UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de Medicina Dentara

LP 2

Dr. Radu Berca M.Sc.

8 martie 2018
 UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU
Facultatea de Medicina Dentara

LP

Dr. Radu Berca M.Sc.

8 martie 2018
 TESUTURI
Tipuri principale de tesuturi
lima.osu.edu

 Epitelial

sohoparenting.com

 specializat
 Conjunctiv
 nespecializat
clcpages.clcillinois.edu

 Muscular

 Nervos
science.tjc.edu
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial

Definiție:
Ţesuturile epiteliale acoperă suprafeţele şi delimitează cavităţile,
formează glandele, sunt formate din celule dispuse ordonat,
solidarizate prin joncţiuni.

Celulele individuale prezintă în citoplasmă filamente de

citokeratină (markerul imunohistochimic al epiteliilor)
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
Caractere generale comune:
 unic celular, alcătuit din celule dispuse:

 pe un strat

 mai multe straturi*

* epiteliul prezintă o polaritate tisulară:

 stratul cel mai profund generator situat pe membrana bazală,

 straturile superficiale conțin celule maturate parțial degenerate;

 avascular*, cu puține excepții.

 celulele sunt strâns atașate, matricea extracelulară fiind extrem de
redusă;
 celula prezintă o polaritate morfofuncționalä, deosebindu-se
micro domenii: bazal**, lateral apical.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire

Structură:

Celulele așezate pe o membrană bazală

 Rol în susținere (mecanic/aderența celulară)

 Rol în schimburile tisulare (membrană bazală glomerulară,
membrană alveolară)
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire

Localizare:

 Suprafața exterioară a corpului

 Suprafața interioară a: tubului digestiv, vaselor de sânge,

cavităților naturale, căilor respiratorii și urinare.

 Glandele endo- și exocrine

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
Clasificare
Funcție:
 de acoperire / înveliș (barieră)

epiderma
 transport - ep. glandulare / secretoare

ep intestinal
 senzitiv – senzoriale

celule auditive, fotoreceptoare

N.B.! un epiteliu poate îndeplini mai multe funcții dintre care una
predominantă
Exemplu: epiteliu de acoperire cu rol protector predominant,
+ rol secretor / absorbant
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire / înveliș

acoperă corpul la exterior:

 formând epidermele
 intră în alcătuirea membranelor mucoase seroase
(alături de țesutul conjunctiv)
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire / înveliș
Membranele mucoase delimitează lumenul organelor cavitare (viscere)
având rol protector lubrifiant prin secreția lor vâscoasă bogată în mucus.

Membranele seroase delimitează cavitățile corpului (toracică abdomino -

pelviană) ii acoperă viscerele. Au rol atât protector lubrifiant prin secreția lor
seroasă, apoasă, cit compartimentează viscerele.

În cavitatea abdominopelvinä se află peritoneul

 visceral aderent organelor abdominale pelvine
 parietal, aderent peretelui abdominal.

Mesoteliu - epiteliul de înveliș în cadrul membranelor seroase

Endoteliu - reprezintă epiteliul de înveliș al lumenului vaselor sangvine
limfatice.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
Structura:
de acoperire
 Simple
Clasificare
 Scuamoase (Pavimentoase)– plate, celule în formă de solzi
 Cubice
 Columnare
 Pseudostratificate

 Stratificate

 Scuamoase
Cu keratinizare
Fara keratinizare
 Cubice
 Columnare
 De tranzitie
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
Structura:
de acoperire
 Simple
Clasificare
 Scuamoase (Pavimentoase)– plate, celule în formă de solzi

 Cubice

 Columnare
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
Structura:
de acoperire
Clasificare
 Pseudostratificate

 Stratificate
 Scuamoase
Cu keratinizare

Fara keratinizare
 TESUTURI lima.osu.edu

Structura: Tesutul epitelial

de acoperire
Clasificare
 Stratificate
 Scuamoase

 Cubice

 Columnare

 De tranzitie
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELIU SIMPLU SCUAMOS (PAVIMENTOS_

Celule întinse în suprafațä

(1) nucleu rotund central

înconjurat de
(2) citoplasmă
(3) Limitele celulare
neregulate marcate de
"cementn intercelular
impregnat în negru

mezoteliu, impregnare argenticä

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
Epitelii simple scuamoase:
 capilare,
 alveole,
 glomeruli renali,
 endocard (căptușind încăperile inimii),
 peritoneu (cavitatea abdominală).

Celule de formă poligonală

Nuclei rotunzi-ovalari, așezați la același nivel
Pe secțiune, celulele par turtite cu nucleii turtiți, eliptici.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
Epitelii simple scuamoase:
Lumenul (L) arteriolei tapetat de epiteliu simplu
scuamos (ES).

ES Citoplasma este atenuată și poate fi aproximată

după linia subțire dintre săgeți (limita dintre 2
celule epiteliale nu poate fi vizualizată cu
microscopul optic).

