Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Cutremurele.
Republica Moldova se află într-o zonă seismică activă. Acest fapt este generat de
mişcările tectonice active, care au loc în imediata vecinătate, în regiunea munţilor
Carpaţi (sectorul Vrancea) care, din punct de vedere geologic, prezintă o zonă în
care procesul de formare a munţilor continuă. Regiunea seismică Vrancea este
caracterizată prin cutremure intermediare cu focare (hipocentre) situate la
adîncimi de 70-160 km, generate de procesele tectonice de subducţie. Undele
produse de cutremure sînt orientate predominant pe direcţia NE-SV. Moldova e
împărțită în trei zone de pericol seismic, Nord – 6 puncte, Centru – 7, Sud – 8
puncte. În decursul ultimilor 215 ani, pe teritoriul Republicii Moldova s-au
declanşat 18 cutremure de 7- 9 grade după scara de 12 grade, dintre care 4 – de 9
grade (în anii 1865, 1894, 1934, 1940), 6 – de 7-8 grade (în anii 1790, 1802, 1821,
1829, 1877, 1986) şi 8 – de 7 grade (1821, 1838, 1866, 1893, 1894, 1940, 1944,
1990). În noiembrie 1940 cutremurul a atins 9 grade, în urma căruia 12.400 de
edificii, 2795 case au fost deteriorate din care 200 au fost distruse complet. În
urma cutremurului din anii 1977, 1986, 1990 au fost traumate 460 persoane, mai
mult de 12 000 de oameni au rămas fără adăpost, paguba fiind – mai mult de 700
mil. ruble.
H A R T A
d i s t r ib u t i e i r i s c u l u i s e i s m ic
r e l a t iv in t e r it o r iu l R M
B a lt i
C h is in a u
T ir a s p o l
N i v e lu l r i s c u l u i :
m ic
m o d e ra t
in a lt
f o ar te in a lt
Alunecările de teren.
Cele mai grave alunecări de teren au avut loc în anii 1997-1999. Atunci au fost
distruse peste 350 de case în satul Leuşeni, Hînceşti şi aproximativ 100 de case în
satul Ghiliceni, Teleneşti.
Cele mai afectate zone sunt cele din centrul R. Moldova, raioanele Telenești,
Orhei, Călărași, Strășeni, Nisporeni, Ungheni și Hâncești, unde alunecările de teren
ocupă 15-27 la sută din teritoriu. Alunecările de teren au devenit tot mai
frecvente și în nordul R. Moldova-raionul Soroca, Briceni. Alunecările de proporții,
ce au cauzat distrugerea edificiilor, construcțiilor, magistralelor auto au avut loc în
anii 1912, 1933, 1948, 1967, 1970, 1973, 1985, 1997. În Republica Moldova
inundațiile sunt legate de acumularea în albii a unor cantități excedentare de apă
provenită din ploi, topirea bruscă a zăpezii, din bararea văilor, prin alunecări, prin
zăpoare de gheață, de ruperea barajelor. Omul poate să intensifice producerea
inundațiilor prin diferite activități (defrișări, distrugerea fîșiilor de protecție a
bazinelor acvatice, lucrări de canalizare nereușite, extinderea suprafețelor
acoperite de asfalt, distrugerea unor baraje).
În Moldova factorul principal care contribuie la formarea inundațiilor sunt ploile
torențiale abundente, care au loc, de regulă, în perioada lunilor mai-august.
Precipitațiile torențiale, deosebit de abundente și puternice, cad în luna iulie
(aproximativ 40%, în iunie 36,5% și în august 15,7%).Pe teritoriul republicii, în
albiile rîurilor mari (Nistru și Prut), există 16 bazine cu un volum de apă mai mare
de 1 milion m³. În albiile rîurilor mici sunt edificate 3 mii bazine de apă
majoritatea cărora au formă de cascade și sunt situate la o distanță de 1-5 km unul
de altul. Barajele multora din ele sunt construite fără respectarea normelor
tehnice, nu au canale de degrevare și scurgere, de aceea ruperea unuia în partea
de sus generează ruperea celorlalte din cursul inferior, urmările fiind catastrofale
(raionul Şoldănești, anul 1991 și raionul Hîncești, anul 1994).
În anul 1948 revărsarea râului Bîc a adus la ridicarea nivelului apei cu 2,8m-3,5m
şi inundarea gării feroviare, distrugerea multor case din Chişinău. 4-5 iulie 1991
precipitaţiile au ajuns la 175mm. Râul Ciorna – inundaţiile din Floreşti, Şoldăneşti,
au decedat oameni, animale. 26-27 august 1994 ploile au adus la inundaţii
catastrofale în raionul Străşeni, satele Calmaţui, Cărpineni, s-au înregistrat 31
victime omeneşti. Prevenirea apariţiei inundaţiilor sau diminuarea –eliminarea
acţiunilor distructive se pot asigura prin: realizarea unor lucrări destinate să reţină
şi să întârzie scurgerea apelor de pe versanţi, din afluenţii mai mici ai bazinelor
sau din torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin
construirea unor diguri şi canale, realizarea unor bazine pe unele porţiuni de luncă,
interzicerea construcţiilor în zonele de inundaţie; construirea clădirilor cu
rezistenţă la creşterea nivelului apelor şi viteza de deplasare a acestora.
