1.

Esofag pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai d) [x] Gastrită indusă de Helicobacter pylori
pronunţată la lichide decât la alimentele solide: e) [ ] Gastrită hipertrofică
a) [x] Acalazia cardiei 11. ce fel de gastrită cronică reprezintă Boala Menetrier:
b) [ ] Adenocarcinom esofagian a) [x] Hipertrofică gigantică
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian b) [ ] Autoimună
d) [ ] Diverticuli esofagieni c) [ ] Granulomatoasă
e) [ ] Esofagul Barrett d) [ ] Polipoasă
2. maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic? e) [ ] Indusă de Helicobacter pylori
a) [ ] Cancerul gastric 12. care este factorul etiologic principal al gastritelor cronice
b) [ ] Acalazia cardiei hiperacidice în rândurile tinerilor:
c) [x] Boala de reflux gastroesofagian a) [ ] Refluxul duodeno-gastral
d) [ ] Gastrita cronică tip A b) [x] Infecţia Helicobacter pylori
e) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori c) [ ] Alcoolul
3. în ce patologie este prezentă metaplazia gastrică sau intestinală d) [ ] Acidul acetilsalicilic
a mucoasei esofagiene: e) [ ] Fumatul
a) [ ] Ulcerul esofagian 13. care este cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice
b) [ ] Stenoza esofagiană medicamentoase:
c) [x] Esofagul Barrett a) [ ] Utilizarea colereticelor
d) [ ] Esofagita erozivă b) [ ] Utilizarea prochineticelor
e) [ ] Esofagita candidozică c) [ ] Utilizarea steroizilor anabolici
4. pentru ce patologie monitorizarea pH esofagian în 24 ore are d) [x] Utilizarea antiinflamatoarelor nonsteroidiene
valoare diagnostică: e) [ ] Utilizarea glicozidelor
a) [ ] Hernia gastrică paraesofagienă 14. durata terapiei quadruple cu bismut în tratamentul de
b) [ ] Esofagul Barrett eradicare a infecției Helicobacter pylori:
c) [ ] Spasmul esofagian difuz a) [x] 10 zile
d) [ ] Acalazia cardiei b) [ ] 14 zile ???
e) [x] Boala de reflux gastroesofagian c) [ ] 3 săptămâni
5. care țesut este caracteristic pentru mucoasa esofagului: d) [ ] 4 săptămâni
a) [x] Epiteliu scuamos pluristratificat e) [ ] 8 săptămâni
b) [ ] Epiteliu columnar 15. durata terapiei quadruple nonbismut în tratamentul de
c) [ ] Epiteliu glandular eradicare a infecției Helicobacter pylori:
d) [ ] Ţesut conjunctiv lax a) [x] 10 zile
e) [ ] Ţesut muscular b) [ ] 14 zile ???
6. locul unde sunt situate anastomozele porto-cavale esofagiene: c) [ ] 3 săptămâni
a) [ ] În porţiunea proximală a esofagului d) [ ] 4 săptămâni
b) [ ] În treimea medie a esofagului e) [ ] 8 săptămâni
c) [x] În porţiunea distală a esofagului 16. factorul care nu posedă agresivitate contra celulelor
d) [ ] Pe tot traiectul esofagului mucoasei gastrice:
e) [ ] La nivelul treimii superioare și medii a esofagului a) [x] Prostaglandinele E
7. caracteristica care definește odinofagia? b) [ ] Acizii biliari
a) [ ] Miros neplăcut din cavitatea bucală c) [ ] Pepsina
b) [x] Durerea ce însoţeşte procesul de deglutiţie d) [ ] Acidul clorhidric
c) [ ] Dificultate de înghiţire alimentelor lichide e) [ ] Fosfolipaza
d) [ ] Senzaţie de arsură în proiecţia esofagului 17. localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului
e) [ ] Durerea retrosternală însoţită de mers pe scări Zollinger - Ellison:
8. medicamentul indicat pentru tratamentul bolii de reflux a) [ ] Stomac
gastroesofagian: b) [x] Peretele duodenal sau multifocal
a) [ ] Antibacteriene pentru eradicarea Helicobacter pylori c) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Antisecretorii: IPP d) [ ] Splină
c) [ ] Colinolitice e) [ ] Colon
d) [ ] Diuretice 18. cauza de gastrită cronică, tip "B":
e) [ ] Beta- adrenoblocante a) [ ] Formarea de anticorpi anti celulă parietală
9. Prezenţa cancerului esofagian se confirmă prin: b) [ ] Formarea de anticorpi anti factor intrinsec
a) [ ] Prezenţa regurgitaţiei c) [ ] Consumul de aspirină
b) [ ] Prezenţa disfagiei d) [ ] Insuficienţa clopidogrel
c) [ ] Pierderea în greutate e) [x] Helicobacterul pylori
d) [ ] Anemia 19. standard-ul de diagnostic al gastritei cronice:
e) [x] Rezultatul pozitiv în studiul histologic a) [ ] Examenul clinic
10. Gastrita sinonimul noţiunii gastrită cronică tip „B" este: b) [ ] Examenul radiologic
a) [ ] Gastrită rigidă c) [x] Examenul histologic al bioptatului din mucoasei gastrice
b) [ ] Gastrită granulomatoasă d) [ ] Examenul biochimic
c) [ ] Gastrită autoimună e) [ ] Monitorizare a pH-ului gastric
 20. cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal: d) [ ] Prostaglandinele
a) [x] Durerea e) [ ] Oxidul nitric
b) [ ] Greața 30. factorul de apărare implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase:
c) [ ] Voma a) [ ] Acidul clorhidric
d) [ ] Constipația b) [ ] Pepsina
e) [ ] Diarea c) [ ] Dereglări de motilitate gastrică
21. medicamentul care formează pelicula de protecţie pe d) [ ] Acizii biliari
suprafața ulcerului: e) [x] Prostaglandinele
a) [ ] Rabeprazolul 31. preparatul la care Helicobacter pylori poate dezvolta
b) [ ] Cimetidina rezistenţa:
c) [x] De-nolul a) [x] Claritromicina
d) [ ] Metronidazolul b) [ ] Omeprazol
e) [ ] Omeprazolul c) [ ] De-nol
22. ce include alimentaţia recomandată pacienţilor cu Dumping- d) [ ] Tetraciclina
sindrom: e) [ ] Sucralfat
a) [ ] Dietă cu glucide uşor asimilate 32. investigația care identifică cert prezența leziunii și dă
b) [ ] Alimentaţie lichidă caracteristica veridică a defectului ulceros:
c) [x] Dietă solidă şi semisolidă, bogată în proteine a) [x] Examenul radiologic baritat
d) [ ] Dieta lacto-vegetală b) [ ] USG transabdominală
e) [ ] Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale c) [ ] Endoscopia digestivă superioară
23. patologia care prezintă risc înalt de malignizare: d) [ ] Monitorizarea pH gastric
a) [x] Polipii adenomatoşi e) [ ] Monitorizarea pH duodenal
b) [ ] Polipii hiperplazici 33. cel mai tipic semn clinic pentru ulcerul gastric/duodenal
c) [ ] Hamartomul a) [x] Durerea
d) [ ] Leiomiomul b) [ ] Greața
e) [ ] Fibromul c) [ ] Vărsături
24. celulele secretoare de gastrină: d) [ ] Sitofobia
a) [ ] Enterocromafine e) [ ] Diarea
b) [x] Endocrine G 34. testul recomandat pentru confirmarea eradicării Helicobacter
c) [ ] Parietale Pylori
d) [ ] Principale a) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig G
e) [ ] Mucoide b) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig A
25. celulele secretoare de pepsinogen: c) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig M
a) [ ] Istmice d) [ ] Cercetarea histologică a bioptatelor
b) [ ] Endocrine G e) [x] Testul antigen HP din materii fecale cu anticorpi
c) [ ] Parietale monoclonali
d) [x] Principale 35. Intestin termenul de excludere a glutenului din alimentaţia
e) [ ] Endocrine D pacientului cu celiachie:
26. celulele secretoare de acid clorhidric: a) [ ] Până la ameliorarea clinică
a) [ ] Istmice b) [ ] Până la normalizarea funcţiei intestinului
b) [ ] Endocrine G c) [x] Permanent, pentru toată viaţa
c) [x] Parietale d) [ ] Până la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale
d) [ ] Principale e) [ ] Până la normalizarea concentraţiei folaţilor serici
e) [ ] Endocrine D 36. particularităţile diareei la pacienţii cu insuficienţa exocrină
27. celulele secretoare de factor intrinsec: pancreatică:
a) [ ] Istmice a) [ ] Materiile fecale cu mucus şi puroi
b) [ ] Endocrine G b) [x] Diareea cu steatoree
c) [x] Parietale c) [ ] "Diareea falsă"
d) [ ] Principale d) [ ] Diareea apoasă
e) [ ] Endocrine D e) [ ] Diareea sangvinolentă
28. factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii 37. medicamentul care încetează peristaltizmul intestinal:
ulceroase: a) [ ] Domperidon
a) [ ] Formarea mucusului b) [ ] Metoclopramid
b) [ ] Secreţia de bicarbonaţi c) [x] Loperamid
c) [ ] Prostaglandinele d) [ ] Cisaprid
d) [ ] Factorul de creștere epidermal e) [ ] Indapamid,
e) [x] Pepsina 38. care caracteristici se referă la inflamaţia din boala Crohn:
29. factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii a) [ ] Difuză a colonului
ulceroase: b) [ ] Difuză a ileonului
a) [x] Acidul clorhidric c) [x] Segmentară, a oricărui segment al tractului gastrointestinal
b) [ ] Formarea mucusului d) [ ] Difuză a oricărui organ al tractului gastrointestinal
c) [ ] Secreţia de bicarbonaţi e) [ ] Segmentară, limitată la nivel de esofag
 39. care semne se referă la caracteristicele macroscopice din c) [ ] Ocluzie intestinală
colita ulceroasă: d) [ ] Fisuri anale
a) [ ] Fistule e) [ ] Proctalgie
b) [ ] Stenoze 49. semnul caracteristic pentru colita ulceroasă:
c) [x] Ulceraţii superficiale a) [ ] Polipi adenomatoşi
d) [ ] Granulom sarcoid b) [ ] Fistule
e) [ ] Fisuri c) [ ] Fisuri anale
40. medicamentul recomandat pentru menţinerea remisiunii în d) [x] Ulceraţii superficiale
colita ulceroasă: e) [ ] Prolaps rectal
a) [ ] Prednisolonul 50. medicamentul de elecţie pentru menţinerea remisiunei în
b) [ ] Ciclosporina colita ulceroasă este:
c) [x] Mesalazina a) [ ] Metotrexat
d) [ ] Metronidazol b) [ ] Dexametazon
e) [ ] Claritromicina c) [ ] Ciclosporina
41. cea mai frecventă patologie a intestinului gros: d) [x] Mesalazina
a) [ ] Diverticuloza intestinală e) [ ] Metronidazol
b) [ ] Colita pseudomembranoasă 51. cea mai frecventă patologie a intestinului subţire:
c) [ ] Colita ulceroasă a) [ ] Tuberculoza intestinală
d) [ ] Colita limfocitară b) [ ] Diverticuloza intestinului subţire
e) [x] Sindromul colonului iritabil c) [ ] Boala Crohn
42. semnul posibil pentru sindromul colonului iritabil: d) [x] Sindromul de contaminare a intestinului subţire
a) [ ] Diaree osmotică e) [ ] Tumorile maligne ale intestinului subţire
b) [x] Durere abdominală asociată cu dereglari de scaun 52. pronosticul în sindromul colonului iritabil este:
c) [ ] Eliminarea lipidelor neutre în cantități mari în materii fecale a) [ ] Nefavorabil din cauza complicațiilor cu stenoză colonică
d) [ ] Hemoragie digestivă inferioară b) [x] Favorabil
e) [ ] Puroi în materii fecale c) [ ] Nefavorabil din cauza complicațiilor cu hemoragii
43. maladia pentru care nu sunt caracteristice complicații: d) [ ] Nefavorabil din cauza complicațiilor cu pseudopolipi
a) [ ] Colita ulceroasă e) [ ] Nefavorabil din cauza complicațiilor cu fisuri anale
b) [ ] Boala Crohn 53. simptomul de bază al sindromului de colon iritabil:
c) [ ] Boala ulceroasă a) [ ] Durere în hipocondriul drept
d) [ ] Boala de reflux gastroesofagian b) [ ] Durere în hipocondriul stâng
e) [x] Sindromul colonului iritabil c) [x] Durere abdominală asociată cu dereglari de scaun
44. ce relevă cercetarea endoscopică în sindromul de colon d) [ ] Durere în formă de semicentură
iritabil: e) [ ] Scădere ponderală
a) [ ] Pseudopolipoza 54. semnul macroscopic caracteristic pentru colita ulceroasă:
b) [ ] Ulceraţii unice în intestin a) [ ] Relief de „pietre de pavaj"
c) [x] Mucoasa neschimbată b) [ ] Fisuri anale
d) [ ] Eroziuni unice ale mucoasei intestinale c) [ ] Polipi adenomatoşi
e) [ ] Prezenţa diverticulilor intestinali d) [ ] Mucoasă neschimbată
45. care autoanticorpi se depistează frecvent la pacienții cu colotă e) [x] Hemoragii de contact
ulcerativă: 55. simptomul nespecific pentru sindromulului de colon iritabil:
a) [x] Anticorpi către zona perinucleară a neutrofilelor (pANCA) a) [ ] Durerea cronică abdominală
b) [ ] Anticorpi antimitocondriali (AMA) b) [x] Durerea nocturnă
c) [ ] Anticorpi anti microsomali ficat-rinichi (LKM 1) c) [ ] Ameliorarea durerii prin defecaţie
d) [ ] Anticorpii antinucleari (ANA) d) [ ] Emisie de gaze
e) [ ] Anticorpii anti-fibră musculară netedă (ASMA) e) [ ] Mase fecale dure, fragmentate
46. caracteristica care definește steatoreea: 56. semnul caracteristic pentru sindromul colonului iritabil:
a) [ ] Prezenţa fibrelor musculare în scaun a) [ ] Leucocitoză
b) [ ] Scaune frecvente şi abundente b) [ ] Anemie
c) [x] Excreția unor cantități mari de grasimi neutre în materii c) [ ] VSH-majorat
fecale d) [x] Mucus în materii fecale
d) [ ] Scaun acolic e) [ ] Flora patogenă în scaun
e) [ ] Prezența amidonului extracelular în materii fecale 57. semnul caracteristic pentru Boala Crohn:
47. rolul fibrelor alimentare: a) [x] Nivel de Proteină C-reactivă crescut
a) [ ] Factor de risc pentru cancerul colorectal b) [ ] Trombocitopenie
b) [ ] Factor de risc pentru cancerul gastric c) [ ] Leucopenie
c) [ ] Factor protector faţă de cancerul gastric d) [ ] Fibrinogen scăzut
d) [x] Factor protector faţă de cancerul colorectal e) [ ] Protrombină scăzută
e) [ ] Factor de risc pentru diabetul zaharat 58. ce este caracteristic la examenul coprologic pentru sindromul
48. semnul prin care cel mai frecvent debutează cancerul rectal: colonului iritabil:
a) [ ] Rectoragii masive a) [ ] Prezenta leucocitelor în masele fecale
b) [x] Rectoragii oculte b) [ ] Steatorea
c) [x] Mucus în masele fecale d) [ ] Colecistită cronică
d) [ ] Creatoreea e) [ ] Gastrita autoimună
e) [ ] Eritrocite în masele fecale 68. semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolică:
59. patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii anti- a) [ ] Scăderea nivelului de gamaglutamiltransferază
transglutaminaza tisulara de tip Ig A și Ig G: b) [ ] Scăderea nivelului de aspartataminotransferază
a) [ ] Colita ulcerativă c) [x] Creșterea nivelului de IgA serică
b) [ ] Boala Crohn d) [ ] Creșterea nivelului de IgG serică
c) [x] Enteropatia glutenică e) [ ] Creșterea nivelului de IgM serică
d) [ ] Boala Whipple 69. markerul infecţiei cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge:
e) [ ] Adenocarcinom colonic a) [x] HBcAg
60. afecțiunea, care reprezintă o infecție sistemică cronică b) [ ] HBsAg
cauzată de o bacterie Gram pozitivă, Tropheryma whipplei și în c) [ ] Anti-HBc
care intestinul subțire este cel mai frecvent afectat, dar și alte d) [ ] HBeAg
organe pot fi afectate (articulații, SNC, cordul): e) [ ] Anti-HBe
a) [ ] Celiachia 70. patologia care poate fi declanşată de infecţia cu virusul
b) [x] Boala Whipple hepatic C:
c) [ ] Entero-colita nespecifică a) [x] Hepatita autoimună
d) [ ] Boala Crohn b) [ ] Colangita sclerozantă
e) [ ] Colita pseudomemranoasă c) [ ] Ciroza biliară primară
61. cauza colitei pseudomembranoase: d) [ ] Infecţia cronică HDV
a) [ ] Shigella e) [ ] Infecţia cronică HBV
b) [ ] Salmonella 71. semnul care stabileşte defenitiv gradul activităţii
c) [x] Clostridium difficile necroinflamatorii a hepatitelor cronice:
d) [ ] Tropheryma whippllei a) [ ] Nivelul albuminei serice elevat
e) [ ] Entamoeba histolitica b) [ ] Markeri autoimuni prezenți
62. Ficatul celulele hepatice care funcţionează ca macrofage: c) [x] Aspectul histologic
a) [ ] Celulele Ito d) [ ] Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată
b) [ ] Celulele Pit e) [ ] Hipergamaglobulinemie
c) [x] Celulele Kupffer 72. durata minimă de evoluție a hepatitei necesară pentru
d) [ ] Plasmocitele stabilirea hepatitei cronice:
e) [ ] Macrocitele a) [ ] 3 luni
63. cauza apariţiei steluţelor vasculare: b) [ ] 5 luni
a) [ ] Hipoestrogenemie c) [ ] 9 luni
b) [ ] Hiperglucagonemie d) [x] 6 luni
c) [x] Hiperestrogenemie e) [ ] 12 luni
d) [ ] Hiperaldosteronemie 73. când este indicată terapia antivirală în caz de hepatită cronică
e) [ ] Hiperinsulinemia virală B:
64. semnul caracteristic pentru ciroza hepatică: a) [ ] În faza de toleranță imunitară
a) [ ] Afte bucale b) [ ] În faza de control imunologic
b) [ ] Gingivită necrozantă c) [x] În faza de reactivare imună
c) [ ] Edeme labiale d) [ ] În faza de purtător inactiv
d) [ ] Acrocianoză e) [ ] Indiferent de faza infecției
e) [x] Ictericitatea sclerelor 74. patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii
65. ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul antimitocondriali-M2:
ecografic: a) [ ] Hepatita acută A
a) [ ] Hemangiom hepatic b) [ ] Ciroza alcoolică
b) [ ] Metastaze hepatice c) [x] Ciroza biliară primară
c) [x] Steatoză hepatică d) [ ] Boala Wilson
d) [ ] Cancer hepatic e) [ ] Colangita sclerozantă primitivă
e) [ ] Chisturi hepatice 75. simptomul care apare precoce în ciroza biliară primară:
66. un indice prin care se manifestă sindromul de laborator de a) [ ] Icter
citoliză hepatică: b) [ ] Febră
a) [ ] Scăderea albuminei serice c) [x] Prurit cutanat
b) [x] Creşterea ALT d) [ ] Dureri în hipocondrul drept
c) [ ] Scăderea colesterolului e) [ ] Ascită
d) [ ] Hipergamaglobulinemia 76. sindromul pe baza căruia putem presupune evoluţia hepatitei
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline spre ciroză hepatică:
67. pentru care maladie este caracteristic nivelul de a) [ ] Sindromul asteno-vegetativ
gamaglutamiltranspeptidază majorat: b) [ ] Sindromul de citoliză
a) [ ] Ulcer duodenal Hp+ c) [ ] Sindromul imuno-inflamator
b) [ ] Pancreatită cronică d) [ ] Sindromul de colestază
c) [x] Hepatopatie alcoolică e) [x] Sindromul de hipertensiune portală
 77. semnul histologic caracteristic pentru ciroza hepatică: e) [ ] Granulomatoza peritoneala
a) [ ] Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar portal 87. condiția ce indică geneză virală C a hepatitei:
b) [ ] Necroză celulară a) [x] Anticorpi anti-VHC "+"şi ARN-VHC "+" în ser
c) [ ] Distrofie a hepatocitelor concomitent
d) [ ] Steatoză hepatică b) [ ] ADN-VHB "+" în ser
e) [x] Noduli de regenerare c) [ ] Ag HBc în hepatocit
78. sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice: d) [ ] Anticorpi antinucleari în ser
a) [ ] Dispeptic e) [ ] Anticorpi anti-HBc în ser
b) [ ] Imuno-inflamator 88. metoda de prelucrare eficientă a instrumentelor medicale
c) [ ] Asteno-vegetativ pentru prevenirea infectării cu virusul hepatitei B:
d) [x] Insuficienţei hepatice celulare a) [ ] Fierbere timp de 10 minute
e) [ ] De colestază b) [ ] Prelucrare în alcool etilic de 70% timp de 1 oră
79. cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în caz c) [x] Prelucrare în autoclav timp de minimum 20 minute la
de ciroză hepatică: presiunea de 2 atmosfere
a) [x] Ruptură de varice esofagiene d) [ ] Prelucrarea cu razele ultaviolete timp de 30 minute
b) [ ] Sindrom Mallory-Weiss e) [ ] Prelucrarea minuţiosă cu apă şi săpun
c) [ ] Ulcer gastric 89. medicamentul care cel mai frecvent cauzează hepatita
d) [ ] Eroziuni esofagiene de reflux medicamentoasă:
e) [ ] Gastrită hemoragică a) [ ] Acid acetilsalicilic
80. cauza care determină hipoalbuminemia din ciroza hepatică: b) [ ] Izoniazidă
a) [ ] Hipocatabolism c) [ ] Metotrexat
b) [x] Insuficienţa funcției de sinteză hepatică d) [ ] Furadonină
c) [ ] Gastroenteropatie exsudativă e) [x] Paracetamol
d) [ ] Sindrom de malabsorbţie 90. indicii normali ai bilirubinei serice:
e) [ ] Proteinurie a) [ ] 0,1-0,7 mcmol/l
81. care din tumorile hepatice maligne este cea mai frecventă: b) [ ] 2,5-8,5 mcmol/l
a) [ ] Colangiocarcinomul c) [x] 8,5-20,5 mcmol/l
b) [x] Carcinomul hepatocelular d) [ ] 3,5-6,5 mcmol/l
c) [ ] Angiosarcomul e) [ ] 7,6-12,6 mcmol/l
d) [ ] Hepatoblastomul 91. criteriul cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
e) [ ] Carcinosarcomul hepatită cronică:
82. un indice caracteristic pentru cancerul hepatic: a) [x] Rezultatele examenului histologic al ficatului
a) [ ] Eritrocitoza b) [ ] Suportarea hepatitei virale în anamnestic
b) [ ] Trombocitopenia c) [ ] Prezenţa în ser a HBsAg
c) [x] Nivel majorat de a-fetoproteina d) [ ] Subfebrilitate periodică
d) [ ] Hipercalciemia e) [ ] Dureri în hipocondriul drept
e) [ ] Prezenţa CA -125 în ser 92. simptomul cu care debutează cel mai frecvent ciroza biliară
83. pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală primitivă:
la nivel sinusoidal: a) [ ] Icter
a) [x] Ciroza hepatică b) [ ] Hemoragii esofagiene
b) [ ] Tromboza venei cave inferioare c) [x] Prurit cutanat
c) [ ] Boala venoocluzivă hepatică d) [ ] Dureri în hipocondrul drept
d) [ ] Schistosomiaza e) [ ] Ascită
e) [ ] Sindromul Budd-Chiari 93. patologia hepatică care necesită tratamentul imunosupresiv:
84. nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina a) [x] Hepatita autoimună
pentru a determina icterul tegumentar: b) [ ] Ciroză biliară secundară
a) [ ] > 10 mcmol/l c) [ ] Hepatită cronică virală
b) [ ] > 20 mcmol/l d) [ ] Adenocarcinom hepatic
c) [x] > 40 mcmol/l e) [ ] Hemocromatoză
d) [ ] > 60 mcmol/l 94. criteriul decisiv pentru stabilirea diagnosticului de hepatită
e) [ ] > 80 mcmol/l cronică:
85. contraindicația absolută pentru paracenteza diagnostică: a) [x] Rezultatul caracteristic al examenului histologic al ficatului
a) [ ] Ascita refractară preluat prin biopsia hepatică
b) [x] Abdomen acut, care necesită tratament chirurgical urgent b) [ ] Suportarea hepatitei virale în anamnestic
c) [ ] Ascita la debut c) [ ] Prezenţa în ser a HBsAg
d) [ ] Suspecţia de peritonită bacteriană spontană d) [ ] Sindrom algic tipic
e) [ ] Suspecţie la geneza tuberculoasă e) [ ] Alfa-fetoproteina serică crescută
86. cea mai frecventa cauza de ascită: 95. care este semnul de bază al cirozei hepatice:
a) [ ] Sindromul Budd-Chiari a) [ ] Prezenţa sindromului citolitic
b) [ ] Pericardita constrictiva b) [ ] Prezenţa sindromului de colestază
c) [ ] Peritonita eozinofilica c) [ ] Prezenţa sindromului de insuficienţă hepatică celulară
d) [x] Ciroza hepatică d) [x] Dezorganizarea arhitectonicii ficatului depistată prin studiul
histologic autoimune:
e) [ ] Icter extrahepatic a) [x] Include prednisolon în monoterapie sau asociat azatioprinei
96. una din substanțele consumul căreia trebuie de limitate în caz b) [ ] La bolnavii cu ciroză inactivă se indică o perioadă de
de comă hepatică: inducţie cu prednisolon
a) [ ] Glucide c) [ ] Include interferonterapie
b) [x] Proteine d) [ ] Include acid ursodeoxicolic în monoterapie
c) [ ] Grăsimi e) [ ] Este doar simptomatic
d) [ ] Lichide 106. alternativele terapeutice în tratamentul hepatitei autoimune:
e) [ ] Vitamine a) [ ] Monoterapie cu azatioprină în caz cu anemie, leucopenie şi
97. semnul distinctiv pentru hepatita virală B: trombocitopenie marcată
a) [ ] Hepertransaminazemie b) [ ] Metotrexatul
b) [ ] Hepatomegalie c) [ ] Antibioticoterapie
c) [x] Prezenţa ADN HBV în ser d) [ ] Mesalazină
d) [ ] Splenomegalie e) [x] Tacrolimus, Ciclosporina A
e) [ ] Icter mai puţin pronunţat 107. care autoanticorpi sunt caracteristici pentru hepatita
98. cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului autoimină tip 1:
de obstrucţie a circulaţiei portale: a) [ ] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
a) [ ] Pancreatografia retrogradă endoscopică b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
b) [ ] Laparoscopia c) [x] Antinucleari: ANA
c) [ ] Ecografia abdominală d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
d) [x] Angiografia e) [ ] Antimitocondriali: AMA
e) [ ] Biopsia hepatică 108. care autoanticorpi sunt caracteristici pentru hepatita
99. despre ce sugerează melena în asociere cu autoimină tip 2:
hepatosplenomegalie: a) [ ] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
a) [ ] Ulcer duodenal complicat cu hemoragie b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
b) [ ] Ulcer gastric complicat cu hemoragie c) [ ] Antinucleari: ANA
c) [ ] Tromboză a arterei mezenterice d) [x] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
d) [x] Hemoragie din varicele esofagiene e) [ ] Antimitocondriali: AMA
e) [ ] Colită ulceroasă 109. situația când pacienții cu hepatită autoimună nu necesită
100. situația clinică care determină sindromul citolitic maximal: tratament imunosupresor:
a) [x] Hepatita acută a) [ ] Transaminaze crescute > 10 x valoarea normală
b) [ ] Sindrom Gilbert b) [ ] Transaminaze crescute > 5 x valoarea normală şi
c) [ ] Hepatită cronică gamaglobulina > 2 x valoarea normală
d) [ ] Litiază biliară c) [ ] Semne histologice de necroze în punte sau multiacinară
e) [ ] Ciroză hepatică d) [ ] Hepatită de interfaţă (periportală)
101. marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic C: e) [x] Ciroză inactivă sau Ciroză hepatică decompensată cu
a) [ ] Anticorpi anti-HBc hemoragie variceală, ascită, encefalopatie hepatică
b) [ ] Anticorpi anti-HBs 110. nivelul carei imunoglobine serice este elevat în boala
c) [x] Anticorpi anti-VHC alcoolică a ficatului:
d) [ ] Anticorpi anti-HBe a) [x] Ig A
e) [ ] Ag HBe b) [ ] Ig D
102. marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic G: c) [ ] Ig E
a) [ ] Anticorpi anti-HBc d) [ ] Ig G
b) [ ] Anticorpi anti-HBs e) [ ] Ig M
c) [ ] Anticorpi anti-VHC 111. medicamentul utilizat pentru scăderea hipertensiunii portale
d) [x] Anticorpi anti-VHG din ciroza hepatică pentru prevenirea hemoragiei digestive
e) [ ] Ag HBs superioare din varice:
103. care caracteristici se referă la bilirubină: a) [ ] Pantoprazol
a) [ ] Dozarea este obligatorie în patologia colonului b) [ ] Rifaximină
b) [x] Este unul dintre indicii ce se utilizează în stadializarea c) [x] Propanolol
cirozei hepatice după Child-Pugh d) [ ] Lactuloză
c) [ ] Creşte în toate tipurile de hepatite cronice e) [ ] Arginină
d) [ ] În hepatita autoimună creşte constant 112. pentru care patologie este caracteristică prezenţa în
e) [ ] Creşte în obstacole extrahepatice în circulaţia portă hepatocite a corpusculilor Mallory:
104. medicamentul ce se utilizează în schemele de tratament a) [ ] Hepatita autoimină
etiologic al hepatitei cronice virale C: b) [x] Hepatita alcoolică
a) [ ] Adefovir c) [ ] Hepatita cronică virală B
b) [ ] Entecavir d) [ ] Hepatita cronică virală C
c) [x] Ribavirina e) [ ] Ciroza biliară primară
d) [ ] Lamivudina 113. pentru care patologie histologic se evidenţiază aspectul de
e) [ ] Tenofovir sticlă mată al hepatocitelor (ground glass)
105. afirmațiile corecte în tratamentul patogenetic al hepatitelor a) [ ] Hepatita autoimină
b) [ ] Hepatita alcoolică 122. stimulatorul celulelor pancreatice acinoase:
c) [x] Hepatita cronică virală B a) [ ] Glucagona
d) [ ] Hepatita cronică virală C b) [ ] Somotostatina
e) [ ] Ciroza biliară primară c) [ ] Encefalina
114. medicamentul care poate fi folosit pentru prevenirea d) [ ] Calcitonina
transmiterii perinatale şi intrauterine a infecției cu virusul hepatic e) [x] Colecistokinina
B, în ultimul trimestru de sarcină la pacientele HBsAg-pozitive cu 123. stimulatorul celulelor pancreatice ductale:
nivel înalt de viremie (AND HBV seric >106-7 IU/ml): a) [ ] Somatostatina
a) [ ] Adefovir b) [ ] Calcitonina
b) [ ] Pegintron c) [ ] Glucagona
c) [ ] Ribavirina d) [ ] Vasopresina
d) [ ] Teofilina e) [x] Secretina
e) [x] Tenofovir 124. semnul prezența cărui este necesară suplimentar la
115. valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este anamneza şi etiologia tipică pentru a stabili pancreatita cronică
predictor de răspuns adecvat pentru tratamentul antiviral a certă:
hepatitei cronice virale B cu analogi nucleozidici: a) [ ] Modificări canalare neînsemnate
a) [ ] ALT în limita valorilor normale b) [ ] Test secretinic modificat
b) [ ] ALT mai mică de 2 x limita superioară a valorilor normale c) [ ] Modificări ale testului de toleranţă la glucoză
c) [ ] ALT mai mică de 2,5 x limita superioară a valorilor normale d) [ ] Insuficienţă exocrină nepronunțată
d) [ ] ALT mai mică de 3 x limita superioară a valorilor normale e) [x] Calcificare pancreatică
e) [x] ALT mai mare de 3 x limita superioară a valorilor normale 125. activitatea cărei enzime scade cel mai rapid în conținutul
116. valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este duodenal al personelor cu pancreatită cronică:
predictor de răspuns adecvat pentru tratamentul antiviral a a) [ ] α-Amilaza
hepatitei cronice virale B cu interferonul pegilat-alfa: b) [x] Lipaza
a) [ ] ALT în limita valorilor normale c) [ ] Tripsina
b) [ ] ALT mai mică de 2 x limita superioară a valorilor normale d) [ ] Elastaza
c) [ ] ALT mai mică de 2,5 x limita superioară a valorilor normale e) [ ] Chimotripsina
d) [ ] ALT mai mică de 3 x limita superioară a valorilor normale 126. când este indicat testul cu secretină-pancreozimină în
e) [x] ALT mai mare de 3 x limita superioară a valorilor normale diagnosticul pancreatitei cronice:
117. sindromul ce determină la un etilic cronic icter de tip a) [ ] Prezenţa calcificărilor pancreatice
colestatic, hiperlipidemie mixtă, cu predominanţa trigliceridelor, b) [ ] Prezența steatoreei >7g/24h, care s-a redus la administrarea
anemie hemolitică și clinic: alterarea stării generale, dureri terapiei enzimatice de substituţie
abdominale, febră, sindrom colestatic, icteric: c) [x] Lipsa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi
a) [ ] Sindromul Gilbert diabetului zaharat
b) [ ] Sindromul Crigler-Najjar d) [ ] Prezenţa modificărilor canalare pronunţate
c) [ ] Sindromul Rotor e) [ ] Prezenţa steatoreei şi diabetului
d) [x] Sindromul Zieve 127. patologia pancreatică mai frecvent întâlnită:
e) [ ] Sindrom Mallory-Weiss a) [ ] Pancreatita cronică ereditară
118. Pancreasul caracteristica care definește steatoreea: b) [x] Pancreatita cronică recidivantă
a) [ ] Scaun cu puroi în cantităţi mari c) [ ] Pancreatita cronică indurativă
b) [ ] Scaun cu mucus în cantităţi mari d) [ ] Chistadenocarcinomul pancreatic
c) [ ] Scaun cu cantităţi mari de fibre musculare e) [ ] Pancreatita autoimună
d) [x] Scaun cu cantităţi mari de grăsimi 128. cea mai frecventă cauză etiologică a pancreatitei cronice la
e) [ ] Scaun cu cantităţi mari de amidon adult:
119. caracteristica care definește creatoreea: a) [ ] Disfuncţia sfincterului Oddi
a) [ ] Scaun pleocromic b) [ ] Hipercalciemia
b) [ ] Scaun cu puroi c) [ ] Factorii nutriţionali:alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine
c) [x] Scaun cu cantităţi mari de fibre musculare d) [x] Consumul excesiv de alcool
d) [ ] Scaun cu cantităţi mari de grăsimi e) [ ] Pancreas divisum
e) [ ] Scaun cu cantităţi mari de amidon 129. după conţinutul cărei enzime se face dozarea preparatelor
120. caracteristica care definește amiloreea: enzimatice cu scop de substituție:
a) [ ] Scaun cu mucus în cantităţi mari a) [ ] Amilaza
b) [ ] Scaun cu sînge neschimbat b) [x] Lipaza
c) [ ] Scaun cu cantităţi mari de grăsimi c) [ ] Tripsina
d) [x] Scaun cu cantităţi mari de amidon d) [ ] Elastaza
e) [ ] Scaun cu cantităţi mari de fibre musculare e) [ ] Chimotripsina
121. enzima pancreatică care este secretată în formă activă: 130. manifestarea clasică a insuficienţei exocrine pancreatice:
a) [ ] Tripsinogenul a) [ ] Anemia hemolitică
b) [ ] Chimotripsinogenul b) [x] Diareea cu steatoree
c) [ ] Fosfolipaza A2 c) [ ] Creatoreea
d) [ ] Procarboxi-peptidaza d) [ ] Hemoragiile digestive
e) [x] Lipaza pancreatică e) [ ] Durerea abdominală
 131. cercetarea utilizată pentru a obiectiviza stetoreea: a) [ ] < 300 μg/g fecale
a) [ ] Dozarea azotului din fecale b) [x] < 200 μg/g fecale
b) [x] Coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale c) [ ] < 500 μg/g fecale
c) [ ] Dozarea lactoferinei în materii fecale d) [ ] > 200 μg/g fecale
d) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale cu e) [ ] > 300 μg/g fecale
folosirea anticorpilor monoclonali 141. care investigaţie nu este informativă pentru diagnosticul
e) [ ] Dozarea activităţii chimotripsinei în materii fecale pancreatitei cronice:
132. scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică a) [x] Cercetarea Ag Helicobacter Pylori în fecale
insuficiență exocrină pancreatică avansată: b) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
a) [ ] Amilaza c) [ ] Cercetarea chimotripsinei în fecale
b) [ ] Lipaza d) [ ] Tomografia computerizată a organelor abdominale
c) [x] Tripsina e) [ ] Cercetarea tripsinogenului în serul sangvin
d) [ ] Elastaza 142. sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a
e) [ ] Chimotripsina pancreatitei cronice:
133. ce poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce a) [ ] Endocrin
suferă de pancreatită cronică: b) [x] Dolor abdominal
a) [x] Neoplasm la nivelul capului pancreasului c) [ ] Al insuficienţei exocrine a pancreasului
b) [ ] Anemie hemolitică d) [ ] Dispeptic
c) [ ] Insuficienţă hepato-celulară e) [ ] Alergic
d) [ ] Siondrom Gilbert 143. pentru ce tip patologic de secreţie exocrină a pancreasului
e) [ ] Stenoză duodenală este caracteristică scăderea secreţiei de enzime și bicarbonaţi la
134. cel mai informativ test pentru evaluarea funcţiei exocrine a volumul secretor normal:
pancreasului: a) [ ] Hipersecretor
a) [ ] Testul de toleranţă la glucoza b) [x] Hiposecretor
b) [ ] Coeficientul amilază serică / creatinină serică c) [ ] Obstructiv, bloc superior
c) [ ] Studierea activităţii lipazei serice d) [ ] Obstructiv, bloc inferior
d) [x] Testul cu secretină - pancreozimină e) [ ] Ductular
e) [ ] Cercetarea amilazei în urină 144. tratamentul etiopatogenetic în pancreatita cronică
135. manifestarea tipică a insuficienţei exocrine pancreatice: autoimună:
a) [ ] Diareea sangvinolentă a) [ ] Antibioticoterapia
b) [ ] Diareea falsă b) [x] Corticoterapia
c) [ ] Diareea cu mucus c) [ ] Terapia cu prochinetice
d) [x] Diareea cu steatoree d) [ ] Terapia cu spasmolitice
e) [ ] Diareea secretorie e) [ ] Antidepresante
136. valoarea optimă a pH-ului la care fermenţii pancreatici 145. factorul mai frecvent de risc în dezvoltarea pancreatitei
menţin activitate înaltă: cronice:
a) [ ] Mai mare de 2 a) [ ] Alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine
b) [ ] Mai mare de 3 b) [x] Consumul excesiv de alcool
c) [ ] Mai mare de 4 c) [ ] Hiperlipidemia
d) [ ] Mai mare de 5 d) [ ] Disfuncţii ale sfincterului Oddi
e) [x] Mai mare de 6 e) [ ] Hipercalciemia
137. pierderea cărui procent din parenchimul pancreatic 146. peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei
funcţional determină manifestări de maldigestie cu malabsorbţie: cronice nivelul lipazei serice atinge valori maximale în serul
a) [ ] 10% sanguin:
b) [ ] 30% a) [ ] La 2 - 4 ore
c) [ ] 50% b) [ ] La 6 - 8 ore
d) [x] 90% c) [ ] La 8-10 ore
e) [ ] 70% d) [x] La a II - IV-a zi
138. semnul patognomonic pentru pancreatita cronică: e) [ ] La a II - IV-a săptămână
a) [x] Calcificările pancreatice 147. peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei
b) [ ] Dureri tipice pancreatice cronice nivelul α-amilazei pancreatice atinge valori maximale în
c) [ ] Dereglări de scaun serul sanguin:
d) [ ] Dereglări de digestie a) [x] La 2 ore
e) [ ] Dereglări nutritive b) [ ] La 8 ore
139. semnul clinic cardinal în pancreatita cronică: c) [ ] La 10 ore
a) [ ] Scăderea ponderală d) [ ] La a II - IV-a zi
b) [ ] Icterul e) [ ] La a II - IV-a săptămână
c) [x] Durerea cronică abdominală tipică 148. investigaţia mai informativă pentru diferenţierea dintre
d) [ ] Diareea maldigestie şi malabsorbţie?
