Albanezii au trait in majoritatea timpului intr-un stat inchis.

In 1912 a fost ultimul stat european care si-a

proclamat independenta fata de Imperiul Otoman. Chiar daca in WWI Albania nu a participat la razboi,
teritoriul acesteia s-a tranformat in teatru de razboi, la sfarsit a devenit sursa atat a intelegirol cat si
conflictelor intre puteri. In WWII albania s-a alaturat aliatilor insa s-au eliberat singuri de italia fascista
fara asistnta internationala. Din cauza pozitiei diplomatice internationale fragile, Albaia- condusa de
Enver Hoxha- nu a putut sa devina membra a Cominformului. Din acelasi motiv Moscova a lasat Albania
sub tutelaj Iugoslav. Oricum, in 1948 dupa conflictul dintre Stalin si Tito, Albania care era un satelit al
Belgradului, a schimbat directia spre Kremlin. In Iunie 1960 conducerea albaneza a ales sa nu suporte
moscova in cearta cu comunistii chinezi, chiar daca Hrusciov a anuntat o blocada a Tiranei.

In momentul in care tensiunile cresteau in Cehoslovacia in a doua jumatate a anului 1967, diplomatii
albanezi isi tineau superiorii la curent cu toate evenimentele din tara. la 25 decembrie, guvernul albanez
a informat toate cele diplomatice misiuni în străinătate despre situația tensionată din Praga, care,
potrivit Tiranei, a fost cauzată de nemulțumirea dintre oameni, în special scriitori și studenți.

Prima informație publică despre evenimentele din Cehoslovacia a fost furnizată abia la 7 ianuarie 1968,
când Agenția de Telegrafie din Albania, citând serviciul de știri cehoslovac, a anunțat curând plecarea lui
Antonín Novotný în funcția de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia (KSČ) de Alexander
Dubćek. Stirile albaneze au vorbit vag despre dezacorduri printre grupurile rivale din partidul
cehoslovac, dar nu a dat detalii. Știrile din Cehoslovacia au fost cenzurate în următoarele două luni, până
la 10 martie, un ziar albanez a speculat - în mod corect ca sa dovedit - că Novotný va fi înlăturat ca
președinte al țară. De atunci, acoperirea evenimentelor din Praga a fost relativ densă, pentru o vreme
rapoartele apar aproape zilnic.

Pe 24 martie, ziua de dupa ce-a de-a doua demisie a lui Novotny, ziarul de partid albanez Vocea
Oamenilor a piublicat un articol care chema clasa muncitoare a statelor europee revizioniste sa
porneasca in ofensiva.

In opinia lui Hoxha Primavara de la praga reprezinta culminarea întregului curs politic politic al Moscovei
de la începutul anilor '60, confirmarea faptului că în țările din blocul sovietic a avut loc deja
contrarevoluția, a cărei reformă cehoslovacă nu era decât dovada ulterioară. Acolo, contra-revoluția a
triumfat înăuntru contra-revoluție ". Mesajul lui Hoxha a fost clar: liderii est-europeni înșiși au pregătit
dezastrul de la Praga și în curând vor fi bântuiți de ea în propriile lor curți.

la 9 aprilie 1968, KSČ a publicat "Programul de acțiune" intitulat "Drumul cehoslovac spre socialism".
Ca răspuns, Hoxha a scris: un articol ostil "Unde merge Cehoslovacia?", publicat pe 21 aprilie în Zёri i
popullit. Pentru subtitlul său, Hoxha a ales să adapteze binecunoscutul strigăt de protest al lui Julius
Fučík: "Omenire, fii vigilent!" În opinia lui Hoxha, programul lui Dubček nu a fost altceva decât o
platformă de subminare a sistemului politic existent în Cehoslovacia. Se pare că ambasada albaneză de
la Praga a acordat prioritate distribuirii articolelor vitriolice din 24 martie și 21 aprilie. Deși ambasada
albaneză a fost sub supravegherea autorităților cehoslovace, ea a acționat ca un centru clandestin care a
stabilit legături cu multe grupuri de agitație în Praga și în alte părți, până la mijlocul lunii mai televiziunea
cehoslovaca a raportat că articolele și foile din Albania, au intrat în țară prin poșta diplomatică.
Problema a fost atât de îngrijorătoare pentru cehi, încât Ministerul de Interne a creat o Comisie specială
pentru a investiga înmulțirea și diseminarea materialelor. Cu toate acestea, se pare că autoritățile
cehoslovace nu puteau identifica exact unde au fost produse materialele sau de unde acestea au fost
distribuite.

In constinta albaneza, praga este rememorata nu ca si primavara ci ca si iarna. Pe 21 aug 1968 500k
soldati membrii ai Pactului de la Varsovia, cu exceptia Ro si Albaniei, au invadat Cehoslovacia.
Urmatoarea zi, guvernul albanez a condamnat actiunea numind-o o actiune de tip fascist. Actiunea
albaniei impotriva ocupatiei sovietice a crescut admiratia conducerii atat pe plan intern cat si
international. Pe parcursul anilor 1960, relațiile Albaniei cu statele din Tratatul de la Varșovia au fost în
mod clar tensionate. Tensiunile au început în martie 1961, când Comitetul Politic al Pactului stipula că
navele navale din Golful Vloré ar trebui să fie comandate exclusiv de ofițerii sovietici. Normal,
guvernul albanez a respins această decizie, iar la sfârșitul discuțiilor bilaterale turbulente, opt din cele
12 submarine, precum și un vas de navigație sovietic, au plecat la Vlorë la 26 mai. Acest eveniment a
fost urmat de un alt incident în august 1961, când Ramiz Alia, mesagerul lui Hoxha, a fost rugat să
părăsească o întâlnire a Comitetului Politic la nivel înalt sub pretextul că nu deținea acreditările
corespunzătoare. Ulterior, Tirana nu mai era reprezentată la masa din Tratatul de la Varșovia. Astfel, din
1961, Albania a fost de facto ieșită din Pactul de la Varșovia și de câțiva ani a căutat un moment
favorabil pentru ao realiza de jure. Inabusirea primăverii de la Praga sa dovedit a fi o ocazie perfectă. la
13 septembrie 1968, Adunarea Populară din Tirana a adoptat "Legea privind denunțarea Pactului de la
Varșovia", care prevedea "eliberarea Republicii Albania de orice obligație care decurge din acest tratat"