Referat

Viciile cardiace dobândite

Pericardite

Definitie: inflamatia pericardului cu sau fara o cantitate de lichid in sacul

pericardic (exudat). Exista, astfel, doua forme: exudativa (cu lichid) si uscata (fara
lichid, sau cu o foarte mica cantitate). Acumularea de lichid sau simpla ingrosare
semnificativa a pericardului pot tampona inima, interferand cu umplerea
ventriculara. Exista de asemenea pericardite acute si cronice.

Etiologic, pericarditele pot fi primitive (de obicei virale – cu virus coxackie

mai frecvent) sau secundare prin extinderea directa, hematogena sau limfatica a
unei infectii bacteriene (stafilococ, streptococ, pneumococ, h. influenzae, b. Koch,
germeni gram-negativi, mai ales la nou-nascut). De asemenea, pericardita poate fi
secundara RAA, unei boli reumatice cronice sau de colagen (ARJ, LES), uremiei
avansate (pericardita uremica), neoplasmelor, traumatismelor, iradierii.

Clinic manifestarile depind de etiologie si de existenta (cantitatea) de lichid din

pericard: junghi toracic sau durere “ascutita” in umar, cervical sau epigastric.
Durerea este accentuata la inspir si diminua in pozitie genu-pectorala sau daca
trunchiul este anteflectat. Se semnaleaza dispnee, frecatura pericardica
(concordanta cu bataile inimii si nu cu respiratia; poate sa dispara daca exista o
mare cantitate de lichid). Mai apar: eventuala crestere a tensiunii arteriale
diastolice si scaderea amplitudinii pulsului (puls paradoxal); zgomote cardiace
asurzite; absenta suflurilor.

Radiologic marirea umbrei cardiace (dependenta de cantitatea de lichid),

aspectul “in carafa” al umbrei cordului cu pedicul ingustat, unghiuri cardiace
obtuze, eventual dublu contur al marginilor inimii, diminuarea sau absenta
pulsatiilor cordului (radioscopic).

EKG: modificari ale complexului QRS (amplitudine redusa in pericardita cu

lichid), modificari ale intervalului ST (pana la izoelectric sau, in evolutie, chiar
usor denivelat) si ale undei T (aplatizata, chiar negativa, ascutita, simetrica).

Echocardiografia si punctia pericardica sunt decisive pentru diagnostic.

Terapeutic, in afara masurilor comune (repus la pat cateva saptamani,

analgezice – codeina, antiinflamatoare – aspirina, prednison), optiunea terapeutica
are in vedere cauza si forma clinica:

- in pericardita bacteriana - antibiotice cu spectru larg sau tintit dupa

antibiograma, timp de 4-6 saptamani si punctie pericardica, evacuatorie, cu
drenaj pericardic;

- in pericarditele virale se administreaza analgezice (codeina), antiinflamatoare

nesteroidiene (aspirina), eventual prednison in cura scurta;
- in pericardita tuberculoasa, tuberculostatice (izoniazida, rifampicina,
streptomicina, etambutol) timp de 6 luni;

- in pericardita constrictiva, tratament chirurgical (pericardotomie, eventual

tuberculostatice);

- in pericardita reumatica, prednison si sau aspirina (v. RAA);

- in colagenoze, neoplazii, hemopatii, uremie, postiradiere, tratamentul bolii de

baza.

Tamponada cardiaca este o acumulare masiva de lichid in cavitatea

pericardica, cu efect compresiv asupra cordului si scaderea umplerii diastolice,
ceea ce determina un debit cardiac scazut. Poate apare in boli primare ale
pericardului (pericardite virale, bacteriene, reumatismale, dupa traumatisme), sau
in cadrul altor boli de baza (uremie, neoplasme, colagenoze, insuficienta cardiaca).

