Mz)max = momentul încovoietor în jurul axei z-z (axă principală), [Nmm];
−(My)max = momentul încovoietor în jurul axei y-y (axă secundară), [Nmm];
−Wzn = valoarea nominală a modulului de rezistență față de axa z-z, [mm3];
−Wyn = valoarea nominală a modulului de rezistență față de axa y-y, [mm3];
−My(z),r = capacitatea de rezistență la încovoiere a grinzii, în jurul axei y-y sau/și în
jurul axei z-z;
−Rdm = rezistența de calcul la încovoiere a grinzii.
f f f
L/150;
f max,ef f max,final z 2 y 2
max,final max,final adm
L/250;
L/400.
f max,final f 1 f 2 f 3 f
z( y ) z( y )
c
unde f zmax,ef și f ymax,ef reprezintă săgețile față de axa z-z, respectiv axa y-y.
PROIECTAREA GRINZILOR COMPUSE
(FLITCHED BEAMS)
O grindă compusă este alcătuită din 2 materiale asociate,
realizată prin dispunerea unei plăci metalice între 2 grinzi
din lemn, și îmbinarea acestora cu șuruburi la anumite
distanțe. elemente
din lemn
unde:
−k = raportul modular= k=Es/Ew;
−Rdmw = rezistența de calcul la încovoiere a lemnului;
−Wnw = valoarea nominală a modulului de rezistență
y pentru lemn (Wnw = bh2/3);
h h1
placă −Wns = valoarea nominală a modulului de rezistență
metalică
pentru oțel (Wns = th12/6);
−Ew = modulul de elasticitate al lemnului;
b t b −Es = modulul de elasticitate al oțelului;
−Anw = 2bh = valoarea nominală a ariei lemnului;
z −Ans = th1 = valoarea nominală a ariei oțelului;
M max R w
dm
Wn
w
kR w
dm
Wn
s −Rdvw= rezistența de calcul la forfecare a lemnului;
−Iw = momentul de inerție al elementelor din lemn față
2 w w
T max Rdv An kRdvw Ans
de axa y-y;
−Is = momentul de inerție al elementelor din oțel față de
3 axa y-y.
unde: w = lemn (wood); Săgeata este verificată pe baza rigidității, care se determină
s = oțel (steel) astfel:
EI E I E I
w w s s
PROIECTAREA GRINZILOR
CHERTATE (NOTCHED BEAMS)
Linii de tăiere
1.https://www.google.ro/search?q=timber+structures
2.Isopescu D. – Timber Structures, 2002, Ed. “Gh. Asachi” Iasi (en.);
3.Isopescu D., Stănilă O. – Lemnul în construcții – Îndrumar pentru lucrări de
laborator, Editura Matei-Teiu Botez, 146 pp, 2014;
4.Isopescu D., Neculai O. – Lemnul în construcții – Ghid de proiectare,
Editura Matei-Teiu Botez, 212 pp, 2015;
5.Green D. W., Winandy J. E., Kretschmann D., Wood handbook: Wood as an
engineering material, Chapter 04 – Mechanical properties of wood, Madison,
WI : USDA Forest Service, Forest Products Laboratory, General technical report
FPL, GTR-113: P. 4.1-4.45 (1999);
6.SR EN 338: 2010 - Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă, Asociaţia
de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);
7.SR EN 1995-1,2/2004 - Eurocode 5: Design of timber structures - Part 1-2.
8.ISO 3131: 1975, Wood - Determination of density for physical and
mechanical tests.
9.SR EN 408: 2004 - Structuri de lemn. Lemn masiv şi lemn lamelat încleiat.
