UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de Medicina Dentara

LP 5

Dr. Radu Berca M.Sc.

27 martie 2018
 UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU
Facultatea de Medicina Dentara

LP 4

Dr. Radu Berca M.Sc.

27 martie 2018
 TESUTURI
Tipuri principale de tesuturi
lima.osu.edu

 Epitelial

sohoparenting.com

 specializat
 Conjunctiv
 nespecializat
clcpages.clcillinois.edu

 Muscular

 Nervos
science.tjc.edu
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv

Găsit în tot corpul, cu cea mai mare distribuție

Definiție:
Ţesuturile conjunctive reprezintă tipul structural al
organismului

Prezenteîn organe, spațiile dintre acestea

Aspecte structurale variate cu roluri funcționale
diferite
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
MĂDUVA OSOASĂ

Cuprinsă în
 spațiile intertrabeculare - osul spongios
 în canalul medular - diafiza oaselor lungi,

Apare ca
 măduvă roșie bogată în eritrocite,
 măduvă galbenă adipoasă, bogată în adipocite,
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV MĂDUVA OSOASĂ
În secțiune microscopică măduva osoasă apare alcătuită din:
 compartiment vascular
 compartiment tisular, mieloid.

Compartimentul vascular este reprezentat de numeroase spatii

sinusoidale delimitate de celule endoteliale.

Componenta parenchimatoasă este reprezentată de cordoane

celulare aflate printre.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV MĂDUVA OSOASĂ

1. compartimentului celular
2. megacariocitele
3. - 13. celule aflate in diferite stadii
evolutive
14. adipocite
15. capilare sangvine
16. celule mature
17. fibre de reticulină

Măduvă osoasă hematogenă

 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV MĂDUVA OSOASĂ
In măduva roșie hematogenă maturează:
 hematiile (eritropoeză),
 granulocitele (granulocitopoeză),
 limfocitele (limfocitopoeză),
 monocitele (monocitopoeză)
 trombocitele (trombocitopoeză).

Pe măsura maturării lor, elementele figurate sunt eliminate în

sângele capilarelor sinusoidale, traversînd spațiile dintre celulele
endoteliale.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV MĂDUVA OSOASĂ
Starea funcţională a măduvei roşii hematogene este explorată pe
fragmente medulare obținute prin puncții medulare în locuri de
elecție.
Produsul recoltat de către o persoană calificată este examinat
morfologic fie pe secțiuni microscopice, fie pe frotiu, colorat
May-Grunwald-Giemsa.

In studiul morfologic al măduvei hematogene se urmărește nu

numai variația cantitativă a elementelor figurate, dar se
apreciază şi caracterele morfologice de maturație celulară, cât şi
de malignitate celulară.
 ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE MADUVA OSOSASA

TEHNICA

Aspiratul se obține prin puncţia osului iliac (spina iliacă post.-sup.)

Se efectuează rapid, înainte ca proba să coaguleze, mai multe frotiuri
Frotiurile se usucă în aer 30 minute și se colorează MAY
GRÜNWALD GIEMSA
ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE MADUVA OSOASA

 ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE MADUVA OSOSASA

TEHNICA
2 tipuri de frotiuri:
 frotiuri subţiri prin întindere, într-un mod asemănător cu
frotiurile de sânge
 frotiuri cu grunji striviţi (se dispune pe o lamă de sticlă o
porţiune din materialul medular care conţine grunji, iar deasupra
lui se aşează o altă lamă/lamelă cu care acesta este tras spre
capătul lamei)
ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE MADUVA OSOASA

Obiectiv
100X

Anemie megaloblastică
ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE MADUVA OSOASA

Evidenţiază mieloperoxidaza localizată în
granulațiile azurofile
Utila pentru diferențierea
leucemiei acute mieloblastice (POX+)
leucemiei acute limfoblastică (POX- )
ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE MADUVA OSOASA

Detectează prezența glicogenului

Utilizată în dg. leucemiei acute limfoblastice

și al eritroleucemiei
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV MĂDUVA OSOASĂ
Stadiile inițiale ale hematopoiezei nu pot fi recunoscute din
punct de vedere morfologic.

Se pot diferenția celulele imature, slab diferențiate de cele în

maturare, pe seama unor caracteristici morfologice de maturație.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV MĂDUVA OSOASĂ
Celulele tinere, slab diferențiate se caracterizează prin:

 dimensiuni mai mari;

 raport nucleo - citoplasmic foarte mare;
 cromatină nucleara fină;
 prezenta nucleolilor;
 citoplasma redusă bazofilă, lipsa granulațiilor.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV MĂDUVA OSOASĂ
Celulele în maturație se caracterizează prin:

 reducerea dimensiunii celulare;

 micșorarea raportului nucleo-citoplasmic;
 reducerea de volum a nucleului;
 prezenta unei cromatine mai dense, intens colorată;
 scăderea bazofiliei citoplasmei şi apariția de granulații
specifice seriei.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv

ȚESUTUL CONJUNCTIV - MĂDUVA HEMATOGENĂ

1., 6. – 12., 14. celule din seria granulocitară

2. – 5. celule din seria eritrocitară
15. celule din seria trombocitară-
megacarioblast
5. hematii
13. granulocite
16. megacariocit
17. limfocite
18. monocite
19. plachete sangvine