Nucleii (N) bombează in lumen (caracteristic)

A se observa că unii nuclei apar mai aplatizați

decât alții. Aceasta se datorează gradului de
contracție agonală a celulelor mușchiului neted
Epiteliu simplu scuamos (M) de pe peretele vasului
Rinichi
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELIU SIMPLU PAVIMENTOS și CUBOIDAL
Tubi renali cu diametrul redus delimitat de
epiteliu simplu pavimentos
(1) nuclei turtiți, heterocromatici dispu§i
pe un singur strat, înconjurați de
citoplasmă redusă.
Tubi renali cu diametre mai mari
märginigi de epiteliu simplu cuboidal (2)
cu nuclei rotunzi centrali în jurul
(3) lumenului .
(4) Membranä bazală subepitelialä
(5) (6) Capilare sangvine cu nuclei
endoteliali bombați în lumen.
(7), (8), Tesut conjunctiv interstitial).

substanță medulară renală, hemalaun-eozină

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELII SIMPLE CUBOIDE:
 canalele excretoare ale glandelor salivare

Celule de formă puțin înaltă,

Nuclei rotunzi, așezați central, la același nivel

 TESUTURI
in secțiunea microscopică apar tube renali orientali transversal sau longitudinal. Tubii cu diametrul foarte redus sânt alcătuiți din 1-2
lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELII SIMPLE SCUAMOS SI CUBOID:

Epiteliu cuboid simplu (EC).

Epiteliu simplu scuamos ușor de
EC recunoscut datorită nucleilor (N)
Celulele apar pe secțiune de forma unui
aplatizați, dar care protrud în lumen.
pătrat, cu nucleii localizați central.
Citoplasma apare ca o linie închisă la
Membrana celulară poate fi identificată
culoare (săgeți).
(săgeată).

Epiteliu simplu scuamos si cuboid.

Rinichi. Fixare - parafina
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELII STRATIFICATE CUBOIDALE
Lumenul ductului (L) este tapetat de celule ale căror
margini nu sunt foarte evidente, dar stratificarea
nucleilor (N) demonstrează că acest epiteliu este cu
adevărat stratificat.
Epiteliul ductului este înconjurat de o membrană bazală
(BM). Celelalte profiluri tubulare groase sunt secțiuni
tangențiale ale porțiunilor secretoare (S) ale glandei
sudoripare, alcătuită dintr-un epiteliu simplu cuboid.
Vase capilare (CP), care conțin o singură celulă
sangvină, precum și nucleul bombat (săgeată) al celulei
epiteliale, care alcătuiește stratul endotelial. Spațiul larg
gol reprezintă lumenul unui vas limfatic (LV), al cărui
strat endotelial prezintă un nucleu aplatizat ce
bombează în lumen. Se evidențiază mai multă
Glandă sudoripară citoplasmă lângă polul nucleului (săgeată) decât în altă
maimuţă parte.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELIU SIMPLU COLUMNAR CU PLATOU STRIAT
(1) Celule cilindrice cu nuclei ovalari
heterocromatici, situați în axul
longitudinal, pe un singur strat înconjurați
de citoplasmă.
(2) platou striat (apical).
(3) celule caliciforme cu partea apicală
dilatată, citoplasma clară, nucleul turtit
situat bazal.
(4) Membrana bazală subepitelială
(5, 6) Tesut conjunctiv cu fibre, celule și
formațiuni vasculare

epiteliu intestinal, H.E.

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELII SIMPLE COLUMNARE:
 stomac,
 colecist,
 ductele striate ale glandelor exocrine
 intestin subțire (formează un platou
striat (o margine în perie)

Celule de formă înaltă, columnare

Nucleii alungiți, situați în 1/3 bazală VILOZITATEA INTESTINALĂ
HE
La polul apical pot prezenta microvili (intestinul subțire)
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELII SIMPLE COLUMNARE:

Regiunea de micro-vili (MV) la polul apical al

celulelor. Zona unde micro-vilii sunt ancorați (TW)
apare ca o linie densă între marginea ca o perie și
citoplasma apicală.

Formațiunile indicate de săgeți sunt complexe

joncționale între celule adiacente. Celulele sunt înalte și
înguste și nucleii (N) ovali, poziționați la același nivel.

Membrana bazală (săgeți) separă epiteliul de țesutul

conjunctiv (CT) .
Nucleii rotunzi (rN) din zona epiteliului aparțin
leucocitelor care migrează în lumenul (L) al
Epiteliu simplu columnar. duodenului.
Duoden. Maimuță Celule calciforme (GC)
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELIU SIMPLU CILINDRIC CILIAT

Celule cilindrice ciliate situate pe un singur

strat cu
(1) nuclei ovalari în axul longitudinal.
(2) Cili la polul apicål
(3) Celule neciliate clare, secretorii.
(4) Membrana bazală subepitelialä
(5) Tesutul conjunctiv cu fibre, celule
formațuni vasculare

mucoasa tubară, hemalaun-eozină.

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELIU PSEUDOSTRATIFICAT CILINDRIC CILIAT
Falsa stratificare datoratä dispozigiei
nucleilor la diferite înălțimi.

(1), (2) Celule cilindrice, nuclei ovalari, în

ax longitudinal, cili apical.
(3), (4) Celule caliciforme, intercalate.
(5) Celule cilindrice joase, nucleu rotund
bazal
Toate celulele vin în contact cu membrana
bazală
(6), (7), (8), (9) Tesut conjunctiv cu fibre și
celule
mucoasa traheală, hemalaun-eozină.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELII PSEUDOSTRATIFICATE

celule în formă de ciupercă / umbrelă

așezate pe un singur strat

datorită dispunerii nucleului, creează falsa
impresie de stratificare.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELII PSEUDOSTRATIFICATE COLUMNARE:

Celule înghesuite, de diferite înălțimi și circumferințe,

așezate pe membrana bazală. Nucleii (N) nu sunt
poziționați la același nivel, ocupă ¾ din stratul epitelial.
*locația și morfologia nucleilor oferă cea mai bună
metodă de recunoaștere a acestui tip de epiteliu.