Determinarea anumitor proprietăţi fizice şi mecanice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2004);
10.SR EN 384: 2010 - Lemn de construcţie. Determinarea valorilor
caracteristice ale proprietăţilor mecanice şi ale masei volumice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);
NOTE DE CURS Nr. 6
PROIECTAREA STÂLPILOR DIN LEMN
(ELEMENTE VERTICALE)
CONȚINUT
• 1. INTRODUCERE
Elemente din lemn verticale
Condiții de rezemare și lungimi efective
Coeficient de zveltețe și coeficient de flambaj
• 2. PROIECTAREA STÂLPILOR DIN LEMN MASIV
• 3. PROIECTAREA STÂLPILOR COMPUȘI
• 4. PROIECTAREA STÂLPILOR CU SECȚIUNE CIRCULARĂ
ȘI SECȚIUNE VARIABILĂ
INTRODUCERE
atunci când aria de reducere este mai mică decât 25% din
y y Ac Ab aria brută, Ab, și reducerea este situată pe fețele
perpendiculare pe direcția de flambaj.
y y
Ac An atunci când reducerea este simetrică în
raport cu direcțiile de flambaj.
lf l lf
l
lf
l
lf
2 2
lef 2l
bh3 hb3 y y
I yy 12 h I zz 12 b
iy iz
Ac bh 12 Ac bh 12
z
N crit 2E 2E 2E
lf
crit 2
2 2
Valoarea de tranziție a coeficientului
lef lef
A A
de zveltețe pentru lemn este 75.
I i
1.0
0
0.9
2
00.8
1 0.8
0
0.7 100
2
0
1 0.8 when... 75
....când
0.6
0
turning point of curvature
100 0.5
0 3100
0.4
3100 2
când .. 75
....when
0
0.3
2 0
0.2
00.1
0 0 =75
yz yz yz
Nc
yz
Load Nc ezex
P
y
xy xy y yx xy
P
x
eeyy x P
ey
y y
x x P f
P
P
P
z x yz
ee
yz yz yz P
P
(a) Load =Nc (b) Load=Nc (c) Load=Nc (d) Load=Nc
M=0 M=N e
M =Ncey
M=N
M cex
z =Ncez
M
Myx=N
=Ncceeyy
y c y
M
M y=N
=N ceex
z c z
CAZUL B)
Stâlp solicitat la compresiune și
Axial concentric and eccentric loads
încovoiere, datorită încărcărilor
transversale
CAZUL A: Stâlp solicitat la compresiune Nc
centrică și excentrică
momentul este
e constant pe
lungimea
Această condiție de încărcare se stâlpului atunci
poate întâlni atunci când: când forța este
- încărcarea acționează centric aplicată centric
- încărcarea acționează excentric
unde:
Valoarea capacității portante a elementului din lemn:
R( f ) kc N c ,d
N c ,d Cr Rdc Ac k mod mTc Ac 1
M Cr
2
1 0.8 rel ,i R( f ) km
λrel ≤ 75 Rdm k mod mTm
100 M
3100
λrel > 75 2
rel ,i
unde:
−Nc,d = valoarea de calcul a forței axiale de compresiune centrică/excentrică, [N];
−Ac = valoarea nominală a ariei comprimate, [mm2];
−My(z) = valoarea de calcul a momentului încovoietor în jurul axei y-y sau/și axei z-z, [Nmm];
−Wy(z) = valoarea nominală a modulului de rezistență în jurul axei y-y sau/și axei z-z;
−c,0,d = valoarea de calcul a tensiunii de compresiune paralelă cu direcția fibrelor;
−m,y(z),d = valoarea de calcul a tensiunii la încovoiere în jurul axei y-y sau/și axei z-z;
−Rdc = fc,0,d = rezistența de calcul la compresiune, (paralelă cu direcția fibrelor: i=0);
−Rdm = fm,y(z),d = rezistența de calcul la încovoiere;
−R(f)m,y(z),d = rezistența de calcul la încovoiere în jurul axei y-y sau/și axei z-z;
−Rkc = fkc = rezistența caracteristică la compresiune (paralelă cu direcția fibrelor), [N/mm2],
prevăzută în standarde;
−kmod,, mTc , mTcm= parametri (factori) ai elementelor din lemn solicitate la compresiune/moment
încovoietor
−km = factor ce ține seama de redistribuirea tensiunilor din încovoiere pe secțiunea
transversală;
−M = coeficient parțial de siguranță aplicat proprietăților materialului (compresiune paralelă cu
fibrele / moment încovoietor);
−φ = coeficient de flambaj;
−Cr = capacitatea de rezistență la compresiune a stâlpului.
