1.

Comunicare, societate, cultură de masă

 Definiția comunicării: Modul fundamental de interacţiune psiho-socială a persoanelor,

realizat în limbaj articulate sau prin alte coduri, în vederea transmiterii unei informaţii, a
obţinerii stabilităţii sau a unor modificări de comportament individual sau de grup.
 Roman Jakobson esteprintre primiilingvişticareaualcătuit o schemăacomunicării.
 Emiţătorul- persoana care iniţiază comunicarea şi transmite mesajul;
 Receptorul- primeşte şi interpretează mesajul;
 Contextul sau referentul- obiectul comunicării, realitatea pe care o transmite;
 Mesajul- ansamblul de informaţii
 Codul - sistem de semne specifice şi un ansamnlu de reguli de combinare ale
acestora.
 Canalul- mijlocul prin care semnele şi semnalele sunt transmise;

 După codul utilizat, comunicarea poate fi:

 verbală: utilizează limbajul ca formă de exprimare, specifică oamenilor;
 nonverbală: utilizează simboluri nonverbale, exprimare prin manifestări ale
corpului(gesturi, mimicăm intonație, interjecție, etc.)
 După relație, comunicarea poate fi:
 directă: se realizează între două sau mai multe persoane, aflate în proximitate;
 indirectă: este mediată de un suport tehnologic(scrisoare, telefon, calculator)
sau de un bun produs de un ansamblu de instituții(cărți, ziare, radio, televiziune,
internet).

 ! de masă: concept care desemnează un conglomerat de oameni care nu se cunosc

între ei, nu au valori comune, nu se află în proximitate, nu au scopuri comune dar sunt
legați de un singur lucru: CONSUMUL
Cei  comunicarea de masă: formă a comunicării în care mesajele sunt transmise
trei unui public larg, în mod simultan prin diverse mijloace tehnologice, mai mult sau
mai puțin complexe;
M
 societatea de masă: populație supusă manipulării întrucât nu se ține cont de
rădăcinile comunitare, de tradiție, de moralitate arhaică;
 cultura de masă: formă a culturii destinată societății de masă, având scop
economic;

Tema: Realizați un eseu argumentativ în care să prezentați, din punctul vostru de

vedere, importanța celor 3 M în jurnalism.
 2. Mass-Media(prezentare sintetică)

Mass-Media: ansamblul mijloacelor și modalităților tehnice moderne de informare

și influențare a opiniei publice, cuprinzând radioul, televiziunea, presa, internetul;
mijloace de comunicare în masă; totalitatea mijloacelor de comunicare și informare a
maselor.

Clasificare Mass-Media:

 după suportul pe care este transmis:

 media tipărită(cărți, ziare, afișe)
 media electronică(radio, tv, internet)
 după conținut:
 de informare
 de publicitate
 de divertisment
 după marimea publicului:
 de masă
 de grup(presa de întreprindere)
 individuală

Mass-Media cuprinde:

 Presa scrisă
 Audiovizual(TV)
 Radio
 Internet

Presa scrisă

 este cel mai vechi (după carte) şi cel mai răspândit mijloc de comunicare în masă;
 are caracterul unei comunicări indirecte (deoarece interlocutorii nu sunt prezenţi
din punct de vedere fizic) şi multiple (deoarece un emiţător unic se adresează
mai multor receptori);
 profesorul Jean Claude Bertrand defineste ziarele ca fiind „periodice, tiparite de
obicei pe hartie de calitate medie, intre unu si sapte aparitii pe saptamana”.
 suportul pentru comercializarea acesteia este ziarul, „un produs perisabil, ce se
vinde cu un anumit cost”
 rolul ziarelor este de a oferi o perspectiva generala a realitatii;
 termeni specfici presei scrise: tipărire, periodicitatea, tiraj, format;
 informația rămâne prin tipărire;

Audiovizualul

 mijloc de comunicare în masă format din imagine+sunet;

  considerat ”regina Mass-Mediei”, cea mai mare priză la public;
 mesajele sunt transmise în timp real;
 se adresează unor categorii extrem de diferite de telespectatori;
 mesajul se pierde în eter;
 mesajul verbal și audio sunt transmise concomitent, în două forme:
o imagini puternice susținute de o informație comună;
o imagini slabe susținute de un text puternic;

