C1 12.10.

2018

Introducere

Criza este inteleasa nu din punct de vedere ideologic ci si din punct de vedere al continutului.

Razboi-Criza-Conflict

On set of crisis
Escalation of crisis
De-escalation of crisis
Consequences of crisis

Situatii de criza trebuie sa razbunda la anumite intrebari:

1. Sub ce conditii poate o criza internationala sa inceapa?
2. Cand este (inceputa) escaladata o criza si daca un membru al sistemului poate sa initieze o criza
si cat de probabil este acest lucru?
3. Care sunt conditiile in care un stat sau un actor, este mai predispus ca fiind tinata unei crize
straine?
Ce explica vulnerabilitatea unui stat in posibilitatea raspandirii unei crize?
4. Cum actorii se descurca cu mursul unei crize? – conexiunea unei crize cu escalarea acesteia.
Acestea sunt cele mai importante intrebari ale cercetatorilor in legatura cu crizele.
Explicarea unie crize dpdv analitic.
Sunt elemente diferite care sunt un general adevarat in variabile independente si dependente.
Variabile dependente: initierea si vulnerabilitatea

Urmatoarele sunt categorii care explica criza sau mersul acesteia:

1. Sistemul- structura (multipolar,bipolar, policentric)
- Nivelul ( dominant, subsistem)
2. Interactor - starea conflictului (protactic conflict >anduranta<, Non pro-tactic, Long war
Pro-tactic)
-capabilitatea (pozitiv,negativ)
- tipul regimului (democratic, autoritar, militar)
-distantele geografice(contingente, proxim, remote)
3. Actor - era(age) –(old, modern, new)
- regim duration (short, medium, long)
- teritorial size (small, medium, large)
- internal stability(low, medium, high)
4. Factorii din interventie- value threat (Low, Medium, High)
- disruptive interaction (moderate, intense)
Explicatii:
1. A.Structura sistemului. Cand este multipolara, in general inceputa de difuzarea puterii si de
mecanismele decizionale printre care cateva unitati, mai mult sau mai putin egale, care au
capacitati egale (ex:statele italiene sec 15). Multipolarismul se transforma in Bipolarism in
1939.Bipolarismul indica concentrarea puterii si deciziilor in doua centre egale si dominante (ex:
Razboiul Rece). Policentric este o structura hibrida cu 1 sau 2 centre de putere si centre multiple
 de decizie (ex: Sua). Sistemul Policentric este cel mai expus crizelor deoarece nu stii une se afla
balanta puterii.
B. Nivelul sistemului. Un exemplu de subsistem este Europa, Spatiul Schengen, Eurozone. Acesta
este un grup dominant care influenteaza ceilalti membrii.
2. Interactor. A. Conflict setting. Long protactic conflict-este un tip de conflict caracterizat in cele mai
multe cazuri de ostilitati pe termen scurt(ex: Ungaria 1956, Cehoslovacia 1968, Razboiulde 6 zile).
Protactic conflicts- sunt caracterizate de mersul disputelor dintre aceeasi actori. Interactiunea dintre
acesti doi actori duce la o calamare a situatiei (ex; Georgia vs Rusia)
B. Capability- se refera la constientizarea unei disecrepante ale puterilor si nu implica
neaparat dimensiunea militara. Cand discrepanta dintre puteri nu exista, posibilitatea, pentru stabilirea
inceputului crizei va fi mai mica pentru ca victoria/infrangerea este o incertitudine pentru acestia. Cand
sicrepanta este mare, initiatorul este statul puternic.
C. Rigime type: Daca vb de regimuri autoritare, unele pot fi de diferite feluri. Civile (ex:
comuniste) sau republicane (Africa), monarhice (Iordan), militare (Pakistan 1977-1988), conducerea
indirecta exercitata de militari, in care fortele armate se combina cu politica printr-o interfata civila sau
guvernamant civil subordonat (Panama 80, Guatemala, Libia), dual military and civilian autority in care
regimul se bazeaza pe fortele armate (Peron-Argentina). Regimurile autoritare sunt actorii principali care
generaza crize.
D. Distentele geografice: proximity este mai putin probabil sa genereze o perceptie de
amenintare de la un vecin ostil ca si contingente deoarece nu sunt doar granitele ci si conflictele etnice.
In proximitate nu exista asa ceva. Conflictele bazate pe etnicitate si granite sunt conflicte plauzibile.
3. Actorul: A. Age- fie state, grupuri, organizatii, noile state emergente in perioada post-
decolonizare(statele moderne); statele tinere fac cele mai multe probleme legate de criza deoarece cele
mai multe au o traditie politica aproape inexistenta(nu sunt democratice), acestia si-au capatat
independenta in mod violent; sufera de un regim instabil iar procesul de contructie al natiunii, simultan
genereaza o criza pentru celelate state.
B. Regim duration- generali, lideri, factorii decizionali ale noilor regimuri politice vor fi mai
proeminente decat cele ale vechilor regimuri cand vine vorba de transmiterea amenintarilor . Cele mai
vulnerabile regimuri sunt cele vechi. Noile regimuri sunt instabile prin natura lor.
C. Teritorial size- in general, crizele generate sunt mai putin probabil sa fie catalogate de
micile state din cauza costurilor prea ridicate. Un Stat mic este, spre deosebire de cel larg, sa inteleaga
valoarea unei amenintari. Un stat mic poate sa fie usor penetrat.
D. Internal stability- instabilitatea este generatoare de criza mai mult decat un stat stabil.
Domestic instability ajuta la explicarea vulnerabilitatii crizelor interne.
4. Factorul de interventie: Value threat-sistem international potrivit, values comprising economic
wealthfare, integritatea teritoriala, regim politic stabil, influence and crisis situations . Se asteapta ca
statele sa fie afectate in comportament de gravitatea value threats. CU cat este mai substantiala value
threat cu atat mai repede un actor incepe o criza.
Dissruptive interaction- se refera la intensitatea crizei in derulare; situatia
este mai dissruptive cand intensitatea este inalta.
Un stat initiaza o criza politica straina atunci cand conditiile prezente precum: este o noua entitate
politica, este puternica militar, regimul nu este democratic, se confrunta cu politica domestica, sociala si
economicainstabila, este geografic contingenta cu rivalul, teritoriul este larg.
Un stat este tinta unei crize atunci cand: este o noua entiate politica, este angajata intr-un protactic
conflict cu mai multe state, este o dicrepanta a puterii prezenta intre rivali, regim politic diferit de rival,
se confrunta cu o instabilitate domestica, politica, economica si sociala, este dpdv geografic intiques to
its rival, regimul politic este nou si teritoriul este mic.