Clinic: tahipnee, tahicardie, hipotensiune, extremitati reci, jugulare

turgescente, puls paradoxal, oligurie, asurzirea zgomotelor cardiace. In formele
severe apar semnele socului cardiogen: tegumente marmorate, umede, reci, puls
filiform, prabusirea tensiunii arteriale, oligoanurie. In evolutia indelungata pot
apare: hepatomegalie, ascita, edeme.

Tratamentul implica de urgenta, pericardocenteza si/sau pericardotomia si

tratamentul medical a bolii de baza.

Valvele cardiace sunt structuri asemanatoare unor “supape” ce permit curgerea

sangelui in interiorul inimii unidirectional.
Inima umana are patru valve:
 mitrala,
 aortica,
 tricuspida
 pulmonara.
 In anumite conditii patologice, pot aparea modificari structurale, care
afecteaza curgerea normala a sangelui la nivelul valvelor cardiace.

In cazul in care aceste modificari duc la inchiderea incompleta a valvelor si la

refluarea sangelui, vorbim de insuficiente (regurgitari) valvulare.
Pe de alta parte, modificarile care determina o deschidere limitata a valvelor si
o trecere ingreunata a sangelui la nivelul orificiului valvular genereaza stenozele
valvulare.
Tipuri de valvulopatii
 Mitral Stenosis
 Mitral Regurgitation
 Aortic Stenosis
 Aortic regurgitation
 Tricuspid valve is rarely affected
 Tricuspid stenosis – causes Rt HF
 Tricuspid regurgitation
 Pulmonary valve disease
Cauzele valvulopatiilor dobandite
 -Febra Reumatica
 -Endocardita infectioasa
 -Boala coronariana(sau ischemica)a cordlui
 -Infarctul
 -Cardiomyopatii (heart muscle disease)
 -Syphilis
 -Hypertensiunea arteriala
 -Aneurysms aortic
 -Patologii ale tesutului conjunctiv.
Fiziologia Valvei Mitrale
Cele două valve mitrale sunt inegale:
una mare (septală)
una mică (posterolaterală).
  În timpul diastolei cele două valve se îndepărtează una de alta şi deschid un
orificiu care are o suprafaţă de 4-6 cm la bărbaţi şi 3,5cm2 la femei prin care
se scurge sângele din AS în VS. În timpul sistolei ventriculare, prin creşterea
presiunii ventriculare, valvele sânt împunse spre atriu şi închid orificiul
mitral.
Stenoza mitrala (definitie)
 Cardiopatie valvulară caracterizată prin ingustarea orificiului mitral, soldat
cu micsorarea volumului sau a fluxului sangvin din AS spre VS.;
 Cauza: degeneratie fibroasa sau calcificare valvulara;
 Stenoza mitrala este intodeauna asociata cu HTP.
 Frecventa 44-68% cazuri din toate valvulopatiile;
 apare mai frecvent la femei, iar cauza principala este reprezentata de
reumatismul articular acut.
 Poate evolua multa vreme asimptomatic.

 Se manifesta prin:
 dispnee (mergand pana la episoade de edem pulmonar acut);
 edeme,
 oboseala marcata,;
 palpitatii,;
 Hemoptizii, embolii periferice etc. datorita faptului ca este ingreunat pasajul
sangelui intre atriul si ventriculul stang, se produce dilatarea atriala stanga,
cu risc crescut de aparitie a fibrilatiei atriale si a complicatiilor sale.
 Laboratory Examination
- ECG:
1) left atrial enlargement: P wave (II,V1)
2) AF
3) right ventricular hypertrophy
- X-film: change in cardiac silhouette,
Kerley B lines
- Echocardiography: M-mode, Two-dimensional, Doppler .
Tratamentul este medicamentos in fazele incipiente, si urmareste ameliorarea
simptomelor, controlul frecventei cardiace si prevenirea emboliilor in cazul
asocierii fibrilatiei atriale.