Radio

 mijloc eficace de propagare a informației;

 inventatorul radioului a fost Gugliemo Marconi, 1896;
 la 19 noiembrie 1925, s-a realizat prima emisiune radio in limba romana, in
cadrul expozitiei "Luna Bucurestilor".
 concurează cu televiziunea;
 radioul este intotdeauna cu un pas inaintea televiziunii, care, daca urmareste
obtinerea unui produs mediatic calitativ, are nevoie de un montaj video adecvat.
 punctul forte al canalului audio consta tocmai in mobilitatea sa, dand posibilitatea
publicului sa fie in permanenta in miscare si nu imobilizat in fata televizorului;

Internet/Mass-Media online:

 mijloc rapid și modern de comunicare;

 acces permanent prin intermediul internetului;
 presa scrisă, tv-ul și radioul se regăsesc și online și se pot desfășura concomitent

Tema:

Argumentează într-un scurt eseu(max.o pagină) preferința ta pentru unul dintre

mijloacele mass-media, enumerate mai sus.
 3. Mass-media şi rolul ei în societatea contemporană

 termenul de "mass-media" s-a format prin sinteza dintre cuvantul anglo-saxon "mass", cu
sensul de masa, caruia i s-a adaugat latinescul "media", cu forma sa de plural, insemnand
mijloace;
 mijloacele media sunt, in general, definite ca "suporturi tehnice care servesc la
transmiterea mesajelor catre un ansamblu de indivizi";
 notiunea de functie se foloseste cu sensul de "scop, de consecinta ori de cerinta sau
asteptare si poate capata si alte intelesuri"

Funcțiile Mass-Mediei

 Functia de informare:Rolul mijloacelor media este de a obtine informatii si de a le face

sa circule; ele sunt supuse unui proces de selectare, ierarhizare si interpretare inainte de
a fi transmise publicului. Astfel, mass-media ofera o imagine mediata, o anumita versiune
a unui eveniment.
 Functia de "legatura" (de comunicare):raspunde nevoii oamenilor de comunicare, de
implicare in comunitate si de identificare cu o anumita cauza, tema sau subiect; poartă
numele de integrare socială;
 Functia educativ- culturala: transmite valori si modelel culturale ale societatii si are un
rol important in formarea gandirii si comportamentului indivizilor, in special, in randul
tinerilor;
 Functia de interpretare: informațiile necesita un proces de selectie, realizat dupa
anumite criterii, apoi sunt ierarhizate in functie de importanta sau urgenta lor;
senzaționalul a câștigat teren în fața culturalului;
 Functia de divertisment: raspunde nevoii oamenilor de a se deconecta de la viata
cotidiana;"educatia este primita mai usor, daca este ascunsa sub masca
distractiei"(Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 39.)
 Functia de vorbire si de limbaj ale mass-media: supusi in permanenta mesajelor
mediatice, imprumutam cuvinte sau sintagme din limbajul mediatic in comunicarea
interpersonala, alcătuind vocabularul simbolic;

Efectele Mass-Media

 efecte direct pe termen scurt: teoria glontului magic- mesajele sunt receptate in mod
uniform de catre fiecare membru al publicului, iar stimulii declanseaza reactii imediate si
directe, apelând la emoțional(Copil de 12 ani, răpit din fața școlii…)
 efecte indirecte pe termen lung: presupun modelarea individului prin imitarea unui
comportament observat, ducând la consolidarea relației dintre stimul și răspuns;
(publicitatea, atitudinea unei vedete într-un context dat, știrea-sfat)
 4. TEXTUL JURNALISTIC

1. Caracteristici generale
 A scrie bine înseamnă a scrie adecvat: adecvare la public, la canalul mediatic,
la exigențele genului;
 Oricât de bine ar scrie cineva, dacă acel subiect nu interesează, nu are valoare
jurnalistică;
 Un text bun înseamnă un mai multe texte ratate-principiul exercițiului;
 Jurnalistul este mai degrabă detectiv decât filolog;
 orice text jurnalistic presupune: selectarea informațiilor, alegerea unghiului
de abordare, scrierea unei prime variante, conceperea unui ”intro”,
redactarea textului, titrarea;

2. Ce este știrea?
 veste, noutate, informație scurtă și operativă despre un eveniment, o mărturie
despre un eveniment;
 nu orice informație este știre; știrea trebuie să prezinte și interes public!