e) [ ] Constipaţia a) [ ] Cercetarea Ag Giardia Lamblia în fecale
140. nivelul de elastaza-1 specifică pancreatică în fecale care b) [x] Determinarea cantitativă a steatoreei concomitent cu
indică insuficienţă exocrină a pancreasului: efectuarea testului absorbţiei D-xilozei
c) [ ] Cercetarea Ag Helicobacter Pylori în fecale 158. forma clinică de pancreatită cronică, în care clinic, pacienții
d) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale se prezentă cu icter, dureri abdominale și pierdere în greutate, dar
e) [ ] Cercetarea chimotripsinei în fecale în ser se depistează nivel crescut al IgG4:
149. cel mai informativ test pentru reflectarea funcţiei exocrine a a) [x] Pancreatită cronică autoimună, tip 1
pancreasului: b) [ ] Pancreatita cronică autoimună tip II
a) [ ] Testul cu D-xiloză c) [ ] Pancreatita cronică tropicală
b) [x] Testul cu secretină-pancreozimină d) [ ] Pancreatita cronică alcoolică
c) [ ] Indicii activităţii lipazei în serul sanguin e) [ ] Pancreatita ereditară
d) [ ] Coeficientul amilază-creatinină 159. medicația folosită pentru terapia de substituţie în corecţia
e) [ ] Indicii activităţii amilazei în serul sanguin funcţiei exocrine a pancreasului la pacienții cu pancreatită
150. cel mai tipic semn clinic pentru pancreatita cronică cronică:
a) [x] Durerea a) [x] Polifermenţi în doze mari, de elecţie - în formă de capsule,
b) [ ] Greața care conţin minimicrosfere sau minicomprimate de pancreatină,
c) [ ] Vărsături cu d<2 mm, acoperite cu membrană enterosolubilă
d) [ ] Sitofobia b) [ ] Inhibitorii proteazici
e) [ ] Diarea c) [ ] Cotazim
151. care formă clinică de pancreatită cronică necesită tratament d) [ ] Viocaze-16
cu glucocorticosteroizi: e) [ ] Wobwnzim
a) [ ] Pancreatita cronică alcoolică 160. Caile biliare cea mai frecventă cercetare utilizată pentru
b) [x] Pancreatita cronică autoimună identificarea litiazei biliare:
c) [ ] Pancreatita cronică tropicală a) [ ] Examenul radiologic panoramic al abdomenului
d) [ ] Pancreatita cronică obstructivă b) [ ] Colangiografia endoscopică retrogradă
e) [ ] Pancreatita cronică recurentă c) [ ] Colecistografia orală
152. metoda de diagnostic al pancreatitei cronice cu sensibilitatea d) [x] Ecografia transabdominală
înaltă, inclusiv pentru pancreatita cronică cu modificări ușoare: e) [ ] Tomografia computerizată abdominală
a) [ ] Radiografia abdominală panoramică 161. medicamentul care se indică în terapia de dizolvare a
b) [ ] USG transabdominală calculilor biliari:
c) [x] USG endoscopică a) [ ] Spasmolitice
d) [ ] Tomografia computerizată transabdominală b) [ ] M-holinolitice
e) [ ] Rezonanța magnetică nucleară c) [ ] Miolitice selective
153. Pancreasul care dintre celulele pancreasului endocrin d) [x] Acidul ursodeoxicolic
secretă ghrelina: e) [ ] Ulei de măsline
a) [ ] Celule  - insulocite acidofile 162. cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:
b) [ ] Celule  - insulocite bazofile a) [ ] Stafilococii
c) [ ] Celule  - insulocite definitive b) [ ] Pneumococii
d) [ ] Celule PP c) [x] Esherihia coli
e) [x] Celule ε - epsilon d) [ ] Streptococii
154. care dintre celulele pancreasului endocrin secretă insulina: e) [ ] Fungii
a) [ ] Celule  - insulocite acidofile 163. cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare:
b) [x] Celule b - insulocite bazofile a) [ ] Dispepsia
c) [ ] Celule  - insulocite definitive b) [ ] Febra
d) [ ] Celule PP c) [ ] Eructaţia
e) [ ] Celule ε - epsilon d) [ ] Steatoreea
155. care dintre celulele pancreasului endocrin secretă glucagona: e) [x] Colica biliară
a) [x] Celule  - insulocite acidofile 164. standardul de aur în diagnosticul disfuncţiei sfincterului
b) [ ] Celule  - insulocite bazofile Oddi:
c) [ ] Celule  - insulocite definitive a) [ ] Hepatobilioscintigrafia
d) [ ] Celule PP b) [ ] FEGDS
e) [ ] Celule ε - epsilon c) [x] Manometria sfincterului Oddi
156. care dintre celulele pancreasului endocrin secretă d) [ ] USG
somatostatina: e) [ ] Efectuarea testului cu morfină
a) [ ] Celule  - insulocite acidofile 165. autoanticorpii care se întâlnesc în 60 - 80% cazuri în
b) [ ] Celule  - insulocite bazofile colangita sclerozantă primară:
c) [x] Celule D - insulocite definitive a) [x] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
d) [ ] Celule PP b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
e) [ ] Celule ε - epsilon c) [ ] Antinucleari: ANA
157. inhibitorul celulelor pancreatice acinoase: d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
a) [ ] Acetilcolina e) [ ] Antimitocondriali: AMA
b) [ ] Insulina 166. patologia în care colangiografia retrogradă endoscopică
c) [ ] Colecistokinina relevă pereţii căilor biliare cu aspect neregulat, de "arbore mort în
d) [ ] Secretina picioare", de "şireag de mărgele":
e) [x] Somotostatina a) [ ] Ciroza biliară primară
b) [ ] Ciroza hepatică de geneză virală b) [x] Senzaţie de încetinire sau oprire a tranzitului bolului
c) [x] Colangita sclerozantă primară alimantar prin faringe
d) [ ] Carcinomul hepatocelular c) [x] Senzaţie de încetinire sau oprire a tranzitului bolului
e) [ ] Boala alcoolică a ficatului alimantar prin segmentul proximal al esofagului
167. când nu se recomandă colecistectomia în caz de litiază d) [ ] Senzaţie de încetinire sau oprire a tranzitului bolului
asimptomatică a vezicii biliare: alimantar prin segmentul piloric
a) [ ] Corticoterapie de durată e) [x] Senzaţie de încetinire sau oprire a tranzitului bolului
b) [ ] Veziculă de porţelan, calcificată alimantar prin segmentul distal al esofagului
c) [ ] Calculi mari, peste 3 cm 175. maladiile în care poate să apară disfagia:
d) [x] Calculi colesterolici mici a) [x] Sclerodermie sistemică
e) [ ] Vezica biliară afunctională b) [ ] Insuficiența cardiacă
168. care din maladiile enumerate se asociază mai frecvent cu c) [x] Miastenia gravis
colangita sclerozantă primară: d) [x] Acalazia cardiei
a) [ ] Artrită reumatoidă e) [x] Cancerul esofagian
b) [ ] Colecistectomie 176. prin ce se defineşte acalazia cardiei:
c) [ ] Alcoolism a) [x] Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în
d) [x] Colită ulceroasă timpul deglutiţiei
e) [ ] Tuberculoză pulmonară b) [ ] Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
169. cercetarea cea mai ieftină pentru diagnosticul disfuncţiei c) [ ] Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice
vezicii biliare: d) [ ] Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior
a) [x] Sondajul duodenal polifracţionat e) [x] Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului
b) [ ] USG esofagian
c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă 177. complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian:
d) [ ] RMN standard a) [x] Esofagul Barrett
e) [ ] Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic b) [x] Ulcerul esofagian
"HIDA" Tc c) [x] Hemoragia digestivă superioară
170. metoda cea mai simplă şi răspîndită în diagnosticul litiazei d) [ ] Stenoza pilorică
biliare: e) [x] Cancerul esofagian
a) [ ] Sondajul duodenal 178. medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian:
b) [x] USG transabdominală a) [ ] Domperedonul
c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă b) [x] Isosorbid dinitrat
d) [ ] USG endoscopică abdominală c) [x] Atropina
e) [ ] Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic d) [x] Theophyllina
"HIDA" Tc e) [ ] Metoclopramidum
171. care caracteristică se referă la angiocolită (colangita): 179. examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux
a) [ ] Reprezintă o inflamaţie acută sau cronică nespecifică a gastroesofagian:
vezicii biliare a) [x] Monitorizarea pH-ului esofagian
b) [x] Reprezintă o inflamaţie acută sau cronică nespecifică a b) [x] Endoscopia digestivă superioară
căilor biliare intra- și extrahepatice c) [ ] Testul ureazic
c) [ ] Reprezintă o inflamaţie acută sau cronică nespecifică a d) [x] Impedansometria esofagiană
colonului e) [ ] Examenul ecografic
d) [ ] Reprezintă o inflamaţie acută sau cronică nespecifică a 180. examinările informative pentru diagnosticul complicaţiilor
căilor biliare şi veziculei biliare bolii de reflux gastroesofagian:
e) [ ] Reprezintă o inflamaţie acută sau cronică nespecifică a a) [ ] Monitorizarea pH-ului esofagian
ducturilor pancreatice b) [x] Endoscopia digestivă superioară
172. preparatul cu efect litolitic al calculelor biliari: c) [ ] Test cu D-xyloză
a) [x] Acidul ursodeoxicolic d) [ ] Manometria monitorizată a esofagului
b) [ ] Himecromonul e) [x] Examenul histologic al fragmentelor de mucoasă esofagiană
c) [ ] Pancreatina 181. strategiile pentru stabilirea diagnosticului de disfagie
d) [ ] Antibacterienele funcţională:
e) [ ] Mebeverina a) [ ] Este suficientă prezenţa senzaţiei de dificultate la deglutiţie
b) [x] Este necesar de exclus patologia esofagiană organică
MULTIPLU c) [x] Este necesar de exclus acalazia cardiei
173. Esofag semnele posibile în acalazia cardiei: d) [x] Este necesar de exlus boala de reflux gasroesofagian
a) [x] Regurgitaţii cu alimente e) [x] Este necesar de confirmat diagnosticul
b) [ ] Dureri sub rebordul costal stîng 182. factorii care intervin în producerea herniilor transhiatale prin
c) [x] Scădere ponderală alunecare:
d) [x] Dureri retrosternale în timpul glutiţiei a) [x] Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-
e) [x] Perna umedă tuberozitar
174. cum se poate defini disfagia: b) [x] Lărgirea hiatusului diafragmatic
a) [x] Senzaţie de încetinire sau oprire a tranzitului bolului c) [ ] Refluxul gastroesofagian
alimantar prin cavitatea orală d) [x] Creşterea presiunii abdominale
e) [ ] Dispepsie funcţională gastroesofagian
183. criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine e) [ ] Determină eficienţa contracţiilor peristaltice esofagiene
esofagiană față de durerea din angina pectorală: 192. contraindicațiile pentru manometria esofagiană:
a) [ ] Localizarea retrosternală a durerii a) [x] Esofagite acute destructive
b) [x] Încetarea la administrarea antiacidelor b) [x] Anevrism de aortă
c) [ ] Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional c) [ ] Diabet zaharat
d) [x] Micşorarea durerii la administrarea IPP d) [x] Vomă necontrolată
e) [ ] Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină e) [ ] Sclerodermie
184. caracteristicile sindromului dispeptic funcţional: 193. care caracteristicile se referă la diverticulii faringoesofagieni
a) [x] Disconfort în regiunea epigastrică Zenker:
b) [ ] Dureri abdominale, care se ameliorează după defecaţie a) [ ] Diverticuli de tracţiune
c) [ ] Meteorism b) [x] Diverticuli de pulsiune
d) [x] Saţietate precoce c) [x] Diverticuli dobândiţi
e) [x] Dureri în epigastru d) [ ] Diverticuli congenitali
185. variantele clinice ale dispepsiei funcţionale: e) [x] Situaţi pe peretele posterior la nivelul joncţiunii faringo-
a) [x] Cu predominarea durerii epigastrice esofagiene
b) [ ] Cu predominarea greţei 194. medicamentele cu efect prokinetic:
c) [x] Cu predominarea senzaţiei de saţietate precoce, plenitudine a) [x] Domperidon
epigastrică b) [x] Metoclopramida
d) [ ] Cu predominarea balonării c) [x] Itoprid
e) [ ] Cu predominarea diareei d) [ ] Loperamid
186. situațiile în care este necesară o explorare paraclinică pentru e) [ ] Atropină
diferenţierea dispepsiei funcţionale şi organice: 195. situațiile când se dezvoltă hipotonia esofagului:
a) [x] Subfebrilitate a) [x] Sclerodermie
b) [x] Simptome nocturne b) [x] Dereglări de inervaţie a esofagului
c) [ ] Vârsta tânără c) [x] Achalazie decompensate
d) [x] Vârsta peste 55 ani d) [ ] Hipersensibilitate viscerală
e) [x] Scădere ponderală nemotivată e) [x] Administrare de preparate colinoliticele de durată
187. caracteristicele peristaltismului fiziologic al esofagului: 196. pe ce se bazează diagnosticul achalaziei cardiei:
a) [x] Unde peristaltice primare a) [x] Tabloul clinic tipic
b) [x] Unde peristaltice secundare b) [ ] pH-metrie intraesofagiană
c) [ ] Unde peristaltice terţiare c) [x] Manometrie esofagiană
d) [ ] Contracţii segmentare nonundulare d) [ ] Testul cu antiacide
e) [ ] Lipsa contracţiilor peristaltice e) [x] Examen baritat al esofagului
188. caracteristicele sfincterului esofagian inferior: 197. care caracteristici se referă la boala de reflux
a) [x] Corespunde zonei cu presiune crescută în locul trecerii gastroesofagian:
esofagului în stomac a) [ ] Se asociază în mod constant cu leziuni ale mucoasei
b) [ ] Conţine fibre musculare striate esofagiene
c) [x] Conţine fibre musculare netede b) [x] Se complică cu esofagul Barrett
d) [x] Se supune influenţelor neurohormonale c) [x] Este factor de risc pentru adenocarcinom esofagian
e) [ ] Are presiune stabilă d) [ ] Se exclude în caz de prezenţă a leziunilor esofagiene
189. situațiile când este posibilă disfagia: e) [x] Este cea mai frecventă patologie esofagiană
a) [x] Pareze, paralizii ale nervilor glosofaringian, hypoglosus 198. cui se datorează leziunile esofagiene în boala de reflux
b) [x] Achalazie gastroesofagian:
c) [ ] Pirozis funcţional a) [x] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a conţinutului
d) [x] Boala de reflux gastroesofagian gastric acid
e) [ ] Dispepsie funcţională b) [ ] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a Helicobacter
190. situațiile când este posibilă hemoragia digestivă superioară: pilory
a) [x] Esofagite eroziv-ulceroase c) [x] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a acizilor
b) [x] Cancer esofagian biliari
c) [ ] Pirozis funcţional d) [ ] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a factorului
d) [x] Ciroză hepatică ischemic
e) [ ] Sindrom WPW e) [ ] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a florei din
191. care caracteristici se referă la monitorizarea pH-ului cavitatea bucală
intraesofagian: 199. care caracteristicile se referă la boala de reflux
a) [x] Prezintă "standardul de aur" în diagnosticul refluxului gastroesofagian endoscopic negativă, comparativ cu varianta cu
gastroesofagian patologic esofagită de reflux:
b) [x] Poate determina corelaţia dintre simptome şi refluxul a) [x] Prognostic mai favorabil şi risc minimal de dezvoltare a
gastroesofagian complicaţiilor
c) [ ] La persoanele sănătoase nu înregistrează nici o secvenţă de b) [ ] Simptomele de reflux cedează mai lent la tratamentul
reflux pe parcursul diurnei antisecretor
d) [ ] Apreciază prezenţa complicaţiilor în boala de reflux c) [ ] Prevalenţă mai mare a esofagului Barrett
d) [ ] Necesită examen endoscopic repetat în termeni scurţi
e) [x] Nu necesită examen endoscopic repetat în termeni scurţi
200. care sunt simptomele tipice ale bolii de reflux
gastroesofagian:
a) [ ] Greaţa
b) [x] Regurgitaţiile acide
c) [ ] Durerea epigastrică
d) [x] Pirozisul
e) [ ] Voma
201. în ce cazuri endoscopia digestivă superioară este
recomandată:
a) [ ] Suspecţie la boala de reflux gastroesofagian indiferent de
vârsta pacientului şi vechimea simptomelor
b) [x] Simptome de reflux prezente la pacient cu vârsta >50 ani
c) [x] Simptome de reflux prezente mai mult de 10 ani
d) [x] Boală de reflux gastroesofagian cu disfagie
e) [ ] În dinamica tratamentului cu IPP după ameliorarea
simptomelor
202. tacticile necesare la pacienţii cu simptome de reflux
gastroesofagian nonresponderi la tratamentul empiric cu IPP timp
de 4 săptămâni:
a) [x] Precizarea diagnosticului prin pH-monitorizare
intraesofagiană
b) [x] Majorarea dozei de IPP
c) [ ] Continuarea tratamentului substituind IPP cu antiacidele
d) [x] Precizarea diagnosticului prin endoscopie digestivă
superioară
e) [ ] Intervenții chirurgicale antireflux
203. în ce cazuri este risc crescut de complicaţii ale bolii de
reflux gastroesofagian:
a) [x] Ineficacitate a tratamentului acidosupresiv empiric