 - Medical treatment:
Antibiotice, Diuretice and Digitalii
Antiarrhythmice Anticoagulant e
- Percutaneous balloon mitral valvuloplasty
( PBMV)
- Surgical treatment:
Closed approach mitral valvotomy
Open valvotomy
Mitral valve replacement
Insuficienta Mitrala
Definitie: înseamnă trecerea anormală în sistolă a unei părţi din volumul sangvin
al VS în AS datorită afectării aparatului valvular mitral.
Insuficienta Mitrala- tabloul clinic
 Cauzele sunt aceleaşi, ca şi în stenoza mitrală.

 Clinic – insufucienţa mitrală se caracterizează prin dispnee paroxistică

nocturnă, tusa este frecventă, hemoptizii, tahicardie. Auscultativ – zgomot
de galop “protodiastolic”, suflu sistolic aspru, în pulmoni raluri.
 Explorările paraclinice:
1) Examenul radiologic – atriu stâng mărit (Artera pulmonară dilatată)
2) Ecograma (ritm sinuzal, fibrilaţie atrială).
3) Ecocardiografia şi examenul Doppler – aduc cele mai importante date
privind funcţia VS.
4) Fonocardiografia.
5) Cateterizmul cardiac.
Tratamentul stenozei mitrale este chirurgical, poziţia bolnavului în decubit lateral
drept; se vede linia de incizie. a) comisurotomia pe cord închis, b)comisurotomia
pe cord deschis, c) înlocuirea valvulară cu proteze metalice şi biologice.
Mortalitatea postoperatorie este de 2-7%.
Tratament
 Na+ restriction, diuretics – to relieve pulmonary congestion
 bed rest, sitting position
 Digitalis – improve cardiac contraction, Ü HR, treat atrial
fibrillation
 Anticoagulants (blood thinners) – coumadin, aspirin,
ticlopidine (Ticlid), Plavix, dipyridamole
 Surgical interventions:
 Mitral commissurotomy – separation or incision of the stenosed
valve leaflets at their borders or commissures
 Balloon mitral valvuloplasty
  Mitral valve replacement – when stenosis is severe
Inoue balloon technique for mitral balloon valvotomy. A. After transseptal
puncture, the deflated balloon catheter is advanced across the inter-atrial septum,
then across the mitral valve and into the left ventricle. B-D. The balloon is then
inflated stepwise within the mitral orifice.
Valva aortica

 Stenoza aortică – reprezintă un obstacol la golirea VS.

 Deosebim obstacol – valvular
 - subvalvular
 - supravalvular
 Etiologie poate fi diversă:
 - Reumatismală
 - Etiologie congenitală
 - Schimbări degenerative (vîrsta peste 60 ani şi altele).
  Tabloul clinic – dispnee – la eforturi mari, mai apoi şi mici;
 - angină pectorală de tip clasic;
 - sincopă la 30% din bolnavi;
 - tulburări de ritm – tahicardie sau fibrilaţie ventriculară.
 În stenoza severă – poate surveni moartea subită.
 Obiectiv pulsus parvus; T/A –N
Auscultaţia – este diminuat zgomotul 2.
Închidere incompletă a valvulelor aortice – produce insuficienţa aortică.
 Factorul primordial – este infecţia reumatismală – care aduce la îngroşare
valvulelor.
 Tabloul clinic – poate fi asimptomatic mulţi ani, bolnavii desfăşurând o
activitate normală de viaţă.
 - Dispnee de efort 80%;
 - Angină pectorală;
 - Astenie;
 - T/A sistolică ã; diastolicăi;
 - Şocul apexian este deplasat inferior şi lateral.
Explorări paraclinice:

- Examenul radiologic – dilatarea VS;

- ECGrama –hipertrofie ventriculară;
- Fonocardiograma – suflu diastolic;
- Ecocardiografia cu Doppler;
- Cateterismul cardiac;
- Coronarografia;
-RMN a cordului
 Tratamentul chirurgical constă în valvuloplastia cu proteze metalice, iar la
bolnavii peste 65 ani se folosesc proteze biologice.
 Complicaţii postoperatorii:
- Tromboembolice;
- Endocardita protezei;
- Dereglări funcţionale a protezei;
- Fistule paravalvulare.
Mortalitatea postoperatorie în centrelştiinţifice specializate – 1-2%.
Management:

