Structure and validity in oral evidence- Trevor Lummis

Validitatea evidentelor orale poate fi divizata in doua mari parti: 1. Gradul la care orice interviu
individual detine informatii concise despre experienta istorica 2. Gradul la care experienta individuala
este timica timpului si locului.

Interviul Individual

Principala preocupare a istoriei orale este gradul acuratetii in cazul reamintirii trecutului. Dificultatea
consta in faptul ca memoria nu constituie a reamintire pura. Memoria oricarui eveniment particular este
refractata printr-o succesiune de straturi a experientei si prin influenta dominanta ale specificului
ideologic. Pare ca stim foarte putine despre cum inregistraza creierul si cum stocheaza informatia. Se
stie ca atunci cand memoria esueaa, cele mai recente amintiri vor disparea primele, in timp ce amintirile
vechi raman clare si chiar imbunatatite.

Autorul face distinctia dintre memorie si reamintire. Prin memorie acesta intelege fondul informatiilor
despre trecut pe care infromatorul se poate apropia mai usor (le poate distinge), de multe ori povestile
nuantate sau anecdotele, sugerand ca acestea au fost repovestite sau au contituit un interes pentru
informator. Prin reamintire vrea sa spuna , răspunsurile la interviuri detaliate care determină "amintiri"
latente care sunt mai puțin susceptibile de a fi integrate în structura valorii actuale a individului. Această
din urmă categorie include o mulțime de dovezi circumstanțiale.

Depinde si ce doresti sa realizezi cu interviul. Este o greseala sa discuti interviurile ca si cum ar fi produse
standard, deoarece unele domenii sunt mult mai dificil de recapitulat decat altele. Procesull normal al
triangularii maxime in care celelate surse pot sa te ajute sa stabilesti cat de folositor este un interviu. Un
interviu detaliat care acopera rutina de la munca sau detaliile desciptive ale casei cu greu duc la o
deformare sistematica.

Un intervievator poate sa ofere informatii gresite informantului cu scopul relatarii unui in incident si
acceptand doar ce este incidental.

P. Thompson spune ca interpretarea evenimentelor ale unei persoane pot fi afectate deprocesul
psihilogic si social al imbatranirii.

Daca citim cu atentie un interviu, putem in majoritatea cazurilor sa stabilim validitatea multor detalii in
interviu, insa nu rezolva problema omisiunilor si suppression.

Ron Grele a enumerat numarul de discipline academice care ar putea fi implicate in totala intelegere a
interviului. In articolul acestuia, analizeaza doua interviuri si incearca sa prezinte cum informantii si-au
construit propriul trecut.

Michael Frisch s-a focusat pe potentialul istoriei orala si intelegerea proceselor culturale, si modul in
care memoria devin istorie. Face acest lucru prin analizarea si prezentarea experientelor individuale ca si
entitati separate.
Valorile contemporane modifica interpretarea infromantului a propriului trecut, si impune o structura
istorica in subonstientul narativ. Analizarea structura interviului va fi o valoroasa interpretare a valorilor
prezente ale infromantului, insa acest lucru nu ne ofere nici un individu despre valorile din trecutul
acestuia.

Agregare si tabulare

Doar prin inregistrarea interpretarilor ale factualitatile anterioare, structurarea acestora este valoroasa.
Chiar daca interviurile sunt interpretari, este necesar sa incercam o stabilire a cum s-a produs aceasta
schimbare a interpretarilor prin timp, distributia in grupurile sociale, si realitatea care le-a format.

Structurarea unui numar de interviuri poate sa contribuie la intelegerea memoriei, chiar si in forma de
structura silentioasa.

Notiunea de silentios vine de la Luisa Passerini .Aceasta foloseste doua notiuni- linistea care a avut loc in
anii din timpul fascismului si raspunsul inconstient care nu face nici o referire la evenimentele si
procesele majore din istorie. Sunt trei aspecte de care trebuie sa tinem cont in structurarea memoriei:
gradul in care memoria este cenzurata, punctele referinta ale cronologiei si problemele relationare in
care sferele publice si private sunt coerente in constientizarea individuala.

Oricum, omisiunea este interesanta si raspunsul la acest fenomen se afla in distingerea dintre public si
privat. Putem specula daca tacerea notata se datoreaza cenzurii sau evenimentele publice nu au fost
suficient de importante pentru naratiunea si cronologia personala. De exemplu,naratiunile tind sa fie
separate de perioada pe baza evenimentelor familiare si peronale precum nasteri, morti, mutarea etc.
Timpul public este intrusul care produce evenimente care forteaza o schimbare in eperienta privata. O
comparatie dintre cronologia dintre aceste doua timpuri ar trebui sa descopere care in ce caz se
potriveste. O comparare a linistii si omisiunii ar trebui sa ne spuna daca evenimentele publice au impus
aceasta tacere sau au fost cele particulare.