C2 19.10.2018

Independent variables of the escalation of crisis

1.System: a.strucutre b. Level

2.Interactor or Agent of Iteractiv: a. Conflict setting b. Capability c. Regime c.geographic distance

3.Actor: a. Age b.internal stability

4.Situational: a. Trigger b.response c.power activity

5. Intervening: a. Value threath b.time pressure

Introducerea

In primul rand, cand vorbim de escaladare in timpul unei crizei, mentionam factori radicali in comparatie
cu cele despre care initiaza o criza. Asumand ca stabilirea unei crize implica o parasire de la statul
normal. Fazele escaladarii adauga mai mult rau. Asa ca, o sa gasim escaladarea intr-o criza doar cand te
confrunti cu situatii de razboi. In cele mai multe cazuri escaladarea estea violenta.

Modelul unei analize porneste de la stabilirea preintr-un proces de managment al crizei directionate
spre deescalare si spre consecinte. Daca nu se pot evita acestea, escalarea poate sa nu se intample.
Potrivit unei situatii de criza generala, faza de escalare ar putea fi descirsa in 3 procese: 1.
Procesul/transformarea de la incipient spre scara larga a crizei (on set> peak). 2. Tranzitia de la o forma
non-violenta catre o practica violenta. 3. Nivelul violentei (trei posibilitati:non violent, low violent, high
violent). De la Nv>Hv de la Lv>Nv sau Hv. Daca criza incepe de la nici o violenta se situeaza la Hv.
Minimal set ofviolence in Lv.

Sunt cateva termeni lingvistici ale escladarii.

Daca escaladarea este legata de violenta, conceptul ete legat de razboi. O expresie a folosirii lingvistice
este escladarea inainte de razboi.

Holsti book 1972- Crisis escalation and war – As a pre-war crisi. Definitia lui Holsti este> escaladarea ar
trebui sa fie inteleasa ca o crestere a unei stari de stres asociata cu perceptia violentei si ostilitatii.

A doua expresie- escaladarea ca o initiativa de razboim(inceputul violentei). Romano Patricia- War

initiasion, oportunity and vulnerability – Aceasta concluzioneaza ca escaladarea ca un inceput de razboi
a fost asociata in general ca percepere a vulenrabilitatii (actorul nu este o putere majora)

Escaladarea in timpul razboiului: Clausewitz sec 19- defineste ca mobilizarra tuturor resurselor posibile
pentru a atinge victoria este o escaladare.
One inconstient expression: ,,noi ar trebuii sa escaladam razboiul” > O situatie in care un actor implica si
ceilalti actori in decizie. In loc sa spunem ca noi ar trebui... trebuie sa identifica actorii si ceea ce a initiat
decizia.

,,Razboiul va escalada”. Trebuie sa gasesti niste schimbari interne care au dus la razboi. De obicei se
indreapta spre un proces si nu spre o decizie.