b) [x] Istoric îndelungat al simptomelor de reflux
c) [ ] Boală endoscopic negativă
d) [ ] Pacienţi după operaţii antireflux
e) [ ] Dispepsia funcţională asociată
204. în ce cazuri este indicat tratamentul empiric cu IPP la
pacienţii cu simptome de reflux:
a) [ ] Asociere cu durere la deglutiţie
b) [ ] Asociere cu sindrom anemic
c) [x] Pacient tânăr
d) [ ] Debut al simptomelor după vârsta de 50 ani
e) [x] Lipsă de simptoame alarmante
205. ce reprezintă Esofagul Barrett:
a) [ ] Displazia epiteliului squamos esofagian
b) [x] Metaplazia epiteliului squamos esofagian cu celule
intestinale
c) [ ] Orice modificare a mucoasei esofagiene proximal de linia Z
d) [x] Complicaţia bolii de reflux gastroesofagian cu risc crescut
pentru adenocarcinom de esofag
e) [x] Diagnosticul endoscopic şi histologic pozitiv
206. când poate fi diagnosticat pirozisul funcţional:
a) [ ] La orice persoană ce prezintă pirozis în lipsa modificărilor
endoscopice esofagiene
b) [ ] În caz de rezultate pH-monitorizării patologice şi prezenţa
pirozisului
c) [ ] În caz de rezultate pH-monitorizării normale şi prezenţa
pirozisului
d) [x] După exluderea cauzelor organice ale pirozisului
e) [ ] După semne clinice şi endoscopice
207. complicaţiile posibile ale esofagitelor:
a) [x] Hemoragii digestive superioare
b) [x] Stricturi esofagiene
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [x] Perforaţii de esofag
e) [ ] Atrezia esofagului
208. ce condiții pot provoca pirozis la un pacient ce suferă de
boala de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Regimul alimentar în prânzuri mici şi frecvente
b) [x] Alimentaţia înainte de somn
c) [x] Consumul alimentelor picante
d) [ ] Somnul cu extremitatea craniană ridicată, cu unghiul - 90°
e) [x] Consumul de alcool
209. indicaţiile pentru endoscopia digestivă superioară în boala
de reflux gastroesofagian:
a) [x] Prezenţa semnelor de alarmă
b) [x] Suspecţie la complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian
c) [x] Lipsa de răspuns la tratamentul empiric cu inhibitorii
pompei de protoni timp de 2 săptămâni
d) [x] Necesitatea terapiei de durată a bolii de reflux
gastroesofagian
e) [ ] Prezența rezultatelor endoscopic-negative la prima
investigaţie
210. semnele radiologice care pot fi depistate în acalazia cardiei:
a) [x] Îngustarea segmentului inferior al esofagului
b) [x] Dilatarea esofagului
c) [x] Esofagul cu peristaltism redus sau lipsa peristaltismului
esofagian
d) [ ] Semne radiologice de duodenostază
e) [x] „Cioc" de pasăre
211. complicaţiile posibile ale herniilor paraesofagiene:
a) [x] Hemoragii gastroesofagiene superioare
b) [x] Esofagita de reflux
c) [x] Strangularea herniei
d) [ ] Diverticuli esofagieni
e) [x] Eroziunea pungii herniane
212. imformația pe care o oferă examenul radiologic baritat al
esofagului în patologia esofagului:
a) [x] Particularităţi de formă şi poziţie ale esofagului
b) [x] Caracterul unghiului His
c) [x] Date despre activitatea propulsivă a esofagului
d) [x] Stenoza esofagiană
e) [ ] Gradul esofagitei
213. informația oferită de endoscopia digestivă superioară în
precizarea patologiei esofagului:
a) [x] Gradul esofagitei
b) [ ] Date despre activitatea propulsivă a esofagului
c) [x] Stenozele esofagiene
d) [x] Malformaţiile esofagiene
e) [x] Leziunile esofagiene
214. afirmaţiile corecte pentru esofagospasm:
a) [x] Poate fi consecinţa influenţelor psihoemoţionale
b) [x] Esofagul îşi păstrează capacitatea de a propulsa în mod
peristaltic bolusul alimentar către stomac
c) [ ] Diagnosticul se confirmă prin examen endoscopic
d) [x] Apare disfagie pentru alimente solide şi lichide, cu caracter
brusc şi tranzitoriu
e) [x] Se manifestă prin dureri retrosternale, ce pot iradia în spate,
umeri, mandibulă, cedează la nitroglicerină şi nifedipină
215. metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv
al bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Proba pH monitorizare intraesofagiană 24 ore
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Examenul radiologic baritat
d) [x] Impedanţa-monitoring esofagiană
e) [x] Testul cu inhibitori ai pompei de protoni d) [ ] Esofagita de reflux
216. Gastrita criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună: e) [x] Penetraţia
a) [x] Autoanticorpii anti-celule parietale 226. recomandările tratamentului chirurgical în caz de ulcer
b) [x] Semne endoscopice de gastrită atrofică fundală cronic:
c) [ ] Anemie pernicioasă a) [ ] Hemoragia digestivă de orice grad
d) [ ] Semne endoscopice de gastrită antrală b) [x] Perforaţia
e) [x] Autoanticorpii anti-factor intrinsec c) [ ] Ulcer postbulbar
217. ce reprezintă gastrita cronică de tip „A": d) [x] Stenoză decompensată
a) [x] Gastrita fundală e) [ ] Ulcer cronic gastric
b) [ ] Gastrita de reflux biliar 227. patologiile precanceroase:
c) [ ] Gastrita asociată cu Helicobacter pylori a) [x] Boala Menetrier
d) [x] Gastrita autoimună b) [ ] Ulcerele cronice duodenale
e) [ ] Gastrita limfocitară c) [x] Polipii gastrici adenomatoşi
218. ce include tratamentul gastritei de reflux biliar: d) [ ] Ulcerele cronice cauzate de AINS
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni e) [ ] Gastrita hiperacidică
b) [x] Acid ursodeoxicolic 228. manifestările neoplasmului gastric:
c) [ ] Atropină a) [ ] Dureri abdominale colicative
d) [x] H2-blocatori b) [x] Anorexie selectivă, mai ales pentru carne
e) [ ] Prednisolon c) [x] Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24
219. semnele caracteristice pentru sindromul Zollinger-Ellison: ore
a) [x] Diareea d) [ ] Diaree cu polifecalie
b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard e) [x] Dureri în epigastru care nu sunt ameliorate de alimentaţie
c) [x] Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului 229. modificările biologice ce pot apărea în neoplasmul gastric:
antiulceros standard a) [x] Prezenţa antigenului carcinoembrionar
d) [ ] Constipaţiile b) [x] Scăderea hemoglobinei
e) [ ] Leucopenia c) [x] Creşterea VSH-ului
220. afecţiunile stomacului cu risc crescut de transformare în d) [ ] Leucopenie
cancer: e) [ ] Creşterea acidului uric
a) [ ] Gastrita hiperacidă 230. factorii ulcerogeni:
b) [x] Gastrita cronică atrofică cu metaplazie a) [x] Bacteria Helicobacter pylori
c) [ ] Gastrita de reflux biliar b) [x] Hipersecreţia HCl
d) [x] Boala Menetrier c) [ ] Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
e) [ ] Gastrita eozinofilică d) [x] Hipersecreţia de pepsină
221. patologiile ce pot determina gastrita granulomatoasă? e) [ ] Mărirea sintezei de prostaglandine
a) [x] Boala Crohn 231. factorii de protecţie a mucoasei în patogenia bolii ulceroase:
b) [x] Tuberculoza a) [x] Mărirea secreţiei de prostaglandine
c) [x] Sarcoidoza b) [ ] Mărirea secreţiei de pepsină
d) [ ] Infecţia cu Helicobacter pylori c) [x] Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
e) [x] Sifilisul d) [ ] Creşterea concentraţiei serice de gastrină
222. ce include tratamentul gastritei acute necomplicate: e) [x] Regenerarea normală a mucoasei
a) [ ] Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene 232. semnele caracteristice ulcerului duodenal:
b) [ ] Propranolul per os sau în lavaj a) [ ] Lipsa poftei de mâncare
c) [x] Întrerupea contactului cu substanţe iritante b) [ ] Durerea difuză
d) [ ] Pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică c) [x] Durerea epigastrală localizată
e) [x] Inhibitori ai pompei de protoni per os d) [x] Ritmicitatea sindromului dolor
223. simptomele care caracterizează ulcerul duodenal: e) [x] Episodicitatea sindromului dolor
a) [x] Dureri epigastrale nocturne 233. medicamentele antisecretorii:
b) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie sau după administrare a) [x] Famotidina
de antiacide b) [x] Rabeprazolul
c) [x] Posibilitatea de a mânca imediat după vărsături c) [ ] Retabolilul
d) [ ] Xerostomie d) [x] Omeprazolul
e) [ ] Diaree e) [ ] Metronidazolul
224. în ce cazuri se indică fibrogastroduodenoscopia: 234. ce medicamente includ schemele de eradicare a Helicobacter
a) [ ] Suspecţie la abdomen acut pylori:
b) [x] Suspecţie la hemoragie digestivă superioară a) [ ] Platifilina
c) [x] Suspecţie la ulcer gastric/duodenal b) [x] Pantoprazolul
d) [x] Suspecţie la cancer gastric c) [x] Amoxicilina
e) [x] Suspecţie la varice esofagiene d) [x] Preparatele de bismut
225. complicaţiile ulcerelor: e) [x] Metronidazolul
a) [x] Perforaţia 235. ce medicamente include terapia triplă standard pentru
b) [x] Stenozarea eradicarea Helicobacter pylori:
c) [x] Malignizarea a) [x] Inhibitor al pompei de protoni
b) [x] Claritromicina b) [x] AINS, aspirina
c) [x] Amoxicilina sau Metronidazolul c) [x] Stresurile psihoemoţionale
d) [ ] Levofloxacina d) [ ] Diuretice tiazidice
e) [ ] Ciprofloxacina e) [x] Fumatul, alcoolul
236. ce medicamente include quadruploterapia cu preparate de 246. caracteristicile ulcerului gastric:
bismut pentru eradicarea Helicobacter pylori: a) [ ] Are incidenţă maximă între 20-30 de ani
a) [x] Tetraciclina b) [x] Are incidenţă maximă între 50-70 de ani
b) [x] Omeprazol c) [x] Are potenţial de malignizare majorat
c) [x] Preparatele de bismut d) [ ] Este mai frecvent decât ulcerul duodenal
d) [ ] Levomicetina e) [x] Frecvent este cauzat de AINS
e) [x] Metronidazolul 247. caracteristicile ulcerului duodenal:
237. semnele caracteristice pentru dumping-sindrom: a) [x] Are incidenţă maximă între 30-40 de ani
a) [x] Palpitaţii postprandiale b) [ ] Are incidenţă maximă între 50-70 de ani
b) [ ] Disfagie c) [x] Este mai frecvent decât ulcerul gastric
c) [x] Astenie fizică pronunţată postprandială d) [ ] Are potenţial de malignizare majorat
d) [ ] Necesitatea în alimentaţie lichidă e) [x] Mai frecvent este cauzat de infecţia cu Helicobacter pylori
e) [ ] Ameliorarea stării în poziţie verticală 248. mecanismele de acțiune a fumatului în ulcerul
238. afecțiunile cu risc oncologic majorat: gastric/duodenal:
a) [ ] Ulcerul duodenal a) [x] Creşte secreţia de acid clorhidric
b) [x] Gastrita cronică a bontului gastric b) [x] Scade secreţia de mucus gastric
c) [ ] Duodenita cronică c) [ ] Stimulează secreţia de prostaglandine
d) [ ] Sindromul de ansă aferentă d) [ ] Stimulează secreţia de bicarbonat
e) [x] Ulcerul gastric e) [x] Crește secreţia de pepsinogen
239. factorii patogenetici în duodenita cronică: 249. factorii de risc în ulcerul gastric/duodenal:
a) [x] Agresiunea acido-peptică a) [x] Predispoziţia genetică
b) [x] Dereglarea troficii mucoasei b) [x] Fumatul
c) [ ] Hipertensiunea arterială c) [ ] Excesul de grăsime în dietă
d) [ ] Reflux gastro-esofagian d) [x] Alcoolul
e) [x] Staza duodenală e) [ ] Excesul de glucide în dietă
240. factorii etiologici ai duodenitei cronice: 250. factorii endogeni de agresiune a mucoasei
a) [x] Helicobacter pylori gastrice/duodenale:
b) [x] Corticosteroizi a) [x] Acidul clorhidric
c) [x] Antiinflamatorii nonsteroidiene b) [x] Pepsinul
d) [x] Lamblia intestinalis c) [ ] Mucina
e) [ ] Clostridium difficile d) [x] Histamina
241. simptomele tipice în duodenita cronică: e) [ ] Bicarbonatul
a) [x] Durerea de tip ulceros 251. factorii endogeni de protecţie a mucoasei
b) [ ] Colică abdominală gastrice/duodenale:
c) [x] Durerea de tip dispeptic a) [ ] Gastrina
d) [ ] Pierdere ponderală progresivă b) [x] Mucusul
e) [x] Dispepsia c) [x] Prostaglandinele
242. indicațiile pentru polipectomia endoscopică: d) [ ] Histamina
a) [x] Polipii adenomatoşi e) [x] Bicarbonatul
b) [ ] Polipii hiperregeratori 252. rolul prostaglandinelor în boala ulceroasă:
c) [ ] Polipii mai mare de 20 mm a) [x] Stimulează sinteza de mucus
d) [x] Polipii până la 20 mm b) [x] Ameliorează microcirculaţia sanguină din stomac şi duoden
e) [ ] Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare c) [ ] Stimulează secreţia de pepsină
243. semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune: d) [ ] Stimulează secreţia de gastrină și de HCL
a) [x] Sindrom anemic e) [x] Stimulează secreţia de bicarbonat
b) [x] Fenomene neurologice degenerative 253. hormonii şi mediatorii care intensifică secreţia de HCl:
c) [ ] Sindrom de intoxicaţie a) [x] Gastrina
d) [x] Sindrom dispeptic b) [x] Histamina
e) [ ] Diaree hemoragică c) [ ] Somatostatina
244. maladiile pentru care este caracteristică inflamaţia d) [ ] Secretina
granulomatoasă în tractul gastrointestinal: e) [ ] Motilina
a) [x] Tuberculoză 254. caracteristicile morfopatologice ale ulcerul cronic:
b) [x] Sarcoidoză a) [ ] Pierdere localizată de substanţă care nu depăşeşte
c) [x] Boala Crohn submucoasa
d) [x] Sifilis b) [ ] Pierdere localizată de substanţă care nu depăşeşte musculara
e) [ ] Amiloidoză mucoasei
245. factorii de risc ai ulcerului gastric/duodenal: c) [x] Pierdere localizată de substanţă care depăşeşte
a) [x] Bacteria Helicobacter pylori musculara mucoasei
d) [x] Afectează submucoasa și stratul muscularei propria b) [x] Leziuni exulcerate din tumori benigne
e) [x] Poate penetra întregul peretele gastric/duodenal c) [x] Localizare gastrică a bolii Crohn
255. cu ce se pot asocia ulcerele simptomatice: d) [ ] Gastrita antrală
a) [x] Sindrom Zollinger-Ellison e) [ ] Colita ulcerativă
b) [ ] Sindrom Barrett 265. când poate fi utilizată cercetarea anticorpilor anti-
c) [ ] Sindrom Jilbert Helicobacter pylori Ig G:
d) [x] Hiperparatireoză a) [ ] Pentru confirmarea eradicării infecţiei cu Helicobacter
e) [ ] Hipotireoză pylori
256. formele de bază a ulcerelor gastrice/duodenale b) [x] Diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori în cazul
simptomatice: consumului recent de medicamente antisecretorii
a) [x] Ulcerele de stress c) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de ulcer cu hemoragie gastrică
b) [x] Ulcerele endocrine d) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de atrofie gastrică
c) [x] Ulcerele medicamentose e) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de MALT-limfom
d) [ ] Ulcerele asociate refluxului gastro-esofagian 266. recomandările pentru evaluarea eradicării infecţiei cu
e) [x] Ulcerele hepatogene Helicobacter pylori după tratamentul de eradicare:
257. caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul duodenal: a) [x] Testul respirator cu uree marcată peste 4-6 săptămâni după
a) [ ] Durerea epigastrică postprandială precoce finisarea tratamentului de eradicare
b) [x] Durera epigastrică „pe foame" b) [ ] Testul respirator cu uree marcată imediat după finisarea
c) [x] Durerea nocturnă tratamentului de eradicare
d) [ ] Lipsa poftei de mâncare c) [x] Testul de determinare a antigenului Helicobacter pylori în
e) [x] Sindromul dispeptic materiile fecale peste 4-6 săptămâni după finisarea tratamentului
258. caracteristicile tabloului clinic clasic în ulcerul gastric: de eradicare
a) [x] Durera epigastrică postprandială d) [ ] Testul de determinare a antigenului cu Helicobacter pylori
b) [ ] Durera epigastrică „pe foame" în materiile fecale imediat după finisarea tratamentului de
c) [x] Sindromul dispeptic eradicare
d) [ ] Durerea nocturnă e) [ ] Testul serologic
e) [ ] Diareea 267. complicaţiile ulcerului gastric/duodenal:
259. indicațiile pentru preluarea obligatorie a biopsiei cu a) [x] Penetrarea
examinarea morfologică: b) [x] Perforarea
a) [x] Ulcer cronic gastric c) [x] Stenoza bulbului duodenal
b) [ ] Ulcer cronic duodenal d) [ ] Diverticuloza
c) [ ] Gastrită antrală erozivă e) [x] Hemoragia
d) [x] Cancer gastric 268. antiacidele neabsorbabile:
e) [x] Polipi gastrici a) [ ] Bicarbonatul de sodiu
260. particularitățile sindromului dolor din ulcerul duodenal: b) [ ] Carbonatul de magneziu
a) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie c) [x] Maalox
b) [x] Durerea apare ritmic, în legătură cu mesele d) [x] Fosfalugel