Celulele bazale (BC) prezintă nuclei mici, rotunzi/ovali,

în vecinătatea membranei bazale. Celulele ciliare
(săgeți) prezintă nuclei mari, ovali. Peretele terminal
(TW) susține cilii (C), care propagă mucusul de-a
lungul suprafeței epiteliale.
Țesutul conjunctiv prezintă exemple bune de epiteliul
scuamos simplu (vârf săgeți) care formează stratul
Cavitate nazala endotelial al vaselor de sânge (BV) și limfatice (LV).
Sectiune parafina
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELIU STRATIFICAT SCUAMOS NEKERATINIZAT
(1) Membrana bazală
(2) Strat bazal, generator cu nuclei rotunzi
heterocromatici centrali dispuși pe un singur strat.
(3)Stratul intermediar mai multe pături de celule
poligonale cu nuclei ovalari înconjuragi de citoplasma
acidofilă.
(4) Stratul superficial mai multe pături de celule turtite,
pavimentoase cu (5) nuclei turtițgi paraleli cu suprafața
epitelialä. (6)Cel mai extern, celule descuamate.

(7)Tesut conjunctiv
(8), fibre, (9) celule, (10) formațiuni vasculare , (b)
corion
Uroteliu, H.E.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELII STRATIFICATE SCUAMOASE NEKERATINIZATE:
 mucoasa bucală,
 esofagul,
 laringele,
 mucoasa vaginală.

Structural este identic cu

epiteliul scuamos
stratificat keratinizat, cu
excepția celulelor de la
suprafață, care se
exfoliază fără să se
keratinizeze.
Mucoasa orală HE
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELII STRATIFICATE SCUAMOASE NEKERATINIZATE
Este evidentă lipsa vascularizării epiteliului, care are o
grosime de aproximativ 30 - 35 de straturi. Hrana
trebuie să ajungă la celulele mai superficiale prin
difuziune de la vasele sangvine ale țesutului conjunctiv
(CT). Se observă că celulele aflate pe membrana
bazală, denumite strat bazal (BL), au o formă cuboidă.
Datorită activității lor mitotice, acestea generează
celulele epiteliului, care, pe măsură ce migrează spre
suprafață, devin din ce în ce mai aplatizate.
Atunci când aceste celule ajung la suprafață, pentru a fi
detașate în lumenul esofagian (EL), acestea au o
morfologie scuamoasă. Stratul endotelial al unui vas
este reprezentat sub formă de nuclei risipiți (N) care
bombează în lumen (L).
Esofag
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELIU STRATIFICAT SCUAMOS KERATINIZAT
(1) Membrana bazală
(2) Stratul bazal, generator cu nuclei rotunzi centrali
heterocromatici înconjuragi de citoplasme upr bazofile.
(3) Stratul spinos mai multe pătui•i de celule poligonale,
citoplasme acidofile, nucleu ovalar, "spinin intercelular.
(4) Stratul granulos mai multe päturi de celule aplatizate,
nucleul turtit, citoplasma cu granulavi bazofile.
(5) Stratul lucid celule turtite, lipsite de nucleu,
citoplasma slab colorată.
(6) Stratul cornos celule aplatiznte, puternic acidofile.
(7) Strat exfoliator celule cornoase descuamate.

(8) Tesutul conjunctiv subiacent formînd (b) papile

Epiderm, H.E. dermice conținând
(9 ) celule, (10) fibre și (11) formațiuni vasculare.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial de acoperire

Epitelii stratificate scuamoase keratinizate: EPIDERM:
Stratum corneum (strat cornos) – celule turtite, anucleate, încărcate cu keratină.
Stratum lucidum – celule turtite, cu nuclei degenerați, keratinocite moarte.
Stratum granulosum (strat granular) – 3-5 rânduri de celule romboidale, citoplasma
bazofilă.
Stratum spinosum (strat spinos) – mai multe rânduri de celule poligonale cu nuclei
rotunzi, așezați central; începe keratinizarea.
Stratum basale (strat bazal) – un rând de celule cubice, bazofile, pe MB; Stratul
germinativ.

Sensul de maturare (si cheratinizare) al celulelor epiteliale

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELII STRATIFICATE SCUAMOASE KERATINIZATE

Stratul gros de celule moarte ce conțin keratină (K), are

rol de protecţie. Configuraţia cu interdigitaţii dintre
derm (P) și marginea epitelială (R) oferă o suprafață
adezivă mai mare de furnizare a substanțelor nutritive
decât dacă aceasta ar fi doar o interfață plată.

Membrana bazală (BM) desparte epiteliul de țesutul

conjunctiv. Observați canalul (D) unei glande
sudoripare, care pătrunde pe la baza unei margini
epidermice, pe măsură ce continuă către exterior
(săgeți).