Alta carte: Herman Kahn-On escalation – autorul mentioneaza precis escaladarea in forma de scara cu
44 de trepte. Unele nu sunt violente dar au o legatura cu insemanatea escladarii. Cateva trepte:
diplomatic gesture, beligerant declaration, manevre undergorund, etalarea fortelor, mobilizare
semnificativa , provocative breaching, off of dimplomatic relation, amenintare nucleara.

Sunt si factori care explica posibilitaea escaladarii unei crize. De ex: un regim non-democratic (isi
exteriorizeaza puterea pentru a castiga legitimare interna). Escaladarea se intampla de asemenea cand
existe un comportamnet interactiv (a face ceva si a raspunde).. Alta forma de escaladare sunt inarmarile
masive, when one actor percieves a pozitive expactive, utilitatea (oportunitatea oferita de criza).

Cele mai importante intrebari la care trebuie sa raspundem cand neintalnim cu o escaladare sunt:

What could possibly explain the transition from a low stress on set phase to a full scale international
crisis?

Under what condition/What are the conditions for an esclative phase to be violent?

How the actors cope with the high stress of escalation?

Explicatii:

1.System- a. Structure(multipolar, bipolar, policentric)- escaladarea se intampla de obicei in sistemele

policentrice. Se intampla acolo deoarece nu exista o autoritate recunoscuta unanim. Sunt mai putine
constrangeri si reguli on state behavior. Policentric este favorabil pentru escaladarea procedurilor
deoarece sunt adversitati complexe care implica cativa actori. In sistemele bipolare stabilitatea este mai
inalta deoarece amandoi actorii isi cunosc puterea si stiu ca o escaladare a crizei nu le va aduce beneficii.
Aici escalarea este vizibila la nivelul component al sistemului. Escaladarea intr-un sistem bipolar se poate
petrece din cauza unor actiuni ale actorilor din subsistem. Acei actori a subsistemelor sunt incurajati de
una din puterile dominante. In sistemul multipolar probabilitatea escaladarii este mai mare in
comparatie cu bipolarul dar mai mic cu policentricul.

b. Escalation phases sunt astepate in mai putin intense si violente dintr-un sistem dominant
decat intr-un subsistem. Cel mai evident motiv este ca puterea dominanta este in general interesata sa
pastreze stabilitatea. In plus, o putere dominanta este constienta de costurile escladarii conflictului asa
ca incearca sa limiteze escladarea in subsisteme. Aceste dominante folosesc violenta pt ca: escladarea
se intampla cand puterea dominanta este interesata sa schimbe distributia puterii cu subsitemele, cand
un actor din subsistem are anumite interese, miroring interesele puterii dominante. Aliatii se ghideaza
dupa puterea hegemoniala din sistemul dominant.

2.Interactor: a. Conflict setting (protactic, non protactic, long war) In general toate posibilitatile de
escaladare sunt ridicate deoarece ceva sa intamplat. Poti gasi escaladari graduale daca nu se trasforma
in deescalare. Mai mult, aceste crize genereaza probleme in dispute iar o problema aditionala poate fi
perceputa ca o forma de escaladare. Intr-un LWp (long war protatctic) numarul escaladarilor este egal cu
numarul actorilor. Intr-un Np conflict faza de escaladare poate fi absenta deoarece managmentul crizei il
evita.

b. capability (positive, negative) De obicei releva discrepanta puterii. Daca discrepanta puteriii
este inalta sau capabilitatea este pozitiva, escaladarea era putin probabila deoarece putera majora care
are capabilitatea poate sa produca rezultate fora folosirea puterii si pt ca puterile minore nu au destule
capabilitati sa raspunda. Capability gap este mic pt ca probabilitatea escladarii este importanda dar
intensificarea acesteia este mica in comparatie cu on set phase.

c. regimes( D, A, M). Regimurile militare sunt mult mai predispuse la initierea procedurilor de
escaladare sub orice forma a crizei. Deoarece aceste regimuri pastreaza si maresc propria putere prin
violenta. Cel mai putin sa escaladeze o criza sunt regimurile democratice.

d. gergraphy distance- tarile cele mai remote (gen Australia) sunt cel mai putin predispuse la
criza.

3. Actor – a. Age: Cel mai probabil sa incepaa o escaladare a crizei sunt regimurile noi deoarece acestea
privesc spre stabilitate. In aceleasi cazuri, escaladarea necesita o aura a legitimitatii. Statele mai vechi
sunt la polul opus.

b. Internal stability: Escaladarea se intampla in sistemele instabile cand situatia de criza se

confrunta cu stabilitatea intern si on set stage is not violent, then the escalation pluses are necesary
violent.