c) [ ] Durerea nu apare noaptea e) [x] Almagel
d) [x] Dureri nocturne 269. particularitățile antiacidelor care conţin aluminiu:
e) [x] Durerea poate lipsi a) [ ] Induc diaree
261. cele mai informative simptome pentru ulcerul duodenal: b) [x] Induc constipația
a) [x] Durerea epigastrică nocturnă c) [x] Influenţează absorbţia unor medicamente
b) [ ] Durerea postprandială precoce d) [x] Fixează sărurile biliare şi lizolecitina
c) [x] Ameliorarea durerii epigastrice după alimentaţie e) [ ] Au durata lungă de acţiune - 8-10 ore
d) [ ] Sitofobia 270. particularitățile inhibitorilor pompei de protoni:
e) [ ] Greaţa şi discomfortul postprandial a) [x] Sunt cele mai active antisecretorii
262. metodele de diagnostic al infecţiei cu Helicobacter pylori: b) [x] Inhibă H+/K+-ATP-aza
a) [x] Testul respirator cu uree marcată c) [ ] Stimulează H+/K+-ATP-aza
b) [x] Aprecierea antigenului Helicobacter pylori în materii fecale d) [x] Au eficienţă maximă când celula parietală este stimulată
c) [x] Testul rapid cu urează e) [ ] Au acțiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici
d) [ ] Testul cu D-xiloză 271. tratamentul inclus în terapia quadruplă cu bismut pentru
e) [x] Examinarea histologică a bioptatului eradicarea Helicobacter pylori:
263. explorările paraclinice în ulcerul gastric/duodenal: a) [ ] Inhibitorii al pompei de protoni în doza standard
a) [x] Metoda radiologică b) [x] Inhibitorii al pompei de protoni în doza standard dublată
b) [x] Endoscopia digestivă superioară c) [x] Bismut subsalicilat/subcitrat
c) [x] Diagnosticul infecție Helicobacter pylori d) [x] Tetraciclina
d) [ ] pH-metria esofagiană e) [x] Metronidazolul
e) [ ] Tomografie computerizată abdominală cu substanţă de 272. opțiunile de terapie de linia 2 pentru eradicarea Helicobacter
contrast pylori în regiuni sau populații cu rezistență redusă la
264. cu care afecțiuni se face diagnosticul diferenţial al leziunii claritromicină:
din ulcerului gastric: a) [ ] Terapia secvenţială
a) [x] Cancerul gastric b) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismut
c) [x] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină 282. cum se tratează sindromul de malabsorbţie:
d) [ ] Terapia triplă cu levomicitină a) [x] Administrarea parenterală de vitamine din grupul B, C
e) [ ] Terapia quadruplă non-bismut b) [ ] Indicarea preparatelor de antifermenţi
273. opțiunile de terapie empiric de linia 1 pentru eradicarea c) [ ] Administrarea prokineticelor
Helicobacter pylori în regiuni sau populații cu rezistență ridicată d) [x] Administrarea parenterală de preparate proteice
la claritromicină: e) [x] Administrarea parenterală de calciu, potasiu, sodiu
a) [x] Terapia secvenţială 283. fenomene paraclinice de manifestare a sindromului de
b) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismut maldigestie:
c) [ ] Terapia ghidată de testarea sensibilității antimicrobiene a) [ ] Creşterea ceruloplasminei
d) [x] Terapia quadruplă non-bismut b) [x] Hipoalbuminemie
e) [ ] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină c) [x] Hipovitaminoză polivalentă
274. medicamentele la care Helicobacter pylori poate dezvolta d) [x] Micşorarea Ca şi K
rezistenţa: e) [x] Scăderea nivelului fierului seric
a) [x] Metronidazol 284. cerealele ce trebuie excluse din alimentaţie în tratamentul
b) [ ] Tetraciclină enteropatiei glutenice:
c) [x] Claritromicină a) [x] Grîu
d) [ ] Bismul subcitrat b) [x] Orz
e) [x] Levofloxacină c) [x] Secară
275. afirmațiile caracteristice pentru ulcer la senili: d) [x] Ovăz
a) [x] Frecvent se complică cu hemoragii e) [ ] Orez
b) [x] Evoluţie cu simptomatică clinică ştearsă 285. testele paraclinice utiliizate pentru cercetarea afecţiunilor
c) [x] Se localizează de obicei în stomac intestinului subţire:
d) [ ] Se localizează de obicei în duoden a) [x] Examen radiologic
e) [x] Frecvent au dimensiuni mari b) [x] Examen endoscopic
276. caracteristicile sindromul dolor din ulcerul duodenal: c) [x] Examinare coprologică
a) [x] Prezența durerilor nocturne d) [ ] Test cu secretina - pancreozimină
b) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie e) [x] Test de toleranţă la lactoză
c) [x] Ameliorarea durerii după vărsături 286. complicaţii extraintestinale din Boala Crohn:
d) [ ] Lipsa durerilor nocturne a) [ ] Diabetul zaharat
e) [x] Ameliorarea durerii după administrare de antiacide b) [x] Pioderma gangrenosum
277. factorii de risc în apariţia ulcerului gastric și duodenal: c) [x] Spondilita anchilozantă
a) [x] Infecţia cu Helicobacter pylori d) [x] Eritemul nodos
b) [x] Fumatul, alcoolul e) [x] Artrita reactivă
c) [x] Stresurile psihoemoţionale 287. medicamentele utilizate în tratamentul patogenetic al bolii
d) [x] Administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene Crohn:
e) [ ] Administrarea antibioticelor a) [x] Mesalazina
278. cauzele ulcerului cronic gastric și duodenal: b) [x] Corticosteroizii
a) [x] Infecția cu Helicobacter pylori c) [ ] Papaverina
b) [x] Consumul de antiinflamatoare nesteroidiene d) [x] Azatioprina
c) [x] Factori legați de modul de viață e) [ ] Famotidina
d) [x] Stresul sever 288. caracteristica macroscopică în colita ulcerativă:
e) [ ] Consumul de prostoglandine a) [ ] Leziuni cu caracter segmentar
279. Intestinul mecanismele patogenetice ale diareei cronice: b) [ ] Aspect de „piatră de pavaj"
a) [ ] Insuficienţa veno-mezenterică c) [x] Friabilitate mucosală
b) [x] Mărirea presiunii osmotice intralumenale d) [ ] Fistule
c) [x] Tranzitul intestinal accelerat e) [x] Ulceraţii superficiale
d) [x] Hiperexudaţie intestinală 289. constatările endoscopice din colita ulcerativă:
e) [ ] Scăderea presiunii osmotice intralumenale a) [ ] Relief în „piatră de pavaj"
280. simptomatica clinică a sindromului de malabsorbţie b) [x] Ulceraţii polimorfe superficiale
a) [x] Scădere progresivă în pondere c) [x] Friabilitatea mucoasei
b) [x] Edeme şi ascită d) [ ] Ulcere liniare profunde
c) [x] Dureri în oase şi parestezii e) [x] Ştergerea luciului, edem, hiperemie
d) [ ] Artrite reactive 290. constatările irigoscopiei în stadiile avansate ale colitei
e) [x] Disbalanţa electolitică scăderea Ca++, scăderea K+) ulcerative:
281. afecțiunile ce pot condiționa sindromul de malabsorbţie: a) [x] Scurtarea colonului
a) [x] Insuficienţa exocrină a pancreasului în stadiile tardive a b) [x] Dehaustrarea colonului
pancreatitelor cronice c) [x] Spiculi marginali/pete baritate
b) [x] Deficitul acizilor biliari în rezultatul bolii colestatice a d) [x] Colonul cu aspect tubular
ficatului e) [ ] Fistule
c) [x] Enteropatia glutenică 291. complicaţiile colonice din colita ulceroasă:
d) [ ] Patologia funcţională a intestinului gros a) [x] Megacolonul toxic
e) [ ] Sindromul colonului iritabil b) [x] Hemoragia digestivă inferioară
c) [ ] Complicaţiile intestinale nu-s cunoscute 301. care din afecţiunile de mai jos prezintă risc crescut de
d) [x] Perforaţia malignizare:
e) [ ] Stenozele cu ileus intestinal a) [x] Colita ulceroasă nespecifică
292. factori de risc în dezvoltarea cancerului intestinului gros: b) [ ] Dizenteria
a) [x] Polipoza familiară multiplă c) [x] Polipoza colonică
b) [x] Polipii adenomatoşi intestinali d) [ ] Diverticuloza colonică
c) [x] Cancerele familiale nepolipoase e) [ ] Sindromul colonului iritabil
d) [ ] Diverticulii intestinali 302. consecinţele clinico-biologice ale steatoreei:
e) [x] Colita ulceroasă a) [x] Scăderea ponderală
293. caracteristicele sindromului colonului iritabil: b) [x] Hipovitaminoze
a) [x] Dereglarea tranzitului conţinutului intestinal c) [ ] Apariţia edemelor
b) [ ] Proces inflamator cronic în intestin d) [ ] Instalarea ascitei
c) [x] Prezenţa durerilor şi disconfortului în abdomen e) [ ] Icter
d) [ ] Proces distrofic în mucoasa intestinului 303. formele clinice ale sindromul colonului iritabil:
e) [x] Lipsa substratului organic de afectare a) [x] Cu predominarea constipaţiei
294. simptoamele în prezența cărora poate fi exclus sindromul b) [ ] Cu predominarea disfuncţiei vegetative
colonului iritabil: c) [x] Cu predominarea diareei
a) [ ] Diaree cu mucus d) [ ] Cu predominarea asteniei
b) [x] Hemoragie intestinală e) [x] Cu predominarea balonărilor şi durerilor
c) [ ] Dureri în abdomen 304. manifestările caracteristice sindromului intestinului iritabil:
d) [x] Temperatură subfebrilă a) [x] Tenesme
e) [x] Scăderea progresivă a masei corpului b) [x] Senzaţia evacuării incomplete
295. medicamentele și măsurile utilizate în tratamentul c) [x] Defecaţie cu efort
sindromului colonului iritabil: d) [ ] Dureri abdominale, mai frecvent postprandiale
a) [x] Psihoterapia e) [x] Emisie cu mucus
b) [x] Gimnastica curativă 305. sinonimele folosite pentru boala Crohn:
c) [ ] Tratamentul de substituţie a) [x] Ileită terminală
d) [x] Mebeverina b) [x] Enterocolită granulomatoasă
e) [x] Fizioterapia c) [x] Colită regională
296. medicamentele utilizate în tratamentul medicamentos al d) [ ] Boala ischemică a intestinului
sindromului colonului iritabil: e) [x] Enterită regională
a) [ ] Mesalazină 306. caracteristicele macroscopice pentru boala Crohn:
b) [x] Mebeverină a) [x] Ulceraţii intense şi profunde
c) [x] Bromura de otilonium b) [x] Fisuri transversale
d) [ ] Furadonina c) [x] Mucoasă intactă
e) [x] Drotaverina d) [x] Fisuri şi stenoze
297. medicamentele utilizate în tratamentul medicamentos al e) [ ] Eroziuni punctiforme şi ulceraţii
sindromului colonului iritabil varianta cu diaree: 307. caracteristicele microscopice pentru boala Crohn:
a) [x] Smecta a) [x] Inflamaţie transmurală
b) [x] Loperamid (Imodium) b) [x] Edem limfatic
c) [x] Cărbune activat c) [x] Infiltraţie limfocitară
d) [x] Carbonat de calciu d) [ ] Leziunile se limitează la mucoasa şi stratul superficial al
e) [ ] Levomicetină submucoase
298. care afecţiuni evoluează mai frecvent cu diaree: e) [x] Microabcese
a) [ ] Ulcerul duodenal 308. simptomele locale intestinale în boala Crohn:
b) [x] Dizenteria a) [x] Dureri abdominale postprandiale
c) [x] Carcinoidul b) [x] Garguiment intestinal
d) [x] Ileita terminală c) [x] Diaree
e) [x] Colita ulceroasă nespecifică d) [ ] Scaun cu sânge, mucus, puroi
299 care maladii evoluează mai frecvent cu diaree: e) [x] Meteorism
a) [ ] Boala Addison 309. simptomele generale extraintestinale în boala Crohn:
b) [ ] Hipotiroidismul a) [x] Anemie
c) [x] Colita ulceroasă nespecifică b) [x] Febră
d) [ ] Amiloidoza ereditară c) [x] Scăderea ponderală
e) [x] Boala Crohn d) [x] Artrite reactive, iridociclită
300. ce poate modifica culoarea scaunului, conferindu-i aspect e) [ ] Sclerodermie
pseudomelenic: 310. manifestările clinice ale sindromului de malabsorbţie:
a) [x] Preparatele cu conţinut de fier a) [x] Edeme şi ascită
b) [x] Utilizarea murelor b) [x] Dureri în oase
c) [x] Preparatele de bismut c) [x] Scădere în pondere
d) [ ] Inhibitori ai pompei de protoni d) [ ] Artrite reactive
e) [ ] Preparatele cortizonice e) [x] Sângerare mărită
 311. metodele de tratament ale sindromului de malabsorbţie: b) [x] Anticorpi anti-HBs
a) [x] Tratament paranteral cu macroelemente c) [ ] Anticorpi anti-VHC
b) [x] Administrarea paranterală de preparate proteice d) [x] Anticorpi anti-HBe
c) [x] Fermenți pancreatici e) [x] Ag HBe
d) [ ] Administrarea prokineticelor 321. marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic B:
e) [x] Tratament paranteral cu vitamine din grupul B, C a) [x] Anticorpi anti-HBc
312. testele de laborator caracteristice pentru sindromul de b) [x] AgHBe
malabsorbţie: c) [ ] AgHBc
a) [x] Testul absorbției D-xilozei modificat d) [x] AgHBs
b) [x] Hipoalbuminemie e) [x] Anticorpi anti-HBe
c) [ ] Creşterea ceruloplasminei 322. afecţiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:
d) [x] Hipoavitaminoză polivalentă a) [x] Hepatitele acute
e) [x] Nivelul ferului seric scăzut b) [x] Colestaza medicamentoasă
313. caracteristicele macroscopice pentru colita ulceroasă: c) [ ] Hemangiomul hepatic
a) [x] Ulceraţii superficiale d) [x] Ciroza hepatică
b) [ ] Fistule e) [ ] Calcinate hepatice
c) [x] Sîngeraţie spontană şi de contact 323. afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia:
d) [x] Pseudopolipi a) [x] Tromboza venelor hepatice
e) [ ] Leziuni cu caracter segmentar b) [ ] Boala Menetrie
314. care sunt simptomele vegeto-neurologice observate la c) [x] Boala Wilson
pacienți cu sindromul colonului iritabil: d) [x] Hemocromatoză
a) [x] Migrenă e) [x] Steatoza hepatică
b) [x] Nod în gît 324. Identițicați ce se include în clasificarea etiologică a
c) [x] Insomnie hepatitelor cronice:
d) [ ] Slăbiciuni musculare a) [x] Hepatita autoimună
e) [x] Dismenoree b) [x] Hepatita cronică virală B
315. care sunt simptomele clinice în sindromul colonului iritabil: c) [x] Hepatita medicamentoasă sau toxică
a) [x] Diareea matinală d) [x] Boala Wilson
b) [ ] Diaree nocturnă e) [ ] Malt-Limfom
c) [x] Mucus în masele fecale 325. Identițicați care afecțiuni pot determina insuficienţă hepatică
d) [ ] Scădere ponderală fulminantă:
e) [x] Mase fecale fragmentate a) [x] Hepatitele virale acute
316. Ficatul Selectează preparate utilizate pentru tratamentul b) [x] Hepatitele medicamentoase
etiologic al hepatitei cronice virale C: c) [ ] Hemocromatoză
a) [ ] Azatioprina d) [x] Intoxicaţiile acute
b) [x] Peg-Interferon α-2α e) [ ] Sindromul Gilbert
c) [x] Peg-Interferon α-2β 326. afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:
d) [x] Ribaverina a) [ ] Steatoză hepatică
e) [ ] Telbivudina b) [x] Chist hidatic hepatic
317. stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei c) [x] Ciroză primară biliară
neconjugate: d) [x] Colangită sclerozantă primitivă
a) [ ] Icter mecanic e) [ ] Hemangiom hepatic
b) [x] Anemia hemolitică 327. afecțiunile care pot determina apariţia febrei:
c) [x] Hepatită alcoolică cu sindromul Zieve a) [ ] Hemangiomului hepatic
d) [ ] Hepatită medicamentoasă b) [x] Hepatita alcoolică acută
e) [x] Sindrom Gilbert c) [x] Instalărea angiocolitei
318. stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracţiei d) [x] Prezenţa abcesului hepatic
bilirubinei conjugate. e) [ ] Sindromul Pickwick
a) [ ] Sindromul Gilbert 328. care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o
b) [x] Cancerul papilei Fater hepatopatie cronică:
c) [x] Sindromul Dubin-Djonson a) [x] Eritem palmar
d) [ ] Anemia B12 - deficitară b) [x] Steluţe vasculare
e) [x] Cancer al capului pancreasului c) [x] Ginecomastie
319. stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid d) [ ] Eritem nodos
glucuronic. e) [ ] Erupţii urticariene
a) [x] Icterul fiziologic al nou-născuţilor 329. afecțiunile ce determină creşterea evidentă a consistenţei
b) [ ] Cure de foame îndelungată hepatice la palpare:
c) [x] Sindromul Gilbert a) [x] Metastaze hepatice
d) [x] Sindromul Crigler-Najjar b) [ ] Hepatită acută
e) [ ] Sindromul Dubin - Johnson c) [ ] Hemangiom hepatic
320. marcherii serologici pentru infecția cu virusul hepatic B: d) [ ] Steatoză hepatică
a) [x] Anticorpi anti-HBc e) [x] Ciroza hepatică
 330. indicii sindromului colestatic de labotator: d) [x] Creşterea indexului AST/ALT
a) [x] Fosfataza alcalină e) [ ] Creşterea importantă a IgM
b) [x] Bilirubina conjugată 340. care semne se referă la manifestările clinice din
c) [ ] Aspartataminotransferaza hemocromatoza:
d) [x] Gamaglutamiltranspeptidaza a) [x] Hepatomegalie
e) [ ] Alaninaminotransferaza b) [x] Pigmentare brună sau cenuşie
331. modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de c) [x] Diabet zaharat
labotator: d) [ ] Icter colestatic
a) [ ] Hipersideremia e) [ ] Sindrom extrapiramidal
b) [x] Hipoalbuminemia 341. când este posibilă hepatita de etiologie virală D:
c) [x] Scăderea protrombinei a) [x] Coinfecţia VHB+VHD