Surgical valve repair or replacement - the preferred treatment for adults or children
who develop the cited symptoms. Even if symptoms are not very bad, the doctor
may recommend surgery based on test results.
 A less invasive procedure called balloon valvuloplasty may be done instead
of open surgery.
Regurgitatie Aortica

Causele of aortic insufficiency :

 Ankylosing spondylitis
 Aortic dissection
 Congenital (present at birth) valve problems, such as bicuspid valve
 Endocarditis
 High blood pressure
 Marfan’s syndrome
 Reiter’s syndrome (also known as reactive arthritis)
 Syphilis
 Systemic lupus erythematosus
 Aortic insufficiency may be seen on:
 Aortic angiography
 Echocardiogram - (ultrasound examination of the heart)
 Left heart catheterization
 Heart MRI
 Transesophageal echocardiogram (TEE)
 A chest x-ray may show left lower heart chamber enlargement.
 Lab tests cannot diagnose aortic insufficiency, but they may be used to rule
out other disorders or causes.
Tratment
 Surgery: repair or replace the aortic valve to correct aortic insufficiency. The
decision to have aortic valve replacement depends on patient’s symptoms
together with the condition and heart function.
 Patient may also need surgery to repair the aorta if it is widened.
Ischemic Heart Disease (IHD)
Disbalance between Myocardial oxygen supply and it’s demand = Myocardial
hypoxia and waste metabolites accumulation due to atherosclerotic changes in the
vessels disease of coronary arteries
  Coronary heart disease (CHD) is the leading cause of death in the United
States for men and women.
 Coronary heart disease is caused by the buildup of plaque in the arteries to
your heart. This may also be called hardening of the arteries.
 Fatty material and other substances form a plaque build-up on the walls of
your coronary arteries. The coronary arteries bring blood and oxygen to your
heart.
 This buildup causes the arteries to get narrow.
 As a result,
blood flow to the heart can slow down or stop.
Clinica: dureri anginoase tipice (retrosternale) cu iradiere în umăr, braţ,
interscapular şi o durată de la 2-15 min. În criză putem avea tahicardie, HTA, suflu
sistolic la auscultaţie. Datele obiective sunt sărăcioase.

Confirmarea diagnosticului
1. ECGrama
2. Ecocardiografia.
3. Coronarografia.
4. Cateterismul cardiac.

Diagnosticul diferenţial este dificil:

- infarct miocardic acut,
- pericardită acută
- disecţie de aortă
- pneumonii
- embolie pulmonară
- hernie diafragmatică şi altele.
Medications
 Angiotensin-converting enzyme (ACE) inhibitors
 Angiotensin II receptor inhibitors
 Calcium channel blockers
 Diuretics
 Beta-blockers
 Nitrates
 Statins

!Statins are prescribed to reduce the cholesterol levels in the blood. They stop
cholesterol forming and help to remove the ‘bad’ cholesterol. This helps to slow
the progression of CHD.

bypass aorto- coronarian

 Aceasta este una dintre cele mai frecvente operatii pe cord deschis
realizate in lume.
Tratament:
1) Corecţia factorilor de risc.
2) Masuri generale (schimbarea modului de viaţă)
3) Medicaţia antianginoasă.
4) Revascularizarea miocardică (By-pass coronarian)
CT(Artera coronariană stîngă anterioară descendentă (LAD) prezintă multiple plăci
aterisclerotice calcificate și non-calcificate)
CT- Stent la nivelul segmentului mediu al arterei coronariene drepte (RCA).
Segmentul proximal al stentului prezintă ocluzie (”închiderea”) stentului cu tromb