Secetele
Seceta în Moldova este unul dintre cele mai periculoase fenomene ale
naturii, reprezentînd trăsătura specifică a climei regionale, condiționate
de distribuția neuniformă în timp și spațiu a precipitaților atmosferice pe
fondul valorilor ridicate ale temperaturii aerului. Deși secetele se pot
înregistra pe parcursul întregului an, cele mai numeroase se produc la
sfîrșitul verii și începutul toamnei, atunci cind factorii de risc iau
amploare: precipitațiile atmosferice scazute, rezerva de apă din sol
accesibilă plantei diminuata, umezeala și temperatura aerului reduse,
viteza vîntului marita, etc. Evaluările arată că deficitul de precipitaţii
atmosferice este specific practic pentru tot teritoriul republicii.
Probabilitatea apariţiei secetelor foarte puternice (≤ 50% din norma
climatică a precipitaţiilor) cu consecinţe catastrofale în unele luni ale
perioadei de vegetaţie pe teritoriul republicii constituie 11 - 41%.
În ultimele două decenii secetele s-au semnalat mai frecvent, şi ele
devin tot mai intensive. Aşa, în perioada anilor 1990 – 2011 pe teritoriul
republicii s-au înregistrat 10 ani (1990, 1992, 1994, 1996, 1999, 2000,
2001, 2003, 2007, 2011) cu secete de diferită intensitate, care au dus la
scăderea recoltei culturilor agricole.
În anii 1990, 1992, 2003, secetele s-au prelungit pe parcursul întregii
perioade de vegetaţie (lunile IV - IX), în restul anilor secetele s-au
semnalat vara.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Moldova pe baza analizei
detaliate după ani a coeficientului hidrotermic (CHT), a stabilit că
valoarea CHT ≥ 1,0 caracterizează o umiditate suficientă, CHT ≤ 0,7
indică o climă secetoasă, CHT = 0,6 - secetă uşoară, CHT ≤ 0,5 - secetă
puternică şi foarte puternică.
Spre deosebire de alte hazarduri naturale, secetele prezintă un proces
treptat cu consecinţe negative de lungă durată. Deşi, ele nu conduc
nemijlocit la pierderi de vieţi umane, de foame pot suferi zeci şi sute de
mii de oameni. De aceea, după pierderile materiale (22%), secetele în
lume cedează doar cicloanelor tropicale (30%), iar după efectul social
acest fenomen nu are asemănare.
În Republica Moldova secetelor le revine 12,5% din numărul total de
hazarduri.
În tab.1 este indicată cantitatea de precipitaţii în anii cei mai secetoși
secetoşi din ultimele 6 decenii şi recolta la hectar a principalelor culturi
cerealiere în Moldova.
Tabelul 1.
Anul CHT
noiembrie aprilie - grîu de
în total porumb
- martie octombrie toamnă
1 2 3 4 5 6 7
Înghețul și bruma
Aceste fenomene sînt posibile pe întreg teritoriul republicii, ca rezultat
al activității maselor de aer polar și arctic, care afectează teritoriul
nominalizat. Ele determină nu numai frânarea dezvoltării plantelor și
încheierea prematură a ciclului de vegetație, ci chiar moartea parțială sau
totală a acestora. În pomicultură de exemplu, sunt deosebit de mari
daunele înghețurilor de primăvară care surprind pomii în plină floare,
distrugând uneori aproape întreaga recoltă. Au de suferit îndeosebi caișii,
piersicii, vișinii, cireșii, mărul și nucul. De asemenea sunt afectate și
plantațiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii. Prin îngheţ se înțelege
coborârea temperaturii stratului de aer de lângă sol sub 0°C, în perioada
caldă a anului (perioada de vegetație a culturilor). Bruma este fenomenul
meteorologic care se caracterizează prin formarea unui strat subţire de
gheaţă lucioasă, cu aspect cristalin, deseori sub formă de solzi, ace de
gheaţă, pene, evantai, pe suprafaţa solului şi pe obiectele aflate în
apropierea acestuia. Cele mai favorabile condiţii de producere a brumei
sânt cele anticiclonice, caracterizate prin calm atmosferic, insolaţie mare
ziua şi radiaţie efectivă mare noaptea care determină coborârea
temperaturii sub punctual de îngheţ şi sublimarea vaporilor de apă
cuprinşi în stratul de inversiune de la sol.
Aceste fenomene sunt posibile pe tot teritoriul Moldovei ca rezultat al
circulaţiei maselor de aer polar şi arctic care afectează ţara în sezonul rece
al anului. Înghețurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor
pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de către înghețuri
a florilor și fructelor la cais constituie în medie 15 – 40%, la celelalte
culturi pomicole – până la 15%.
Bibliografie:
1. Daradur M., Cazac V., Mihailescu C., Boian I. „Monitoringul climatic și
secetele”. Chișinău, S. n., 2007 ( Tipogr. „Tanavius”SRL).
2. Mihailescu C., Clima și hazardurile Moldovei - evoluția, starea,
predicția. Ed. Licorn, Chișinău, 2004
3. http://old.meteo.md/mold/art_seeta2011.htm
4. http://old.meteo.md/hazard/inghetsuri.htm
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Cutremure_
%C3%AEn_Republica_Moldova
6. https://sputnik.md/radio_rubrica_interviu/20171009/14966007/peri
colul-alunecarilor-de-teren-in-Moldova.html
7. http://diez.md/2017/08/02/cinci-cele-mai-puternice-cutremure-
care-au-fost-resimtite-republica-moldova/
8. http://old.meteo.md/hazard/dep_gh.htm