d) [ ] Creşterea ceruloplasminei b) [x] Superinfecţia VHD+VHB
e) [ ] Scăderea activității lipazei serice c) [ ] Coinfecţia VHD+VHC
332. ce semnificaţie poate avea creşterea fosfatazei alcaline în d) [ ] Superinfecţia VHD/VHC
prezenţa icterului: e) [ ] Monoinfecţia VHD
a) [ ] Sindrom Rotor 342. care sunt indicațiile pentru tratamentul antiviral în hepatita
b) [ ] Sindrom Budd-Chiari cronica B:
c) [x] Cancer de cap de pancreas a) [x] Nivelul ADN-HBV > 2000 IU/ml
d) [x] Litiază biliară b) [ ] Nivelul ADN-HBV > 200 IU/ml
e) [ ] Sindrom Gilbert c) [x] Pacienţii cu ALT mai sus de limita superioară a valorilor
333. ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic: normale
a) [ ] Urina decolorată d) [x] Pacienţii cu activitatea necroinflamatorie de grad moderat
b) [ ] Fecale decolorate sau sever şi / sau fibroză, cel puţin moderată
c) [x] Fecale intens colorate e) [ ] Indiferent de activitatea transaminazelor
d) [ ] Leziuni de grataj determinate de prurit 343. care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon în
e) [x] Splenomegalie bolile hepatice virale:
334. semnele ce caracterizează icterul obstructiv: a) [x] Maladiile autoimune
a) [ ] Hiperbilirubinemie pe seama componenţei indirecte b) [x] Ciroza hepatică virală decompensată
b) [x] Hiperbilirubinemie pe seama componenţei directe c) [x] Afecţiuni cronice decompensate non-hepatice
c) [ ] Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materii fecale d) [x] Sindrom depresiv
d) [x] Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină e) [ ] Ciroza hepatică de etiologie virală compensată
e) [ ] Hipolipidemie 344. efectele secundare posibile după administrarea corectă a
335. afecţiunile ce pot evolua cu ascită: interferonului :
a) [ ] Hepatita cronică a) [x] Deprimarea măduvei hematoformatoare
b) [x] Carcinomul hepatocelular b) [x] Alopecie
c) [x] Pericardita constrictivă c) [ ] Endocardită fibrinoasă
d) [ ] Pneumonia acută d) [ ] Infiltrate pulmonare tranzitorii
e) [x] Carcinomatoza e) [x] Labilitate emoţională, depresie
336. Definiți steatoza hepatică alcoolică: 345. care simptome sînt caracteristice hepatitei autoimune:
a) [x] Formă benignă a) [x] Fatigabilitate
b) [x] Formă reversibilă b) [x] Anorexie
c) [x] Acumulare de lipide în ficat c) [x] Polimialgii, poliartralgii
d) [ ] Formă malignă, ireversibilă d) [x] Icteri
e) [ ] Prezenţa depozitelor de Cu e) [ ] Hipertensiune arterială
337. caracteristicele afectării etilice a ficatului: 346. care manifestări extrahepatice autoimune sunt întâlnite în
a) [x] Epizoade repetate de „hepatită acută" hepatita autoimună:
b) [x] Manifestări ale hipoavitaminozei a) [x] Artralgii şi artrite cu caracter tranzitoriu ce reflectă
c) [x] Etilismul în anamneză activitatea bolii
d) [ ] Autoanticorpi către membrana hepatocitelor b) [x] Erupţii cutanate maculo-papulare sau acneiforme
e) [ ] Prurit cutanat timp îndelungat c) [x] Capilarită alergică
338. care semne se referă la caracteristicele macroscopice ale d) [x] Amenoree
ficatului gras: e) [ ] Periarteriită nodoasă
a) [ ] Micşorat în volum 347. care autoanticorpi sînt caracteristici pentru hepatita
b) [x] Mărit în volum autoimună:
c) [ ] De culoare roşietică a) [x] Anticorpii antinucleari
d) [x] De culoare galbenă b) [x] Anticorpii antimicrosomali hepatici şi renali
e) [ ] De culoare brună c) [x] Anticorpii către musculatura netedă
339. rezultatele analizelor de laborator sugestive pentru o d) [ ] Anticorpii antistreptolizina O
hepatopatie etanolică: e) [ ] Anticorpii antimitocondriali
a) [ ] Scăderea gama-globulinelor 348. preparatele ce se utilizează în tratamentul hepatitei
b) [x] Creşterea importantă a IgA autoimune:
c) [ ] Creşterea ureei a) [ ] Imunostimulatori
b) [x] Glucocorticosteroizi c) [ ] Administrarea de dizaharide non absorbabile
c) [ ] Interferoni d) [x] Administrarea benzodiazepinelor
d) [x] Azatioprina e) [ ] Creşterea catabolismului proteic
e) [ ] β-blocante 358. elementele definitorii pentru hipersplenism:
349. care din elementele de mai jos caracterizează hepatita a) [ ] Leucocitoză
autoimună: b) [x] Leucopenie
a) [x] Hepatită periportală, infiltraţie preponderent limfo- c) [x] Anemie normocitară, normoblastică
plasmocitară d) [x] Trombocitopenie
b) [ ] Apare mai frecvent la bărbaţi tineri e) [ ] Trombocitoză
c) [x] Hipergamaglobulinemie 359. manifestările hipertensiunii portale:
d) [ ] Etiologia este predominant medicamentoasă a) [x] Splenomegalie
e) [x] Este caracteristica evoluţia severă b) [x] Dilatarea varicelor esofagiene
350. indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune: c) [x] "Сapul de meduză"
a) [x] IgG >1,1 N d) [ ] Hipertensiunea arterială
b) [x] ALT, AST >5 N e) [ ] Trombocitoză
c) [x] Hipergamaglobulinemie 360. care este atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică:
d) [ ] Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate a) [x] Administrarea de lactuloză
e) [ ] Trombocitoza b) [ ] Administrarea sedativelor
351. care sînt preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei c) [ ] Perfuzii cu Dextran
mezenchimale în hepatitele autoimune: d) [ ] Dieta bogată în proteine
a) [ ] Silimarina e) [x] Administrarea Ornitinei
b) [ ] Vitaminele B6, B12 361. simptomele caracteristice pentru tabloul clinic al
c) [ ] Fosfolipide esenţiale colangiocarcinomului:
d) [x] Azatioprina a) [x] Pierdere în pondere
e) [x] Prednizolona b) [x] Icter
352 ce manifestări extrahepatice puteţi întâlni în hepatita c) [x] Hepatomegalie
autoimună: d) [ ] Hemoragie gastrică
a) [ ] Endocardită e) [x] Anorexie
b) [x] Pleurită 362. care dintre următoarele afirmații se referă la hepatita
c) [x] Sindrom articular cronică:
d) [x] Manifestări cutanate (purpură vasculară, etc) a) [ ] Poate fi considerată un sindrom
e) [ ] Astm bronşic b) [ ] Semnifică persistenţa obligatorie a markerilor autoimuni
353. modificările caracteristice pentru hepatita autoimună: timp de mai mult de 6 luni
a) [ ] Hiperalbuminemia c) [x] Este o afecţiune necro-inflamatorie a ficatului care persistă
b) [ ] Hipoglobulinemia peste 6 luni
c) [x] Hipergamaglobulinemia semnificativă (peste 20 g/l) d) [ ] Se complică cu ciroză biliară primitivă
d) [ ] IgA - crescută e) [x] Poate determina complicaţii severe precum ciroza hepatică
e) [x] IgG - crescută evident (peste 20 g/l) şi carcinom hepatocelular
354. semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică virală: 363. ce se poate spune despre etiopatogenia hepatitelor cronice:
a) [ ] Eritem facial a) [x] Hepatitacronică virală B este determinată de virusul
b) [x] Eritem palmar hepatitic B
c) [ ] Acrocianoză b) [x] Hepatita autoimună este o afecţiune idiopatică al cărei
d) [x] Steluţe vasculare mecanism patogenetic este incomplet elucidat
e) [ ] Eritem nodular c) [x] Boala Wilson este cauzată de o anomalie congenitală a
355. indicii ce arată reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză metabolismului cuprului
hepatică: d) [ ] Cauzele cirozei biliare primitive şi a colangitei sclerozante
a) [x] Hipoalbuminemie primitive sunt clare
b) [ ] Hipergamaglobulinemie e) [x] Deficitul de a-1 antitripsină se datorează unei anomalii
c) [x] Scăderea indicelui protrombinic ereditare a enzimei
d) [ ] Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei 364. Indiicați ce este util în diagnosticul de hepatită cronică:
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline a) [x] Teste imunologice dacă se suspectează hepatită autoimună
356. care sînt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice b) [ ] Teste bacteriologice
neactive. c) [x] Examenul histologic al bioptatului hepatic
a) [ ] Distrofia hepatocitară d) [x] Teste moleculare virusologice, dacă se suspectează
b) [ ] Dilatarea ducturilor portale etiologia virală
c) [x] Noduli de regenerare hepatocitară e) [x] Teste de laborator pentru cercetarea sindroamelor hepatice
d) [x] Septuri conjunctive aparente, care înconjoară nodulii de de laborator
regenerare 365. ce se poate spune despre examenul histologic în hepatitele
e) [ ] Necroze în puncte cronice:
357. care sînt factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice: a) [x] Este indispensabil pentru diagnosticul de hepatită cronică
a) [x] Hemoragii digestive b) [x] Permite evaluarea activităţii necroinflamatorii şi a fibrizei
b) [x] Tratamentul intens cu diuretice c) [x] Hepatocitele în sticlă mată sunt caracteristice infecţiei VHB
d) [ ] Steatoza sugerează ciroza biliară primitivă VHB
e) [ ] Modificările degenerative ale hepatocitelor includ c) [ ] Se confirmă prin cercetarea ARN HCV
balonizarea, încărcarea grasă şi rozetarea d) [x] În general nivelul transaminazelor este crescut
366. indicii de laborator, incluşi pentru aprecierea stadiului e) [x] Este necesară cercetarea infecţiei cu VHD în toate cazurile
cirozei hepatice după Child-Pugh: de agravări ale cursului infecţiei cu VHB
a) [x] Nivelul bilirubinei 374. factorii predectivi pentru răspunsul eficient la tratamentul
b) [x] Nivelul albuminei antiviral în hepatita cronică virală C:
c) [ ] Nivelul proteinei generale a) [x] Genotipul viral (genotipul non-1)
d) [x] Prelungirea timpului de protrombină b) [ ] Vîrsta înaintată
e) [ ] Nivelul ALT c) [ ] Prezenţa fibrozei în punţi sau a cirozei
367. Ficatul efecte adverse ale interferonului: d) [x] Sexul feminin
a) [x] Anemie e) [x] Lispa coinfecţiei cu alte virusuri hepatotrope
b) [ ] Prurit 375. afirmaţiile corecte despre indicaţiile pentru terapia cu
c) [x] Febră preparate antivirale în hepatita cronică virală B:
d) [x] Artralgii a) [x] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral
e) [x] Neutropenie este ADN-VHB >2000 UI/ml
368. contraindicaţiile absolute în tratamentul cu interferon al b) [x] Indicaţiile de tratament antiviral se bazează, în principal, pe
infecţiei cronice cu VHC: o combinaţie de trei criterii: niveluri serice ale ADN HBV,
a) [x] Depresia severă necontrolată nivelurile serice ale ALT, severitatea bolii hepatice
b) [x] Diabetul zaharat necontrolat c) [x] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral
c) [ ] Ciroză hepatică cu scor Child-Pugh 5-7 puncte este ALT mai sus de limita superioară a valorilor normale
d) [ ] Graviditatea d) [ ] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral
e) [x] Boli autoimune este HBV ADN >200 UI/ml
369. medicamentele ce se utilizează în tratamentul etiologic al e) [x] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral
hepatitei cronice virale B: este activitatea necroinflamatorie de grad moderat sau sever şi/sau
a) [x] Adefovir fibroză, cel puţin, moderată (respectiv: gradul A2, stadiul F2 după
b) [x] Entecavir METAVIR)
c) [ ] Ribavirina 376. afirmațiile corecte despre hepatita autoimună:
d) [x] Lamivudina a) [ ] Evoluiază cu prurit intens
e) [x] Tenofovir b) [ ] Apare la bărbați
370. markerii serologici pentru infecţia cu VHB: c) [x] Apare preponderent la femei tinere
a) [x] AgHBs d) [x] Prezintă simptomatică de afectare extrahepatică
b) [x] Ac anti HBc e) [x] Se determină titru semnificativ de autoanticorpi specifici
c) [x] AgHBe 377. ce patologii sunt asociate hepatitei autoimune în overlap
d) [ ] AgHBc sindrom:
e) [ ] Ac anti VHC a) [x] Ciroza biliară primitivă
371. obiectivele tratamentului hepatitei cronice în cazul etiologiei b) [x] Colangita sclerozantă primitivă
virale cu VHB sau cu VHC: c) [x] Colangita autoimună
a) [x] Pentru VHB - dispariţia HBsAg circulant şi realizarea d) [ ] Mucoviscidoza
seroconversiei HBsAg e) [ ] Boală alcoolică a ficatului
b) [x] Pentru VHC - eliminarea infecţiei cu VHC 378. semnele diagnostice caracteristice pentru hepatita
c) [x] Pentru VHB - suprimarea susţinută a replicării VHB autoimună:
d) [ ] Pentru VHC - clearance-ul Ac anti HBc a) [x] Gamaglobulinele sunt crescute dublu faţă de valorile
e) [x] Pentru ambele - prevenirea carcinomului hepatocelular normale
372. afirmaţiile corecte despre indicaţiile pentru terapia etiologică b) [ ] Raportul Fosfataza alcalină /AST este >3
în hepatita cronică virală C c) [x] Raportul Fosfataza alcalină/ AST este <1,5
a) [x] Toţi bolnavii cu HCV care nu au primit anterior tratament d) [x] Titrul anticorpilor ANA, ASMA sau anti-LKM1 peste 1/80
pot fi consideraţi candidaţi pentru tratament. e) [ ] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali
b) [x] Se supun tratamentului bolnavii cu fibroză moderată - scor 379. care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru ciroza
F2 şi tratamentul este promt pentru bolnavii cu activitate biliară primară:
necroinflamatorie şi fibroză scor F3, F4 - METAVIR. a) [ ] Elevarea nivelului IgA
c) [x] Indicaţiile pentru bolnavii cu forme de hepatită mai puţin b) [ ] Elevarea nivelului IgG
gravă se hotărăsc individual. c) [x] Elevarea nivelului IgM
d) [ ] Bolnavii ar trebui să fie luaţi în consideraţie pentru d) [ ] Prezenţa anticorpilor anti-LKM1
tratament doar atunci cînd au viremia înaltă. e) [x] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali
e) [ ] Bolnavii ar trebui să fie luaţi în consideraţie pentru tratament 380. datele de laborator determinate în hepatita autoimună tip 2:
doar atunci cînd au ALT mai sus de limita superioară a valorilor a) [x] Anticorpi anti-microsomali ficat-rinichi în titru înalt
normale b) [ ] Anticorpi anti-nucleari în titru înalt
373. afirmațiile corecte despre hepatita cronică virală D: c) [ ] Elevarea nivelului IgM
a) [x] Poate fi urmarea coinfectiei B plus D sau a suprainfectiei D d) [x] Elevarea nivelului IgG
la un infectat anterior cu VHB e) [ ] Elevarea nivelului IgA
b) [x] Suprainfecţia se poate manifesta ca o agravare a infecţiei cu 381. efectele tratamentului hepatitelor autoimune:
a) [ ] Diabet insipid c) [ ] Tratamentul diuretic adecvat
b) [x] Normalizarea nivelului transaminazelor d) [x] Peritonita bacteriană spontană
c) [x] Ameliorarea tabloului histologic hepatic e) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice
d) [ ] Remisiune clinică şi biologică totală fără recăderi la 390. factorii ce pot provoca insuficienţa hepatică:
întreruperea tratamentului a) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice
e) [ ] Rezoluţie histologică cu 36 de luni mai târziu decât cea b) [ ] Consumul proteinelor de origine vegetală
clinică sau biologică c) [x] Tratament diuretic neadecvat
382. tratamentul corect pentru formele overlap în hepatitele d) [x] Administrarea drogurilor
autoimune: e) [x] Paracenteză cu evacuarea lichidului ascitic în cantităţi mari,
a) [x] Prednisolon plus acid ursodeoxicolic la cei cu asocierea fără transfuzii compensatoare
cirozei biliare primitive 391. afecţiunile ce pot evolua cu ascită:
b) [ ] Doar Prednisolon la cei cu asocierea colangitei sclerozante a) [x] Cirozele hepatice
primitive b) [x] Procese canceromatoase
c) [x] Acid ursodeoxicolic plus prednisolon în asocierea colangitei c) [x] Insuficienţa cardiacă
sclerozante primitive d) [ ] Pneumonia franclobară
d) [x] Acid ursodeoxicolic plus prednisolon în asocierea e) [x] Tuberculoza
colangitei autoimune 392. care sunt complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice:
e) [ ] Doar acid ursodeoxicolic în asocierea colangitei sclerozante a) [x] Hemoragii
primitive b) [ ] Icter
383. care din următoarele semne clinice întâlnite în ciroza c) [x] Hemoperitoneum acut
hepatică se pot datora hipertensiunii portale: d) [x] Perforaţia intestinală
a) [x] Ascita e) [ ] Trombocitoză
b) [ ] Icterul 393. care afirmaţii caracterizează infecţia cu VHB:
c) [x] Splenomegalia a) [x] Virusul hepatic B (VHB) se depistează în concentraţie mai
d) [x] Dezvoltarea circulaţiei colaterale în "cap de meduză" mare în sânge decât în spermă, salivă
e) [ ] Steluţele vasculare b) [ ] VHB se depistează în concentraţie mai mică în sânge decât