CASE B. Stâlp solicitat la compresiune și încovoiere, datorită
încărcărilor transversale
0.78b 2
m ,crit E0 ,05
hlef
rel ,m
2
λrel ,m ≤ 75 1 0.8
100
3100
λrel ,m > 75 2
rel ,m
R( f ) kc N c ,d
N c ,d Cr Rdc Ac k mod mTc Ac 1
M Cr
PROIECTAREA STÂLPILOR COMPUȘI
(STÂLPI DISTANȚAȚI = SPACED COLUMNS)
Stâlpii compuși sunt alcătuiți din elemente din lemn
și oțel, îmbinate cu șuruburi, cuie sau bolțuri. Aceștia
pot fi realizați și intregral din lemn (cherestea).
Plăcile metalice sunt utilizate pentru sporirea
rigidității stâlpilor compuși, pentru prevenirea
flambajului.
Aceștia au o comportare diferită la flambaj, sub
acțiunea încărcărilor axiale de compresiune,
combinate sau nu cu moment încovoietor, în raport
cu axa principală a secțiunii transversale.
Coeficientul de zveltețe este evaluat ținându-se
cont de contribuția plăcuțelor metalice, care sunt
considerate ca părți secundare a stâlpilor.
Cheresteaua reprezintă elementul principal din
structura stâlpului.
STÂLPI COMPUȘI
EXEMPLE
Cherestea Plăcuțe metalice lungi Plăcuțe metalice scurte
Nc Nc Nc
Nc
l1
Nc
Nc Ap Nc Ap Ap Nc Ap
y y y y
1
x
z zx z
x zx zx xz zx zx
b
y y As 1 y As
y As
hp hp hp hp hp hp hp
h hs hs hs hs hs hs
STÂLPI COMPUȘI SOLICITAȚI LA ÎNCĂRCĂRI AXIALE DE
COMPRESIUNE
Aria nominală reprezintă suma ariilor secțiunilor transversale ale lemnului.
Verificările se realizează pe 2 direcții, în raport cu axa z-z și axa y-y,
deoarece stâlpul are valori diferite ale coeficientului de flambaj.
Coeficienții de zveltețe ai stâlpilor compuși, în conformitate cu tipul secțiunii
transversale, poartă numele de coeficienți de zveltețe transformați
efectivi.
Metoda de proiectare este prezentată în Eurocodul 5, Anexele B și C.
Atot R( f )kc
tr
ef φ N c ,d Cr Rdc Ac k mod mTc Ac
I ef M
3
Atot n A ( E I )ef i 1
( E i I i i E i Ai a i2)
1 E 1 A1( h1 h 2) - 3 E 3 A3( h 2 h 3)
( EI ) ef a2
I ef 3
Emean
2 i E i Ai
i 1
-1
i 1 2 E i Ai s i /( K i l 2) pentru i 1 şi i 3
PROIECTAREA STÂLPILOR CU SECȚIUNE CIRCULARĂ ȘI
CU SECȚIUNE VARIABILĂ
1.https://www.google.ro/search?q=timber+structures
2.Isopescu D. – Timber Structures, 2002, Ed. “Gh. Asachi” Iasi (en.);
3.Isopescu D., Stănilă O. – Lemnul în construcții – Îndrumar pentru lucrări de
laborator, Editura Matei-Teiu Botez, 146 pp, 2014;
4.Isopescu D., Neculai O. – Lemnul în construcții – Ghid de proiectare,
Editura Matei-Teiu Botez, 212 pp, 2015;
5.Green D. W., Winandy J. E., Kretschmann D., Wood handbook: Wood as an
engineering material, Chapter 04 – Mechanical properties of wood, Madison,
WI : USDA Forest Service, Forest Products Laboratory, General technical report
FPL, GTR-113: P. 4.1-4.45 (1999);
6.SR EN 338: 2010 - Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă, Asociaţia
de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);
7.SR EN 1995-1,2/2004 - Eurocode 5: Design of timber structures - Part 1-2.
8.ISO 3131: 1975, Wood - Determination of density for physical and
mechanical tests.
9.SR EN 408: 2004 - Structuri de lemn. Lemn masiv şi lemn lamelat încleiat.
Determinarea anumitor proprietăţi fizice şi mecanice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2004);
10.SR EN 384: 2010 - Lemn de construcţie. Determinarea valorilor
caracteristice ale proprietăţilor mecanice şi ale masei volumice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);