Măduvă hematogenă (frotiu)

 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTU CONJUNCTIV
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ
Seria eritrocitară 2, 3, 4, 5 cuprinde:

 proeritroblastul,
 eritroblastul
 bazofil (cea mai albastră celulă din măduva hematogenă),
 policromatofil,
 oxifil
 reticulocitul.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ
Seria eritrocitară 2, 3, 4, 5:

Diferențierea duce la modificarea caracteristicilor:

 scădere progresivă în dimensiune a celulei;

 virarea putemicei bazofilii a citoplasmei la acidofilei pe
măsura sintezei şi acumulării de hemoglobină,
 pierderea treptată a nucleului.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ
Seria granulocitară 1, 6, 7-12, cuprinde :

 mieloblast,
 promielocit,
 mielocit,
 metamielocit,
 granulocit nesegmentat.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ
Seria granulocitară 1, 6, 7-12:

Diferențierea duce la modificarea caracteristicilor:

 reducerea în diametru a celulei,

 apariția mai întîi de granulaţii:
 primare azurofile nespecifice (promielocit),
 apoi de granulații specifice (mielocit)
 inversarea raportului lor cantitativ în favoarea celor secundare
specifice.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ
Seria limfocitară cuprinde:
 limfoblast
 prolimfocit.

Seria monocitară cuprinde:

 monoblast
 promonocit.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ
Seria trombocitară 15., 16. cuprinde:
 megacarioblastul
 megacariocitul trombocitogen

Caracterstici:
 megacarioblast nucleu voluminos,
citoplasmă bazofilă redusă
 Megacariocit nucleu mare, puternic înmugurit
citoplasmă acidofilă grunjoasă
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ
În afara aprecierii morfologice pe frotiuri colorate MGG, pot fi
explorate şi alte aspecte legate de maturarea mieloidă.

Seria eritrocitară - reticulocite.

Ele se pun în evidenţă prin colorații vitale, când sângele scos din
organism, fără să fie fixat, se pune în contact cu colorantul -
soluţie alcoolică 1% albastru de cresil.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ
Rezultate.
Reticulocitele apar de dimensiuni mai mari decât hematia şi
conţin în interiorul lor o reţea granular-filamentoasă intens
colorată în albastru închis (reprezintă ribonucleoproteine).
În funcție de aspectul reţelei se disting 5 categorii de
reticulocite:
 tip 0 - reţea perinucleară
 tip I - reţea sub formă de ghem strâns maduva hematogenă
 tip II - reţea laxă
 tip III - reţea fragmentată maduva hematogenă
 tip IV - resturi de substanță bazofilă sânge periferic.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ
Seria granulocitară – reacția peroxidazică
(Metoda Graham - Knoll)

Peroxidazele sunt enzime care catalizează transferulde H2 pe

peroxid de nidrogen sau peroxizi organici.

În această metodă, prin acţiunea cuplului peroxid-peroxidază,

benzidina este oxidată la un produs instabil de culoare albastră,
care se oxidează rapid ta un produs galben-brun.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ
Rezultate.
Locul activităţii enzimatice este vizualizat prin prezenta unui
precipitat galben-maroniu.

Enzima se mai numeşte mieloperoxidază (MPO) pentru că apare

de timpuriu în stadiile de diferențiere a granulocitelor
(promielocit) corelată fiind cu granulaţule azurofile
nespecificate.
Pe măsura maturării celulare, activitatea enzimatică se modifică
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
MĂDUVA OSOASĂ HEMATOGENĂ

Explorarea MPO are şi o valoare de diagnostic în diferenţierea

leucemiei acute granulocitare (mieloide) de cea limfoidă.

Reacţia este slabă în cazul monocitelor şi negativă la limfocite.

 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
SÂNGELE
Varietate de țesut conjunctiv în care celulele - elemente figurate,
se află într-o matrice extracelulară fluidă - plasma sangvină.

Elementele figurate sunt reprezentate de:

 hematii (eritrocite, globule roşii),

 leucocite (globule albe)
 trombocite (plachete sangvine).
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
SÂNGELE
ERITROCITELE

Cele mai frecvente celule din sângele periferic.

Au formă discoidală sau biconcavă din profil.

Sunt anucleate şi au diametrul de 7,2 mp.

Citoplasmă acidofilă este mai intens colorată periferic şi palidă

central.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
SÂNGELE
LEUCOCITELE

sunt subdivizate în două clase principale, în raport cu aspectul

granulațiilor din citoplasmă cât şi al nucleului lor

 granulocite

 agranulocite.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
SÂNGELE
LEUCOCITELE GRANULOCITELE
Prezenta de granule citoplasmice
nucleul mare proeminent, multilobat, (aspect de celulă
multinucleată).

Se află trei tipuri de granulocite:

 neutrofile,
 acidofile,
 bazofile.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
SÂNGELE
LEUCOCITELE GRANULOCITELE NEUTROFILE
Cel mai frecvent leucocit în sângele circulant (40-75%).