3. Cum se scrie o știre?

 Cele 6 întrebări: cine? ce? când? unde? de ce? cum?
 Ordinea întrebărilor cine?și ce? ține de natura evenimentului(un infractor
necunoscut nu va fi niciodată la fel de important ca președintele țării, de
aceea, accentul cade pe ce a făcut)
 În presa scrisă, datarea se realizează cu marți sau ieri, cu acum, peste câteva
clipe,la radio și TV(o singură datare este suficientă); nu sunt admise formulări
de genul, miercuri, 15 iunie sau ieri, marți;
 Tehnica piramidei răsturnate-tehnica de scriere a textului jurnalistic: dacă
într-o narațiune, deznodământul este cel mai important, în cadrul știrii,
primul paragraf asigură succesul transmiterii informației;
 Structura știrii:
Lead-ul (atacul sau primul paragraf) este nucleul informativ
esenţial, care sintetizează principalele informaţii. El trebuie să fie
atât informativ cât şi incitativ. În esenţă, lead-ul trebuie să capteze
atenţia cititorului şi să îl invite la lectură.
 Lead: cine?ce?
 Sub-lead: când? unde?
Corpul ştirii conţine date care explică şi aprofundează
introducerea, explicaţiile care ajută la situarea evenimentelor în
context şi o serie de date secundare care întregesc imaginea
faptului. Background-ul îşi are locul tot în această zonă a ştirii
 Finalul trebuie să rezume mesajul evenimentului prezentat.

4. Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic

 Lizibilitatea: ușurința cu care înțelegem un text, proporția dintre cuvintele
facile și dificile; o frază din 17 cuvinte oferă un maximum teoretic admis
pentru o memorare acceptabilă-70%;
Sfaturi pentru lizibilitate:
 Plasați mesajul principal în prima parte a frazei!
 Evitați propozițiile incidente prea mari(în medie, 9,5 cuvinte)
 Suprimați la maxim redundanțele inutile!
 Recurgeți la imagine și concret!
 Subiectele complicate presupun o structură simplă: subiect-verb-
complement;
 Claritatea. Când ”bătaia se rarefiază”-nu trebuie confundată cu lizibilitatea;
este un termen care presupune decodarea mesajului. Neclaritatea poate veni
din trei neglijențe: ordin gramatical(folosirea neglijentă a părților de
vorbire, corectitudinea sintaxei), semantic(Am un prieten de trei ani și vreau
să mă căsătoresc cu el-lipsa lămuririi sau lipsa unui context), abateri de
logică(preluarea limbajului oral: Fără să vreau, am văzut pe o bancă doi tineri
certându-se pe o bancă.) O altă sursă a neclarității este dezacordul între
senul figurat al cuvântului și contextul pragmatic al propoziției: În
noaptea cu lună plină, bărbatul de 38 de ani și-a ucis soția.
 Credibilitatea: să respecți premisa de la care pleci și să plasezi informația
corect, într-un context(Era harnică. Avea patru mâini, nu două). Nu faceți
execes de credibilitate!
 Concizia: a vorbi mult în cât mai puție cuvinte. Îndemnul de bază: scrie,
gândindu-te că vei transmite textul din Australia pe banii tăi!
 Fluența, ruda cea săracă: definită drept cursivitatea textului; lipsa fluenței
vine din începutul abundent, obositor al știrii (Coronițe, felicitări și aplauze
pentru cel mai bun post tv al anului care a obținut ratingul cel mai mare la
categoria ”Show cultural” pentru emisiunile difuzate în fiecare săptămână…)
sau apropierea a două momente despărțite ca timp(Am intrat în baie.
Profesoara de engleză m-a scos la tablă).
 Evitați poncifele: afirmații comune, banale
 Evitați retorismele: abuzul de cuvinte pompoase
 Evitați emfaza: abuz de elemente și figuri de stil

Tema:

1. Încercați să redactați o știre,pornind de la următoarea propoziție: Unul dintre cei

mai buni elevi ai CNCH, a primit ieri….