384. ce poate determina hipertensiunea portală: în salivă
a) [x] Hemoragii digestive superioare din varicele c) [x] VHB se păstrează în mediul ambiant mai mult de 7 zile
gastroesofagiene d) [ ] VHB nu este rezistent în mediul ambiant
b) [x] Hemoroizi e) [x] Infecţia cu virusul hepatic B este de 100 ori mai contagioasă
c) [x] Ascită în comparaţie cu infecţia HIV
d) [ ] Febră 394. caracteristicele morfologice ale hepatitei cronice active:
e) [ ] Apraxie a) [x] Existenţa unui infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
385. cauzele dezvoltării hipertensiuni portale: periportal, inter- şi intralobular
a) [x] Creşterea volumului fluxului venos portal b) [x] Prezenţa necrozei parcelare (piecemeal necrosis)
b) [ ] Scăderea rezistenţei în circulaţia porto-hepatică c) [ ] Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în
c) [x] Creşterea rezistenţei în circulaţia porto-hepatică spaţiile porte
d) [ ] Creşterea debitului cardiac d) [ ] Respectarea plăcii limitante
e) [ ] Hipersplenism e) [ ] Necroză focală
386. la care pacienţii se poate dezvolta steatoza hepatică 395. caracteristicele morfologice ale hepatitei cronice lobulare:
nonalcoolică: a) [ ] Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în
a) [x] Cu diabet zaharat spaţiile porte
b) [x] Cu obezitate b) [x] Inflamaţie intralobulară
c) [ ] Cu deficienţa α1-antitripsinei c) [x] Necroză focală
d) [x] Cu sindrom metabolic d) [ ] Existenţa unui infiltrat inflamator limfo- şi plasmocitar
e) [ ] Cu hepatita alcoolică periportal, inter- şi intralobular
387. markerii de laborator ai sindromului de colestază: e) [ ] Prezenţa piecemeal necrosis
a) [x] Fosfataza alcalină 396. căile de transmitere ale infecţiei cu virus hepatitic B:
b) [ ] Alaninaminotransferaza a) [x] Calea percutană şi parenterală
c) [x] g-glutamil-transpeptidaza b) [x] Sexuală
d) [x] Bilirubina conjugată c) [ ] Respiratorie
e) [ ] Proteina totală d) [x] Perinatală - transimterea verticală
388. manifestările clinice ale sindromului colestatic: e) [x] Habituală - transmiterea orizontală
a) [x] Prezenţa pruritului cu leziuni de grataj 397. Markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic C sunt:
b) [ ] Icter cu nuanţă verzuie (verdin) a) [x] Anticorpi anti-VHC
c) [ ] Edeme gambiene b) [ ] Anticorpi anti-HBc
d) [ ] Icter cu nuanţă galbenă (flavin) c) [x] Anticorpi anti-VHC IgM
e) [x] Prezenţa xantoamelor, xantelasmelor d) [ ] Anticorpi anti-VHD
389. factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu e) [ ] Anticorpi anti-HBe
ciroză hepatică: 398. Markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic D sunt:
a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene a) [x] Anticorpi anti-VHD IgM
b) [x] Consumul de alcool b) [ ] Anticorpi anti-VHC IgM
c) [x] Anticorpi anti-VHD e) [x] Activitate mai crescută a AST comparativ cu ALT
d) [ ] Anticorpi anti-HBe 407. complicaţiile cirozei hepatice:
e) [x] ARN VHD a) [x] Insuficienţa hepatică
399. prin ce se caracterizează infecţia ocultă cu VHB: b) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
a) [ ] HBsAg se determină în ser c) [ ] Tulburări de conductibilitate atrio-ventriculară
b) [x] HBsAg nu se determină în ser d) [x] Encefalopatia hepatică
c) [x] ADN VHB nedetectabil în ser e) [x] Sindrom hepato-renal
d) [x] ADN VHB detectabil în ficat 408. datele caracteristice pentru ciroza biliară primitivă:
e) [x] Anticorpi anti-HBcor cu sau fără anti-HBs se determină în a) [x] Prurit cutanat
ser b) [x] Icter
400. factorii de risc în achiziţionarea virusului hepatitic B: c) [x] Xantelasme
a) [x] Tatuaje, piersing şi acupunctură d) [x] Activitate crescută a fosfatazei alcaline
b) [ ] Elevii e) [ ] Prezenţa de calculi renali
c) [x] Tratamentul stomatologic 409. datele caracteristice pentru hemocromatoză:
d) [x] Lucrători medicali expuşi la inocularea accidentală cu sînge a) [x] Hiperpigmentarea tegumentelor
infectat b) [x] Hiperglicemie
e) [x] Membrii familiei care au contact sexual sau habitual cu c) [x] Conţinut crescut de fier în ficat
pacientul cu AgHBs pozitiv d) [x] Conţinut crescut de fier în ser
401. Factori de risc în achiziţionarea infecţiei cu virus hepatitic B e) [ ] Conţinut redus de fier în ficat
pot fi: 410. ce include tactica curativă a bolnavului cu ciroză hepatică:
a) [x] Administrarea percutană a medicamentelor şi drogurilor cu a) [x] Excluderea consumului de alcool
utilaj medical nesteril b) [x] Excluderea preparatelor medicamentoase hepatotoxice
b) [x] Persoane din instituţiile penitenciare c) [x] Tratament continuu cu evidenţă la dispensar
c) [ ] Persoanele care nu au contact cu sânge d) [x] Evidenţa periodică a indicilor biochimici hepatici
d) [x] Copii născuţi de la mame infectate cu VHB e) [ ] Terapia cu androgeni
e) [x] Procedurile medicale 411. ce prevede tactica de tratament a ascitei în ciroza hepatică:
402. contraindicaţiile pentru vaccinare contra infecţiei cu virus a) [x] Dieta hiposodată
hepatitic B: b) [x] Administrarea de Spironolacton
a) [ ] Tratament stomatologic c) [x] Administrarea de Furosemid
b) [x] Reacţia de anaflaxie la prima doză de vaccinare d) [ ] Administrarea de Acid ursodeoxicolic
c) [ ] Sistem imun competent e) [x] Paracenteză curativă
d) [x] Reacţia anafilactică la drojdii 412. complicaţiile tratamentul diuretic agresiv al cirozei hepatice:
e) [ ] Vaccinare contra infecţiei cu VHB cu 5 ani în urmă a) [ ] Hiperalbuminemie
403. ce este caracteristic pentru virusul hepatitei D (VHD): b) [x] Encefalopatie hepatică
a) [x] VHD este un ARN-virus defectiv, pentru expresia şi c) [x] Tromboză în sistemul portal
patogenitatea căruia este necesară funcţia ajutătoare a VHB d) [x] Hipotonie pronunţată
b) [x] Virusul VHD nu se poate replica singur şi este total e) [ ] Hiperkaliemie
dependent de prezenţa virusului B pentru a-şi asigura 413. indicii ce se includ în sindromul de hipersplenism:
multiplicarea a) [ ] Leucocitoză
c) [ ] VHD este un ADN-virus b) [ ] Eritrocitoză
d) [x] Tropismul hepatic al virusului este condiţionat de învelişul c) [x] Trombocitopenie
HBsAg d) [x] Leucopenie
e) [x] Replicarea acestui virus are loc numai în hepatocite e) [ ] Eozinofilie
404. investigațiile folosite pentru determinarea infecţiei cu 414. datele caracteristice pentru ciroza hepatică:
virusul hepatitei C: a) [x] Icterul
a) [x] Anticorpi anti-VHC b) [x] Hipertensiunea portală
b) [x] ARN VHC calitativ c) [x] Insuficienţa hepatică
c) [ ] Anticorpi anti- LKM d) [ ] Hipertensiunea arterială
d) [x] ARN VHC cantitaiv e) [x] Encefalopatia hepatică
e) [ ] Anticorpi anti- SLA 415. semnele ce pot fi prezente în ciroza hepatică:
405. semnele clinice întîlnite în ciroza hepatică: a) [x] Icter
a) [x] Ascită b) [x] Insuficienţă hepatică
b) [x] Splenomegalie c) [x] Micşorarea ficatului în dimensiuni
c) [x] Dilatarea varicoasă a venelor stomacului d) [x] Dezorganizarea arhitectonicii hepatice
d) [x] Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului tip „cap de e) [ ] Arhitectonica hepatică nemodificată
meduză" 416. ce este caracteristic pentru ciroza biliară primară:
e) [ ] Hiperalbuminemia a) [x] Icter persistent
406. datele caracteristice pentru ciroza hepatică: b) [x] Prurit cutanat
a) [x] Ascita c) [x] Activitate majorată a fosfatazei alcaline
b) [x] Steluţe vasculare d) [ ] Degete în formă de „beţe de tobă"
c) [x] Dilatarea venelor esofagiene e) [x] Osteoporoza
d) [ ] Frecventă asociere cu pielonefrita cronică 417. particularităţile morfologice distinctive ale hepatitelor virale
cu virus hepatic C: d) [x] Scaun acolic
a) [x] Destrucţii de căi biliare e) [x] Hiperbilirubinemie în contul fracției conjugate
b) [x] Steatoză hepatică 427. indicatorii sindromului citolitic în patologia hepatică:
c) [ ] Inflamaţie a) [x] Arginază
d) [ ] Necroză b) [x] Monofosfataldolaza
e) [ ] Fibroză extinsă c) [x] Glucozo-6-fosfataza
418. care sunt semnele şi manifestările hipertensiunii portale: d) [ ] Albuminele
a) [x] Vascularizaţie colaterală e) [x] ALT
b) [x] Splenomegalie 428. indicatorii sindromului colestatic în patologia hepatică:
c) [x] Hemoragie din varicele esofagiene a) [x] Fosfotaza alcalină
d) [x] Ascită b) [ ] Transaminazele (ALT, AST)
e) [ ] Icter c) [ ] Lactatdehidrogenaza
419. marcherii sindromului citolitic de laborator în patologia d) [x] 5-nucleotidaza
hepatică: e) [x] Acizii biliari în ser
a) [x] AST 429. ce este caracteristic pentru sindromul hepatopriv în patologia
b) [x] ALT hepatică:
c) [x] LDH-4; LDH-5 a) [x] Albumina serică scăzută
d) [ ] Fosfataza alcalină b) [ ] Gama-glutamiltranspeptidaza crescută
e) [x] Monofosfataldolaza c) [ ] Activitatea ALT crescută
420. indicatorii sindromului colestatic de laborator: d) [x] Hipoprotrombinemia
a) [ ] ALT e) [x] Factorii de coagulare a sângelui scăzuţi
b) [ ] Proba cu timol 430. maladiile pentru care este caracteristic sindromul citolitic:
c) [ ] Lactatdehidrogenaza a) [x] Hepatită alcoolică acută
d) [x] Gama-glutamiltranspeptidaza b) [ ] Sindrom Gilbert
e) [x] Fosfataza alcalină c) [x] Hepatita medicamentoasă
421. indicatorii sindromului colestatic de laborator de inflamaţie d) [x] Hepatită virală cronică
mezenchimală în patologia hepatică: e) [ ] Hemocromatoză
a) [x] Proba cu timol 431. ce este caracteristic pentru boala alcoolică a ficatului:
b) [ ] Proba cu antipirină a) [ ] Dezvoltarea precoce a icterului
c) [x] Globulinele serice b) [x] Polineuropatie periferică
d) [ ] Proba cu brom-sulfaleină c) [x] Nivel crescut al GGTP
e) [ ] Conţinutul de colesterol d) [ ] Prezenţa de anticorpi antimitocondriali
422. maladiile în care poate fi prezentă hepato- şi splenomegalia: e) [x] Valori majorate ale Ig A în ser
a) [x] Boala Wilson 432. ce este caracteristic pentru ciroza hepatică:
b) [ ] Infarct miocardic a) [ ] Hipertensiune arterială
c) [ ] Anemie ferodeficitară b) [x] Splenomegalie
d) [ ] Hiperbilirubinemie funcţională c) [x] Teleangiectazii
e) [x] Ciroză hepatică d) [x] Ginecomastie
423. care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru hepatita e) [x] Ascită
autoimună: 433. când se poate dezvolta hepatomegalia semnificativă:
a) [x] Se poate dezvolta poliserozită a) [x] Adenocarcinom hepatic
b) [x] Deseori se determină hiperbilirubinemie b) [x] Insuficienţă cardiacă de stază
c) [x] Se determină conţinut crescut de gama-globuline în ser c) [ ] Hiperbilirubinemia Gilbert
d) [ ] Efect pozitiv de la tratamentul cu preparate antihipertensive d) [x] Ciroză hepatică macronodulară
e) [x] Efect pozitiv de la tratamentul cu prednisolon e) [x] Hemocromatoză
424. ce este caracteristic pentru sindromul colestatic: 434. semnele caracteristice ale cirozei hepatice:
a) [x] Hiperbilirubinemie directă a) [x] Steluţe vasculare
b) [x] Fosfataza alcalină crescută b) [x] Ginecomastie
c) [x] Nivel crescut de 5-nucleotidază c) [x] Hepatosplenomegalie
d) [ ] Ureea serică majorată d) [x] Accentuarea colateralelor pe peretele anterior al
e) [x] Nivel crescut al acizilor biliari în sânge abdomenului (caput medusae)
425. ce poate include tabloul clinico-paraclinic al unei hepatite e) [ ] Hipertensiune arterială
cronice cu activitate moderată: 435. cauzele comei hepatice:
a) [x] Sindrom astenic a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
b) [x] Hepatomegalie b) [x] Administrarea incorectă de diuretice tiazidice
c) [x] VSH crescută c) [x] Administrarea de durată a barbituricelor
d) [x] Activitatea majorată a AST şi ALT d) [x] Exces de proteine
e) [ ] Ureea serică majorată e) [ ] Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
426. ce este caracteristic pentru icterul mecanic (prin obstrucţie): 436. caracteristicele pentru steatoza hepatică alcoolică:
a) [x] Debut acut a) [x] Procesul hepatic este reversibil în caz de abstinenţă totală
b) [ ] Splenomegalie de la alcool
c) [x] Bradicardie b) [ ] Este indicat tratamentul coleretic
c) [x] Este prezentă hepatomegalia 446. medicamentele utilizate în tratamentul sindromului algic din
d) [ ] Necesită tratament cu citostatice pancreatita cronică:
e) [x] Nu este însoţită de activitate crescută a transaminazelor a) [x] Somatostatina
437. Pancreasul factorii etiologici ai pancreatitei cronice: b) [x] Analgezicele nonopioide
a) [x] Alcoolismul c) [ ] Nicotinamida
b) [ ] Astmul bronșic d) [x] Enzimele pancreatice, forma tabletată
c) [ ] Reumatismul e) [ ] Riboxina
d) [x] Disfuncţii ale sfincterului Oddi 447. mecanismele posibile de apariţie a durerii la un pacient cu
e) [ ] Tireoidita autoimună pancreatita cronică:
438. factorii implicaţi în patogenia pancreatitei cronice: a) [ ] Creşterea concentraţiei de glucagonă
a) [ ] Activarea enzimelor proteolitice în duoden b) [x] Inflamaţia perineurală şi fibroza nervilor intrapancreatici
b) [x] Afectarea ducturilor endoteliali ai pancreasului c) [ ] Hiperinsulinemie
c) [x] Refluxul colangio-pancreatic d) [x] Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductale
d) [x] Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice e) [x] Afectarea de vecinătate a peritoneului şi /sau duodenului
e) [ ] Refluxul duodeno-gastral 448. explorările utile pentru diagnosticarea în stadiile precoce
439. semnele clinice caracteristice pentru pancreatita: puseului acut al pancreatitei cronice:
a) [x] Dureri abdominale tipice postprandiale a) [x] Amilaza serică
b) [x] Steatoree b) [ ] Testul Şhilling
c) [ ] Simptomul Kernig pozitiv c) [x] Lipaza serică
d) [ ] Splenomegalia d) [ ] Testul cu D-xiloză
e) [ ] Limfadenopatia e) [x] Amilaza în urină
440. manifestările pancreatitei cronice în faza de acutizare: 449. semnele caracteristice pentru durerea pancreatică:
a) [x] Hiperamilazurie a) [ ] Localizare retrosternală
b) [x] Durere epigastrică cu iradiere în centură b) [ ] Durere în hipocondrul stâng cu iradiere în fosa iliacă stângă
c) [ ] Simptomul Curvuazie pozitiv c) [ ] Cedează la administrarea de fenobarbital
d) [x] Hiperlipazemie d) [x] Se accentuează postprandial
e) [ ] Proteinuria e) [x] Dureri în epigastru cu iradiere în centură
441. medicamentele utilizate în tratamentul pancreatitei cronice 450. factorii etiologici ai pancreatitei cronice:
în acutizare: a) [x] Etilismul
a) [ ] Glucocorticosteroizi b) [x] Patologia căilor biliare
b) [x] Antisecretoare c) [x] Factori nutriţionali
c) [x] Antispastice d) [x] Hipercalciemia
d) [ ] Fosfolipide esenţiale e) [ ] Hipolipidemia
e) [x] Analgetice 451. complicaţiile timpurii ale pancreatitei cronice:
442. ce includ măsurile întreprinse pentru tratamentul pancreatitei a) [x] Formarea pseudochisturilor pancreatice
cronice cu sindrom algic persistent: b) [x] Icter mecanic
a) [x] Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi c) [x] Hipertensiune portală, forma subhepatică - tromboză şi/sau
proteine compresiune a venei portale sau a venei lienale
b) [x] Înlăturarea aportului de alcool d) [x] Ruperea chistului pancreatic
c) [x] Terapia analgezică și antisecretoare e) [ ] Peritonită bacteriană spontană
d) [ ] Terapia cu imunostimulatoare 452. ce include sindromul de maldigestie-malabsorbție în
e) [x] Evitarea fumatului pancreatită cronică:
443. metodele în diagnosticarea pancreatitei cronice: a) [x] Scaune anormale: polifecalie, consistenţă păstoasă, grăsos
a) [x] Examenul coprologic b) [x] Pierdere ponderală
b) [x] Ecografia abdominală c) [x] Semne clinice de hipovitaminoze: în particular, pentru
c) [x] Tomografia computerizată vitaminele liposolubile
d) [x] Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică d) [ ] Disfagie
e) [ ] Colecistocolangiografia perorală e) [x] Steatoree
444. complicaţiile pancreatitei cronice: 453. caracteristicele durerii din pancreatita cronică:
a) [x] Icterul mecanic a) [x] Durerea se instalează sau se intensifică la ingerarea
b) [x] Diabetul zaharat alimentelor