Piele. Secțiune cu parafină

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
de acoperire
EPITELIU DE TRANZIȚIE
(1) Membrana bazală
(2) Strat bazal conține celule bazalè
cuboidale, nuclei rotunzi centrali,
(3) Stratul intermediar. Celule
rachetiforme, suprapuse, nucleu rotund-
ovalar, citoplasma clară, limite celulare
distincte.
(4) Strat superficial cu celule
umbeliforme, globuloase, nucleu rotund
central, adesea binucleate.

(5) Tesut conjunctiv (6) celule, (7) fibre,

(8) formațiuni vasculare, (corion, b).
uroteliu, H.E.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial - de acoperire

EPITELIU DE TRANZIȚIE
Vezică urinară goală, relaxată, după cum este
indicat de celulele mari, rotunde, în formă de dom
(rC); unele dintre acestea sunt ocazional binucleare
(săgeată), atingând lumenul (L). Celulele epiteliale
aflate pe membrana bazală (BM) sunt foarte mici dar
își măresc dimensiunea pe măsură ce migrează spre
suprafață și încep să capete o formă de pară.
Când vezica urinară se destinde, grosimea
epiteliului se reduce și celulele se aplatizează,
devenind mai asemănătoare cu cele scuamoase.
Interfața dintre țesutul conjunctiv (CT) și epiteliu
este plată, cu foarte mici interdigitaţii între ele.
Țesutul conjunctiv este foarte vascularizat în imediată
veinătate a epiteliului, evidenţiat de prezenţa
arteriolelor (A) și venulelor (V).
Căptușelile endoteliale scuamoase simple ale acestor
Vezica urinară. Maimuță vase, caracterizate prin nucleii lor bombați (săgeți).
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial - de acoperire

EPITELIU DE TRANZIȚIE
Vezică urinară goală, relaxată, după cum este
indicat de celulele mari, rotunde, în formă de dom
(rC); unele dintre acestea sunt ocazional binucleare
(săgeată), atingând lumenul (L). Celulele epiteliale
aflate pe membrana bazală (BM) sunt foarte mici dar
își măresc dimensiunea pe măsură ce migrează spre
suprafață și încep să capete o formă de pară.
Când vezica urinară se destinde, grosimea
epiteliului se reduce și celulele se aplatizează,
devenind mai asemănătoare cu cele scuamoase.
Interfața dintre țesutul conjunctiv (CT) și epiteliu
este plată, cu foarte mici interdigitaţii între ele.
Țesutul conjunctiv este foarte vascularizat în imediată
veinătate a epiteliului, evidenţiat de prezenţa
arteriolelor (A) și venulelor (V).
Căptușelile endoteliale scuamoase simple ale acestor
Vezica urinară. Maimuță vase, caracterizate prin nucleii lor bombați (săgeți).
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE
Acumulări celulare epiteliale cu rol predominant secretor.
GLANDA = Epiteliu glandular + țesutul conjunctiv (vase + nervi)
Glande:

 Exocrine produsul de secreție al celulelor epiteliale fiind eli-

minat la suprafața corpului (glande integumentare:
sebacee, sudoripare, mamare) sau în cavitățile
viscerelor (glandele digestive, uterine)
 Endocrine produs de secreție - hormonul - este eliberat în ca-
pilare sangvine,
lipsite de ducți excretori (hipofiza, tiroida,
suprarenală etc.).
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
Secretoare (glande)

Exocrine: secretă produșii prin canale excretoare la

suprafaţa / interiorul suprafeţei epiteliale
 glande mamare,  sudoripare,
 sebacee;  salivare,
 intestinale,  celule caliciforme

Celulele caliciforme = glande exocrine unicelulare

se găsesc răspândite prin straturile
epiteliale columnare simple și
pseudostratificate
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE

CELULA CALICIFORMĂ (mucoasa intestinală)

(
Glandă unic celulară, intra epitelială, aflată printre enterocite.
Forma sa este comparată cu un caliciu de floare având o porțiune
dilatată plină cu conținut mucigen,
Citoplasma apare necolorată.
Polul bazal îngust conține nucleul rotund heterocromatic.
Observații:
în colorații speciale cu mucicarmi, citoplasma celulei caliciforme
se colorează în roșu
în colorații histochimice cu albastru alcian, componenta
mucoproteică a mucusului apare albastru-verzui;
în metoda PAS, componenta glicoproteică se colorează în roșu –
magenta.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
Secretoare (glande)
CELULE CALICIFORME
(1) Celule cilindrice cu nuclei ovalari
heterocromatici, situați în axul longitudinal,
pe un singur strat înconjurați de citoplasmă.
(2) platou striat (apical).
(3) CELULE CALICIFORME cu partea
apicală dilatată, citoplasma clară, nucleul
turtit situat bazal.
(4) Membrana bazală subepitelială
(5, 6) Tesut conjunctiv cu fibre, celule și
formațiuni vasculare

epiteliu intestinal, H.E.

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
Secretoare (glande)
CELULE CALICIFORME
Falsa stratificare datoratä dispozigiei
nucleilor la diferite înălțimi.

(1), (2) Celule cilindrice, nuclei ovalari, în

ax longitudinal, cili apical.
(3), (4) CELULE CALICIFORME,
INTERCALATE.
(5) Celule cilindrice joase, nucleu rotund
bazal
Toate celulele vin în contact cu membrana
bazală
(6), (7), (8), (9) Tesut conjunctiv cu fibre și
celule

mucoasa traheală, hemalaun-eozină.