Nucleu caracteristic, heterocromatic alcătuit din doi lobi la

celulele mai tinere şi 4-5 lobi la celulele mature.

Citoplasmă slab acidofilă conține granulații specifice, mici

neutrofile inegal răspîndite.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
SÂNGELE
LEUCOCITELE GRANULOCITELE EUZINOFILE

Reprezintă 1-5% din leucocitele circulante.

Nucleu bilobat cu lobii uniţi prin punţi de cromatină. Uneori

apare şi cu trei lobi.

Citoplasmă acidofilă conține Granulaţii mari, rotunde, egal

distribuite, acidofile
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
SÂNGELE
LEUCOCITELE GRANULOCITELE BAZOFILE

Reprezintă doar 0-1% din leucocitele circulante.

Nucleu incizat heterocromatic, greu vizibil datorită granulațiilor

bazofile mari, rare, prezente atât în citoplasmă cât si peste
nucleu.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
SÂNGELE
LEUCOCITELE AGRANULOCITELE
Sunt LEUCOCITE lipsite de granulații specifice,

Nucleu nelobat, deşi uneori poate fi identat.

Se mai numesc şi mononucleare.

Se află două categorii:

 limfocit
 monocit.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
SÂNGELE
LEUCOCITELE AGRANULOCITELE LIMFOCIT
apare frecvent în sângele circulant (20-45%).

Nucleu rotund heterocromatic

Citoplasmă redusă, bazofilă.

 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
SÂNGELE
LEUCOCITELE AGRANULOCITELE MONOCIT
cel mai mare element figurat (20-25 mp) şi apare în proporţie de
numai 2-10% dintre leucocite.

Nucleu mare identat, adesea reniform dispus excentric.

Heterocromatina este ordonată în "tablă de şah" cu eucromatina.

Citoplasmă abundentă apare slab bazofilă cu rare granule

azurofile.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV
SÂNGELE
TOMBOCITELE
sunt cele mai mici elemente figurate (2-4 mp).

Rotunde sau biconvexe apar izolate sau agregate.

Anucleate
Citoplasmă conține:
 zonă centrală fin granulară - granulomer
 zonă periferică omogenă - hialomer.
 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV - Sânge

1. hematii
2. granulocite neutrofile
3. granulocit eosinofil
4. plachete sangvine
5. granulomerul
6. hialomerul

Elemente figurate (firotiu sînge periferic)

 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV - Sânge

1. Hematii
2. Granulocit bazofil
3. Monocit
4. Plachete sangvine

Elemente figurate (firotiu sînge periferic)

 TESUTURI
Tesutul conjunctiv
ȚESUTUL CONJUNCTIV - Sânge

1. hematii
2. Limfocit mic
3. limfocit mare
4. trombocite

Elemente figurate (firotiu sînge periferic)

 ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

Pot fi examinate :
1. celulele sangvine
2. celulele epiteliale descuamate / exfoliate
3. sedimentele celulare
4. amprente de ţesuturi sau organe parenchimatoase
 ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR
FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

SPECIMEN RECOLTAT

Sânge capilar neanticoagulat obținut direct din deget

Sânge venos recoltat pentru hemogramă (anticoagulant EDTA) în

primele 2-3 ore de la recoltare
 ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

TEHNICA

Pe o lamă de microscop curată și degresată se aplică o picătura de

sânge lângă capătul mat al lamei;
 ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

TEHNICA
O altă lamă cu margini șlefuite se aplică peste picătura de sânge sub un
unghi de 30-45 grade; se așteaptă ca sângele să se întindă pe toată
lățimea ei;

Se aplică o mișcare ușoară de translație în lungul lamei orizontale

Frotiul se usucă la aer
 ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

TEHNICA

Frotiu de calitate: ~3 cm lungime, 2 cm lățime, întins uniform, cu o

margine de franjuri scurtă (<0.3 cm), o arie de citire în mijloc de 1-1.5
cm și o arie groasă de lungime similară la celălalt capăt.
ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

TEHNICA
 ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

TEHNICA

Fixare cu metanol anhidru

Se utilizează o coloraţie de tip Romanowski (WRIGHT, WRIGHT-
GIEMSA, MAY GRÜNWALD GIEMSA)

Albastru de metilen colorant bazic pt acizi nucleici şi proteine

Eozină colorant acid pt citoplasmă şi hemoglobină
ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

CORECT INCORECT
 ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

Eritrocite Trombocite
ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

Granulocite Agranulocite
 ETAPELE OBŢINERII PREPARATULUI MICROSCOPIC
PERMANENT

METODA FROTIURILOR

FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

Granulocite Agranulocite
Nucleu: violet Nucleu: violet
Citoplasma : roz Citoplasma : albastru
Granulaţii:
neutrofile : roşu-violet
bazofile : albastru închis spre negru
eozinofile: roşu-portocaliu
Dr. Radu Berca  dr.bercar@gmail.com
1. Ciobotaru Carmen, Marcu Elena, Histologie Generala –
Lucrări practice, Ed. Naturismul, București, 1991
2. Diculescu I., Onicescu Doina Histologie medicala, Ed. Medicală,
București, 1987