Tesutul epitelial - secretor
CELULE CALICIFORME
Ileum Secțiune plastic
lima.osu.edu
TESUTURI
Vilii din ileum arată numeroase celule caliciforme (GC)
localizate printre celulele epiteliale columnare simple (EC).
Marginea celulelor columnare, ca o perie (vârf săgeată), este
prezentă foarte puțin pe celulele caliciforme.
Regiunea apicală a celulei caliciforme este cunoscută ca
teaca (theca) (T) și este umplută cu mucin (m), care
acoperă și protejează stratul intestinal.
Nucleii rotunzi (rN) aparţin limfocitelor care migrează
din epiteliu în lumen (L). Mucinul (m), din theca (T)
expandată, a fost precipitat parțial și dizolvat în timpul
procedurii de deshidratare. Nucleul (N) celulei caliciforme
este relativ dens datorită cromatinei condensate. Între nucleu
și theca se află zona Golgi (GZ), unde proteinele celulei sunt
modificate și ambalate în granule secretoare pentru
expediere. Baza (b) celulei caliciforme este subțire
„înghesuită” între celulele columnare, dar ea atinge
membrana bazală (BM). Marginea terminală, în perie, a
celulei caliciforme este foarte redusă, dar nu complet
absentă (vârf săgeți).

Tesutul epitelial - secretor
CELULE CALICIFORME
Ileum Secțiune plastic
lima.osu.edu
TESUTURI
Vilii din ileum arată numeroase celule caliciforme (GC)
localizate printre celulele epiteliale columnare simple (EC).
Marginea celulelor columnare, ca o perie (vârf săgeată), este
prezentă foarte puțin pe celulele caliciforme.
Regiunea apicală a celulei caliciforme este cunoscută ca
teaca (theca) (T) și este umplută cu mucin (m), care
acoperă și protejează stratul intestinal.
Nucleii rotunzi (rN) aparţin limfocitelor care migrează
din epiteliu în lumen (L). Mucinul (m), din theca (T)
expandată, a fost precipitat parțial și dizolvat în timpul
procedurii de deshidratare. Nucleul (N) celulei caliciforme
este relativ dens datorită cromatinei condensate. Între nucleu
și theca se află zona Golgi (GZ), unde proteinele celulei sunt
modificate și ambalate în granule secretoare pentru
expediere. Baza (b) celulei caliciforme este subțire
„înghesuită” între celulele columnare, dar ea atinge
membrana bazală (BM). Marginea terminală, în perie, a
celulei caliciforme este foarte redusă, dar nu complet
absentă (vârf săgeți).

Tesutul epitelial - secretor
CELULE CALICIFORME
Ileum Secțiune plastic
lima.osu.edu
TESUTURI
Vilii din ileum arată numeroase celule caliciforme (GC)
localizate printre celulele epiteliale columnare simple (EC).
Marginea celulelor columnare, ca o perie (vârf săgeată), este
prezentă foarte puțin pe celulele caliciforme.
Regiunea apicală a celulei caliciforme este cunoscută ca
teaca (theca) (T) și este umplută cu mucin (m), care
acoperă și protejează stratul intestinal.
Nucleii rotunzi (rN) aparţin limfocitelor care migrează
din epiteliu în lumen (L). Mucinul (m), din theca (T)
expandată, a fost precipitat parțial și dizolvat în timpul
procedurii de deshidratare. Nucleul (N) celulei caliciforme
este relativ dens datorită cromatinei condensate. Între nucleu
și theca se află zona Golgi (GZ), unde proteinele celulei sunt
modificate și ambalate în granule secretoare pentru
expediere. Baza (b) celulei caliciforme este subțire
„înghesuită” între celulele columnare, dar ea atinge
membrana bazală (BM). Marginea terminală, în perie, a
celulei caliciforme este foarte redusă, dar nu complet
absentă (vârf săgeți).
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
Secretoare (glande)

Endocrine: secretă produșii direct în sânge sau limfă

 hipofiza,

 tiroida,

 Suprarenalele

Mixte:
 pancreasul

 exocrin prin sucul pancreatic;

 endocrin datorită insulinei,
 glandele sexuale

 exocrin, datorită gameților;

 endocrin prin producerea de hormoni sexuali.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE
Glandele exocrine sânt clasificate în raport cu cele două
caracteristici majore:
 Morfologic
 glande simple,
 glande compuse;
 Funcțional (mecanismul de secreție):
 merocrine (secreție obișnuită),
 apocrine (secreție cu participare a componentelor
celulare),
 holocrine (secreție cu destrucție celulară)
ADENOMER = porțiunea secretorie a unei glande exocrine
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE

GLANDA TUBÚLARĂ SIMPLĂ (glanda intestinală Lieberkuhn,)

În țesutul conjunctiv al mucoasei intestinale se pot observa formațiuni

epiteliale tubulare cu lumen drept, îngust, simplu, delimitat de
un șir de enterocite printre care apar si celule caliciforme.

În treimea mijlocie a glandei pot fi observate celule cu frecvente

mitoze,

bazal, celule glandulare cu granulații apicale acidofile celule Paneth.

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE

GLANDA TUBÚLARĂ SIMPLĂ (glanda intestinală Lieberkuhn,)

(1) Lumen tubular simplu, înconjurat de

celule secretorii,
(2) Membrană bazală
(3) Enterocite cu platou striat, nuclei ovalari
în ax longitudinal
(4) Celule în mitoză
(5) Celule Paneth cu granulații apicale
(6) limfocite cu pasaj transepitelial
(7) (8) Tesut conjunctivo-vascular
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE

GLANDA TUBULARĂ GLOMERULATĂ SIMPLĂ (glanda

sudoripară, piele)
La limita dintre derm și hipoderm, se pot observa formațiuni
epiteliale tubulare secționate în diverse planuri. Fiecare
tub este alcătuit dintr-un strat de celule cubico-
cilindrice, unele cu citoplasma clară, altele ușor
bazofilă. Nucleul este rotund, situat spre treimea externă
a celulei.
Între celulele epiteliale membrana bazală apar nuclei întunecați
alungiți ai celulelor mioepiteliale
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE
GLANDA TUBULARĂ GLOMERULATĂ SIMPLĂ (glanda
sudoripară, piele)

(1) Acini seroși,

(2) Celule seroase cu ctoplasma bazofila
(3) Celule seroase cu citoplasma acidofila
(4) Membrana Bazală
(5) Nuclei celule mioepiteliale
(6) Lumen gkandular
(7) Duct intercalar
(8) Canale striate
(9) - (13) Tesut conjunctiv
 lima.osu.edu

TESUTURI
Tesutul epitelial - secretor
Glandă sudoripara Glandele sunt simple, neramificate și tubular spiralate,
producând o soluție apoasă.
Porțiunea secretoare a glandei este compusă dintr-un tip
de epiteliu simplu cuboid cu două tipuri de celule, o celulă
care se colorează mai deschis, care alcătuiește cea mai mare
parte din porțiunea secretoare, și o celulă care se colorează
mai închis, care de obicei nu poate fi distinsă la microscopia
optică. În jurul porțiunii secretoare se găsesc celulele mio-
epiteliale (MC), care înconjoară tubulul secretor și ajută la
exprimarea fluidului în canalele conductoare (D).
Canalele conductoare(D) sunt compuse dintr-un tip de
epiteliu stratificat cuboid, ale cărui celule sunt mai mici
decât cele ale unității secretoare. Prin urmare, în secțiunile
histologice, canalele conductoare sunt întotdeauna mai
închise la culoare decât unitățile secretoare. Spațiile mari
care arată mai goale sunt celule adipoase (grăsime) (AC). A
se observa numeroasele vase sangvine (săgeți) din
vecinătatea glandei sudoripare.
Piele. Sectiune parafina
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE
GLANDA ACINOASĂ RAMIFICCATĂ SIMPLĂ

La nivelul dermului, în vecinătatea foliculilor piloși apar formațiuni

epiteliale glandulare formate din unități acinoase ramificate.
Fiecare unitate secretorie este înconjurată periferic de celule
cuboidale, citoplasma ușor bazifilă, frecvente mitoze.

Central, se află celule poligonale, cu citoplasma clară (conține

sebum), nuclei suferind modificării de picnoză, cariorexis și
carioliză.

Glanda sebacee este o glandă holocrină.

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE
GLANDA ACINOASĂ RAMIFICCATĂ SIMPLĂ
(1) Folicul pilosi cu glandă sebacee anexată,
(2) Unitate secretorie acinoasă, ramificată
(3) Strat de celule bazale cu nuclei rotunzi
heterocromatici, ctoplasmă bazofilă
(4) Membrana Bazală
(5) Celule poligonale cu citoplasmă clară,
vacuolară, nucleu rotund
(6) (7) Celule distruse, amestecate cu
produsul de secreție – înspre ductul
excretor
(8) Duct excretor scurt, delimitat de Teaca
Epitelială Externă a folicului pilos
(9)Țesut conjunctiv

(glanda sebacee, piele,)

 lima.osu.edu

TESUTURI
Tesutul epitelial - secretor
Glandă sebacee Sunt sacule mici în formă de pară cu ducte scurte.
Sunt înconjurate de capsule subțiri din țesut
conjunctive (Ca). Fiecare saculă este umplută cu
celule mari, amorfe, cu nuclei în diferite stări de
degenerare (săgeți). Periferia saculei este alcătuită din
celule bazale (BC) mici, cuboide, care au capacitate
regenerativă. Pe măsură ce celulele se deplasează
dinspre periferia saculei, acestea se măresc și își
măresc conținutul de grăsime citoplasmatică (f). În
apropierea ductului, întreaga celulă degenerează și
devine secreția (se).
Prin urmare, glandele sebacee sunt clasificate
ca glande simple, ramificate, acinare cu un mod de
secreție holocrin.
Mușchii netezi (M), sunt asociați cu glandele
sebacee. A se observa porțiunile secretoare (s) și
canalele(D) unei glande sudoripare aflată deasupra
Scalp Sectiune parafina glandei sebacee
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE
GLANDA TUBULARĂ COMPUSĂ (glandele duodenale Brunner)

În submucoasa peretelui duodenal pot fi observate numeroase

formațiuni glandulare tubulare ramificate.
Sunt alcătuite din celule columnare cu citoplasmă clară (conțin
mucigen), nucleul localizat bazal
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE
GLANDA TUBULARĂ COMPUSĂ
a. Musculara mucoasei
b. submucoasa
(1) porțiune secretorie tubulară încolăcită /
ramificată
(2) Membrană bazală
(3) (4) celule secretorii cilindrice joase cu
citoplasmă clară, nuclei rotunzi, bazali
(5) Tesut conjunctiv cu:
(6) fibre,
(7) celule,
(8) formațiuni vasculare

(glandele duodenale Brunner)

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE

GLANDA TUBULO-ACINOASĂ COMPUSĂ (glanda submaxilară)

Unitățile secretorii constau dintr-un amestec de formațiuni tubulare,
acinoase tubulo-acinoase.
Formațiunile tubulare sânt alcătuite din celule mucoase, cu
•citoplasmă clară, nucleul ovalar, împins la periferie. Celulele
delimitează un lumen larg adesea cu conținut mucigen.
Formațiunile seroase apar alcătuite din celule acidofile granulare
apical ii bazofile la polul bazal. Nucleul este rotund, situat în
treimea mijlocie. Lumenul acinului seros este mic, uneori invizibil.
Acinii micști sunt alcătuiți dintr-o componentă mucoasă predominantă,
înconjurată la un pol de celule seroase organizate sub formă de
semilună. Adiacent formațiunilor secretorii se pot observa ducții
excretori ramificați.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE
GLANDA TUBULO ACINOSĂ COMPUSĂ

(1) Acini micști

(2) Acini seroși
(3) Acini mucoși
(4) Membrană bazală
(5) Țesut vascular
(6) Nuclei de celule mioepiteliale
(7) Celule mucoase *
(8) Celule seroase - (semiluna Gianuzzi) **
(9) Acun mucos ***
(10) Celule seroase****
(11)Duct intercalar cu epiteliu simplu cubic

(glandelă submaxilară)
 lima.osu.edu

TESUTURI
Tesutul epitelial - secretor
GLANDĂ COMPUSĂ MIXTĂ
Este o glandă compusă, tubuloacinară care produce o
secreție mixtă.

Predomină acini seroşi (SA) și puţini acini mucoşi

(înconjuraţi de demilune seroase (SD).
Canale(D).
Se observă că lumenele acinilor seroși sunt atât de mici
încât nu sunt aparente, în timp ce lumenele unităților
mucoase (L) sunt evidente.
A se observa diferența dintre citoplasmele celulelor seroase
și ale celor ce secretă mucus, precum și densitatea nucleilor
celulelor individuale.
Se observă că membranele laterale ale celulelor ce produc
mucus (săgeți) sunt clar delineate, în timp ce cele ale
celulelor seroase sunt foarte dificil de observat.

Glandă submandibulară. Maimuţă. Secţiune PMMA

 lima.osu.edu

TESUTURI
Tesutul epitelial - secretor
Glandă seroase - compuse – tubulo acinoase
Porțiunea exocrină a pancreasului este o glandă
seroasă compusă tubuloacinară (alveolară).

Acinul, pe secţiune transversală, este rotund cu

lumenul situat central (L), cu celulele secretoare
aranjate ca o “plăcintă” rotundă tăiată în bucăți.

Țesutul conjunctiv (CT) care înconjoară fiecare

acin este slab reprezentat în pancreas.

Celulele secretoare au o formă mai mult sau mai

puțin trapezoidală, cu un nucleu (N) rotund, situat
bazal. Citoplasma conține numeroase granule
zimogene (ZG), care sunt enzimele digestive ce se
îndreaptă spre membrană, ambalate de aparatul Golgi..
Pancreas. Maimuță
 lima.osu.edu

TESUTURI
Tesutul epitelial - secretor
Glandă mucoase - compuse – tubulo acinoase
Glandele compuse tubuloacinare ale
palatului bucal sunt pur mucoase și secretă
un fluid gros, vâscos.
Acinii secretori ai acestei glande au o
secțiune circulară și sunt înconjurați de țesut
conjunctiv (CT) fin. Lumenul (L) acinilor
mucoși este format de celule
parenchimatoase (PC) de formă trapezoidală,
care fabrică fluidul vâscos. Nucleii (N)
celulelor sunt structuri întunecate, dense care
par a fi aplatizate și lipite de membrana
bazală a celulei. Citoplasma are aspect
transparent, spumos..
Palatul bucal moale. Parafină
 lima.osu.edu

TESUTURI
Tesutul epitelial - secretor
Glandă compusă mixtă tubuloacinoasă
În cea mai mare parte mucoasă, compusă,
tubuloacinară, care conține mulți tubuli mucoși și
acini.
Pe secţiunea acinilor mucoși se observă lumenul (L),
mărginit de mai multe celule de formă trapezoidală,
ale căror membrane laterale sunt conturate clar
(săgeți duble). Nucleii (N) acestor celule mucoase
sunt lipiți de membrana bazală.
Citoplasma pare să posede numeroase structuri ca
niște vacuole, ceea ce dă celulei o aparență de spumă.
Secrețiile seroase ale acestei glande sunt derivate din
cele câteva celule seroase care par să acopere
unitățile mucoase, denumite semiluni seroase (SD).
Produsele de secreție ale semilunilor seroase intră în
lumenul unității secretoare prin intermediul unor
mici spații intercelulare aflate între celulele mucoase
învecinate.
Glandă sublinguală. Maimuță
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE

GLANDA ACINOASĂ COMPUSĂ (glandă parotidă)

Unitățile secretorii apar sub formă de acini seroși cu un lumen mic

delimitat de celule cu citoplasma cu dublă afinitate
tinctoriala, similar celor din glanda submaxilară.

Ducți excretori, numeroși, puternic ramificați.

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE

GLANDA ACINOASĂ COMPUSĂ

(1) Acini seroși *

(2) Celule seroase **
(3) Celule seroase ***
(4) Membrană bazală
(5) Nuclei de celule mioepiteliale
(6) Lumen glandular ****
(7) Duct intercalar
(8) Canale striate
(9) - (13) țesut conjunctiv cu formațiuni
vasculare, celule, fibre

(glandă parotidă)
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE

GLANDA ENDOCRINĂ ÎN CUIBURI (adenohipofiza)

Organizarea în cuiburi-cordoane a celulelor epiteliale glandulare

endocrine este modul cel mai frecvent întâlnit.

La nivelul adenohipofizei, se pot observa numeroase celule

epiteliale acidofile, bazofile ii cromofobe, grupate în
cuiburi de către o delicată rețea conjunctivă ce conține
numeroase capilare sangvine.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE GLANDULARE

GLANDA ENDOCRINĂ ÎN CUIBURI

(1, 2, 3) Celule epiteliale secretorii

grupate în cuiburi

(4, 5, 6) Celule epiteliale secretorii

(7) Celule Clare,

(8) Celule fin granulate.

(adenohipofiza)
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE SENZORIALE-SENSITIVE
Conțin celule epiteliale specializate în recepționarea stimulilor
(epitelii senzoriale) sau celule receptoare de natură nervoasă
(epitelii senzitive).
Intră în alcătuirea organelor de simț.
Orice epiteliu senzorial este format din trei tipuri celulare: celule
epiteliale de susținere, celule epiteliale senzoriale și celule bazale
de înlocuire a ambelor tipuri celulare. În jurul și la baza celulelor
epiteliale senzoriale se află terminații nervoase amielinice
senzitive.
Exemplu : mugurele gustativ, organul Corti, aparatul otolitic.

Epiteliile senzitive conțin, în afara celulelor epiteliale de susținere,

celule receptoare reprezentând neuroni senzitivi.
Exemplu: epiteliul olfactiv.
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE SENZORIALE-SENSITIVE

MUGURELE GUSTATIV (papile gustative linguale)

Formațiuni epiteliale ovalare
situate în grosimea epiteliului lingual ce delimitează papilele lingual
circumvalate / foliate
se întind de la nivelul membranei bazale până la suprafața epiteliului,
unde comunică printr-un por gustativ.

Mugurele este format din trei tipuri celulare:

 celule clare - alungite de susținere,
 celule întunecate - cu nucleul ovalar, receptoare
 celule bazale - discontinuu generatoare. e
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE SENZORIALE-SENSITIVE

MUGURELE GUSTATIV

(1) Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat

lingual
(2) Formațiuni ovalare intraepiteliale
(3) Membrana bazală
(4) Pori gustativi
(5) Celule epiteliale de susținere
clare, nucleu rotund
(6)Celule epiteliale senzoriale
întunecate, nucleu ovalar
(7) Cili Apical
(8) Țesut conjunctiv cu fibre, celule

(papile gustative linguale)

 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE SENZORIALE-SENSITIVE

EPITELIUL OLFACTIV (mucoasa nazală) (vezi fig.18, pag.18).

În secțiune, la nivelul foselor nazale, adiacent cornetului superior
apare o regiune specializată a mucoasei nazale - mucoasa
olfactivă formată dintr-un epiteliu ii corion.
Epiteliul olfactiv conține numeroși nuclei rotunzi, clari, aparținând
neuronilor bipolari cu rol de celule receptoare, grupați în
porțiunea mijlocie a epiteliului. Către partea superioară a
epiteliului olfactiv, apar nuclei fuziformi heterocromatici,
aparținând celulelor epiteliale de susținere.
La suprafața epiteliului olfactiv se observă Cili mici imobili.
Corionul conține numeroase fibre nervoase amielinice, axoni ai
neuronilor olfactivi, cit ii glande seroase care traversează
epiteliul, eliberând produsul de secreție la suprafața
 TESUTURI lima.osu.edu

Tesutul epitelial
EPITELIILE SENZORIALE-SENSITIVE

EPITELIUL OLFACTIV
(1) neuroni bipolari, ocupă treimea medie a
epiteliului, au nuclei rotunzi veziculoși
(2) dendrita celulei olfactive
(3) cili olfactivi la suprafața epiteliului.
(4) celulele epiteliale de susținere clare, nuclei
ovalari situați în treimea externă a epiteliului (5).
(6) celule bazale discontinuu din stratul profund.
(7) porțiune intra epitelială a
(8) glandei olfactive.
(9) țesut conjunctiv fibrilar,
(10) formațiuni vasculare.

(mucoasa nazală)
Dr. Radu Berca  dr.bercar@gmail.com
1. Ciobotaru Carmen, Marcu Elena, Histologie Generala –
Lucrări practice, Ed. Naturismul, București, 1991
2. Diculescu I., Onicescu Doina Histologie medicala, Ed. Medicală,
București, 1987