c) [x] Deficitul de vitamine liposolubile b) [ ] Durerea poate fi calmată de ingerarea de alimente
d) [ ] Sindromul Mallori-Veiss c) [x] Durerea poate lipsi dimineaţa, apărînd după prînz, se
e) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison accentuează spre seară
445. afirmaţiile corecte pentru pancreatita cronică: d) [x] Durere epigastrală cu iradiere în centură
a) [x] Evoluţia îndelungată poate conduce spre malabsorbţie e) [x] Durerea se agravează în decubit dorsal
b) [ ] Scăderea secreţiei de enzime proteolitice predomină asupra 454. caracteristicile pentru un scaun „pancreatic" tipic:
scăderii secreţiei de lipază a) [x] Polifecalie
c) [x] Durerea se accentuează postalimentar b) [ ] Conţine mucus şi sînge
d) [x] Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivant c) [x] Consistenţă păstoasă
e) [x] Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei d) [x] Neformat - sub formă de terci
cronice e) [x] Culoare galbenă-surie, aspect grăsos
 455. ce poate releva examenul obiectiv în pancreatită cronică: 463. care din enzimele pancreatice se secretă în forma activă:
a) [ ] Ginecomastie la bărbaţi a) [x] Ribonucleazele
b) [x] Pigmentare surie în proiecţia pancreasului (simptomul J. b) [ ] Elastaza
Bartelheimer) c) [ ] Tripsina
c) [x] Hiperpigmentare pe partea stîngă laterală a abdomenului d) [x] Lipaza
(simptomul lui Culen), în jurul ombilicului (simptomul Terner) e) [x] α-Amilaza
d) [x] Picături de rubin (descrise de Tujilin) 464. ce poate indica hiperamilazemia serică:
e) [ ] Eritem palmar a) [x] Puseu acut de pancreatită cronică
456. criteriile pentru diagnosticul definit cert de pancreatita b) [x] Pancreatita acută
cronică (conform Criteriilor M-ANNHEIM de diagnostic al c) [ ] Hepatită acută
pancreatitei cronice): d) [ ] Hepatită cronică
a) [x] Calcificări ale pancreasului e) [ ] Ciroză hepatică
b) [x] Leziuni marcante (severe) ale ductului pancreatic (conform 465. testele pentru explorarea funcţională indirectă a
clasificării Cambridge) pancreasului:
c) [x] Insuficienţă pancreatică exocrină marcantă sau persistentă a) [x] Enzimele pancreatice în serul sanguin a jeun
exprimată prin steatoree b) [x] Enzimele pancreatice în serul sanguin după teste de
d) [x] Modificări histologice specifice stimulare a funcţiei exocrine a pancreasului
e) [ ] Modificări ductale minime (conform clasificării Cambridge) c) [x] Enzimele pancreatice în urină şi fecale
457. criteriile pentru diagnosticul probabil de pancreatita d) [x] Studierea acţiunii secreţiei pancreatice la procesele de
cronică (conform Criteriilor M-ANNHEIM de diagnostic al digestie
pancreatitei cronice): e) [ ] Activitatea enzimelor pancreatice în conţinutul duodenal în
a) [x] Modificări ductale moderate (conform clasificării dinamica testului secretin-pancreoziminic
Cambridge) 466. ce se poate atesta în pancreatita cronică cu insuficienţa
b) [ ] Hepatomegalie funcţiei exocrine şi endocrine:
c) [x] Pseudochisturi recurente sau persistente a) [x] Steatoree
d) [x] Teste ale funcţiei pancreatice exocrine pozitive (testul b) [x] Creatoree
elastaza-1 în materiile fecale, testul secretin-pancreozimină) c) [x] Amiloree
e) [x] Insuficienţă endocrină (testul toleranţei la glucoză - d) [x] Stări hipoglicemice frecvente pe fonul insulinoterapiei
modificat) e) [ ] Chetoacidoză
458. sindroamele incluse în manifestările clinice ale pancreatitei 467. care caracteristici ale sindromului dolor abdomunal se referă
cronice: la pancreatita cronică:
a) [ ] Hemoragipar a) [x] Durerea pregnantă, cu durată de ore, zile şi chiar săptămâni
b) [x] Dolor abdominal b) [x] Sediul durerii epigastric ori în hipocondriul stâng, cu
c) [x] Endocrin iradiere în spate sau "în centură"
d) [x] Al insuficienţei exocrine a pancreasului c) [x] Durerea care se ameliorează la aplecarea anterogradă a
e) [x] Dispeptic trunchiului
459. complicaţiile precoce ale pancreatitei cronice: d) [ ] Durerea care se ameliorează după prânzuri
a) [x] Perioade de icter tranzitor, apărut după criza de durere e) [x] Durerea persistentă, profundă, sâcâitoare
b) [x] Formarea chisturilor şi pseudochisturilor pancreatice 468. cu ce se poate asocia statutul nutrițional deficient din
c) [ ] Stenoză duodenală şi ocluzie duodenală cronică pancreatita cronică:
d) [ ] Eliminare de grăsimi în cantităţi mari prin fecale a) [x] Creșterea mortalității
e) [x] Flegmonă retroperitoneală b) [x] Evenimente cardiovasculare
460. care din următoarele tipuri de celule formează pancreasul c) [x] Risc de fracturi
endocrin: d) [x] Risc de infecții
a) [x]  (alfa) e) [ ] Scăderea incidenței episoadelor dolore
b) [x]  (beta) 469. testele sangvine necesare pentru evaluarea nutrițională în
c) [x]  (delta) pancreatita cronică:
d) [x] PP a) [x] Hemoglobina
e) [ ] Acinoase b) [ ] Creatinina
461. hormonii secretaţi de celulele b (insulociţii bazofili) ale c) [x] Pre-albumina
pancreasului endocrin: d) [x] Proteina ce leagă retinolul
a) [x] Insulină e) [x] Transferina
b) [x] Amilină 470. care cercetări sunt necesare pentru evaluarea nutrițională în
c) [ ] Glucagonă pancreatita cronică:
d) [ ] Somatostatină a) [x] Estimarea stilului de viată, a dietei
e) [ ] Polipeptide pancreatice b) [x] Analiza simptomelor: anorexie, nausea, vomă, durere,
462. enzimele proteolitice: diaree
a) [x] Tripsina c) [x] Cercetări antropometrice
b) [x] Chimotripsina d) [x] Teste sangvine
c) [x] Elastaza e) [ ] Cercetări imagistice abdominale
d) [ ] Lipaza 471. măsurile de profilaxie a recidivei de pancreatită cronică:
e) [ ] α-Amilaza a) [x] Excluderea consumului de alcool
b) [x] Renunţul la fumat 481. ce include medicaţia colecistitei cronice alitiazice:
c) [ ] Alimentaţia copioasă a) [x] Drenante biliare (preparate coleretice)
d) [x] Complianța la tratament b) [ ] H2 - blocatori
e) [ ] Consumul moderat de alcool c) [x] Tratament antimicrobian
472. simptoamele caracteristice pentru pancreatită cronică: d) [x] Preparate antispastice
a) [x] Dureri abdominale superioare tipice e) [ ] Antiinflamatorii nonsteroidiene
b) [x] Steatoree 482. manifestările clinice ale sindromul postcolecistectomic:
c) [x] Polifecalie a) [x] Dureri de tip biliar
d) [x] Diabet zaharat b) [x] Intoleranţa faţă de alimentele colecistochinetice
e) [ ] Melena c) [ ] Ascită
473. Caile biliare complicațiile posibile ale colangitei d) [ ] Hemoragie digestivă
sclerozante primitive: e) [ ] Diabetul zaharat
a) [x] Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K 483. semnele sonografice relevante pentru diagnosticul de
b) [x] Ciroza biliară secundară colecistită cronică în acutizare:
c) [x] Colangiocarcinom a) [ ] Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
d) [x] Insuficienţă hepatică b) [x] Îngroşarea peretelui veziculei biliare peste 4 mm
e) [ ] Adenocarcinom c) [x] Colecţie fluidă pericolecistică
474. factorii etiopatogenetici ai colangitei: d) [ ] Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
a) [ ] Diabetul zaharat e) [x] Aspect de dedublarea a peretelui veziculei biliare
b) [ ] Ulcerul cronic 484. factorii predispozanţi ai litiazei biliare:
c) [ ] Ischemia acută a peretelui veziculei biliare a) [x] Obezitatea
d) [x] Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliare b) [x] Hipercolesterolemia
e) [x] Obstrucţia completă sau parţială a căilor biliare c) [ ] Administrarea de hormoni androgeni
475. medicația indicată în tratamentul colicii biliare: d) [ ] Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
a) [ ] Colekinetice e) [x] Sindromul Gilbert
b) [x] Antispastice 485. manifestările colicii biliare tipice:
c) [ ] Antiacide a) [ ] Iradierea durerii în spate și sub rebordul costal stâng
d) [x] Analgezice b) [x] Iradierea durerii spre vârful scapulei
e) [ ] Coleretice c) [x] Debut brusc al durerilor
476. factorii ce participă la formarea calculelor biliari: d) [ ] Localizare paraombilicală
a) [x] Staza biliară e) [x] Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru
b) [x] Infecţia cronică a căilor biliare 486. complicaţiile litiazei veziculare:
c) [ ] Prezenţa ulcerului duodenal a) [x] Neoplasmul vezicular
d) [x] Schimbările litogenice ale bilei b) [x] Pancreatita acută
e) [ ] Prezenţa ulcerului stomacal c) [x] Hidrops vezicular
477. care din investigaţiile numite sunt informative pentru d) [ ] Colesteroloza veziculară
diagnosticarea colecistitei cronice: e) [x] Colecistita acută
a) [x] RMN standard 487. medicaţia pentru dureri colicative biliare:
b) [x] Ecografia transabdominală a) [ ] Acidul ursodeoxicolic
c) [x] Tubajul duodenal şi bilicultura b) [ ] Cefalosporine din generaţia a III-a
d) [ ] Duodenoscopia c) [x] Antispastice
e) [ ] Gastroscopia d) [x] Analgetice
478. ce suferințe include sindromul postcolecistectomic: e) [x] Anticolinergice
a) [x] Disfuncţia sfincterului Oddi 488. ce includ criteriile disfuncţiei sfincterului Oddi de tip biliar
b) [ ] Abcesele hepatice veridic (I):
c) [x] Bontul cistic lung a) [x] Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
d) [x] Litiaza reziduală postoperatorie b) [x] Coledoc dilatat > 12 mm
e) [ ] Icterul parenchimatos c) [x] Reţinerea contrastului în coledoc (la CPGER) > 45 min
479. manifestările clinice ale colangitei cronice: d) [x] Elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul
a) [x] Dureri în hipocondrul drept accesului
b) [x] Icter e) [ ] Micşorarea albuminei serice
c) [x] Febră şi frisoane 489. caracteristicele pentru tipul biliar posibil (II) al disfuncţiei
d) [x] Hepatomegalie sfincterului Oddi:
e) [ ] Dureri în regiunea paraombilicală a) [x] Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
480. mecanismele ce participă în dezvoltarea litiazei b) [x] Durerea tipică asociată cu unul sau două dintre criteriile:
colesterolice: coledoc dilatat > 12 mm, reţinerea contrastului în coledoc > 45
a) [x] Creşterea concentraţiei de colesterol în bilă min. şi elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul
b) [x] Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în accesului
acizi biliari primari c) [ ] Modificări structurale ale sfincterului Oddi
c) [x] Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipide d) [ ] Modificări structurale ale ampulei Vater
d) [ ] Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilă e) [x] Dereglări funcţionale ale sfincterului Oddi
e) [ ] Hiperfermentemie pancreatică 490. medicamentele cu efect relaxant asupra sfincterului Oddi:
a) [ ] Acidul ursozdeoxicolic vezicii biliare:
b) [x] Mebeverina hidroclorid a) [x] Majorarea cantităţii bilei în porţia B (mai mult de 60 ml)
c) [x] Hymecromone b) [ ] Reducerea timpului fluxului bilei în porţia B
d) [ ] Silimarina c) [x] Sporirea timpului fluxului bilei vezicale
e) [x] Drotaverina d) [x] Reducerea duratei etapei sfincterului Oddi „închis „ < 3 min
491. ce include screeningul de laborator pentru diagnosticul (hipotonia sfincterului)
disfuncţiei sfincterului Oddi: e) [ ] Volumului normal al vezicii biliare
a) [ ] Ureea 500. simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea
b) [x] AST, ALT colangitei cronice:
c) [x] Fosfataza alcalină a) [x] Dureri în hipocondrul drept
d) [x] Lipaza şi amilaza serică b) [x] Febră
e) [ ] Glicemia c) [x] Icter
492. particularităţile colangitei sclerozante primitive: d) [ ] Pirozis
a) [x] Inflamare şi fibroză în căile biliare întrahepatice şi e) [ ] Dureri retrosternale
extrahepatice 501. afirmaţiile adevărate pentru colangita primară sclerozantă:
b) [x] Tendinţă către progresare ce conduce la dezvoltarea cirozei a) [x] ≈ 30% bolnavi suferă concomitent de colita ulceroasă sau
biliare secundare boala Crohn
c) [ ] Inflamare şi fibroză doar în căile biliare întrahepatice b) [x] Diagnosticul se confirmă prin colangiopancreatografie
d) [ ] Scleroză sistemică endoscopică retrogradă
e) [ ] Asocierea diabetului zaharat c) [x] Boala se întâlneşte preponderent la bărbaţi
493. care caracteristici se referă la colangita sclerozantă primară: d) [ ] Tratamentul constă în stabilirea de anastamoze chirurgicale
a) [x] Preponderent se observă la bărbaţii de vîrstă tînără şi medie între căile biliare și intestin
b) [ ] Preponderent se observă la femeile de vîrstă tînără şi medie e) [x] Pentru suspectarea bolii: biochimic - fosfataza alcalină,
c) [x] Dureri repetate în hipocondrul drept, simptomul Ortner GGTP, bilirubina directă crescute
pozitiv, subfebrilitate 502. caracteristicele sindromului algic din colica biliară:
d) [x] Icter slab pronunţat îndelungat, practic permanent a) [x] Localizarea: epigastru şi hipocondru drept
e) [x] Prurit cutanat b) [x] Durerea iradiază în/sub omoplatul drept, în umărul drept
494. modificările sugestive pentru diagnosticul colangitei c) [ ] Durerea se ameliorează după consumul alimentelor
sclerozante primare: d) [x] Accesul poate fi provocat de consumul alimentelor
a) [x] Creşterea FA, a GGTP și bilirubinei conjugate copioase
b) [x] Creşterea gama-globulinelor, din contul IgM e) [x] Durerea este de mare intensitate
c) [x] Anticorpi pANCA (prezenţi în 60% -80% cazuri) 503. Particularităţile evoluţiei colangitei cronice septico-lente
d) [x] Stenoze cu dilatări suprastenotice (şirag de mărgele) sunt:
conform datelor colangiografiei retrograde a) [x] Dureri surde permanente în hipocondru drept
e) [ ] Prezenţă în hepatocite a corpusculilor Mallory b) [x] Leucocitoză
495. complicaţiile colangitei sclerozante primare: c) [ ] Hiperglicemie
a) [x] Ciroza biliară secundară d) [x] Frisoane și subfebrilitate
b) [x] Colangiocarcinomul e) [x] Creşterea bilirubinei, fosfatazei alcaline
c) [ ] Insuficienţa vitaminelor hidrosolubile 504. semnele caracteristice colangitei sclerozante primare:
d) [x] Steatorea a) [x] Icter sclerotegumentar asociat cu prurit cutanat
e) [x] Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K b) [ ] Constipații
496. complicaţiile acute ale litiazei veziculare: c) [x] Afectați preponderet bărbaţii de vîrstă tînără şi medie
a) [x] Colecistita acută d) [x] Frecvent se asociază cu bolile inflamatorii intestinale
b) [x] Pancreatita acută e) [x] Dureri în hipocondrul drept, subfebrilitate
c) [ ] Hepatita acută 505. factorii etiopatogenetici ai colecistitei cronice:
d) [x] Litiaza coledocului, angiocolita (colangita) acută a) [x] Calculi biliari
e) [x] Ileus biliar (dupa perforaţia veziculei biliare si realizarea b) [x] Procesele infecţioase
unei fistule bilio-digestive inalte spontane) c) [ ] Esofagul Barrett
497. factorii de risc pentru formarea calculelor biliari: d) [x] Opistorhoza
a) [x] Foamea e) [x] Disfuncţii ale vezicii biliare şi ale căilor biliare
b) [x] Obezitatea extrahepatice
c) [ ] Genul masculin 506. căile de infectare a sistemului biliar:
d) [x] Graviditatea a) [x] Hematogenă
e) [x] Caracterul alimentaţiei: alimente grase, bogate în colesterol b) [x] Limfogenă
498. caracteristicele hipertonusului veziculei biliare: c) [x] Ascendentă
a) [ ] Pirozisul d) [ ] Respiratorie
b) [x] Colicele biliare frecvente, dar de intensitate mai redusă, e) [ ] Percutană
decât colicele biliare litiazice 507. medicamentele care se indică în terapia colecistitei cronice:
c) [x] Gustul amar a) [x] Antibiotice
d) [x] Greţurile, vomele bilioase b) [x] Derivaţii 5-nitrofuranului
e) [ ] Constipaţia c) [x] Derivaţii 8-oxichinolinici
499. constatările sondajul duodenal polifracţionat în hipotonia d) [ ] Glucocorticosteroizi
e) [ ] Azatioprina
508. semnele clinice care se includ în tabloul clinic al
coledocolitiazei?
a) [x] Dureri biliare tipice
b) [x] Icter
c) [ ] Pirozis
d) [x] Febră
e) [x] Hepatomegalie
509. prin ce se defineşte disfuncţia sfincterului Oddi de tip
pancreatic:
a) [x] Durerea tipică cu durata mai mare de 20-30 min
b) [x] Reţinerea contrastului în ductul pancreatic > 10 min
c) [x] Elevarea lipazei/amilazei în timpul accesului
d) [x] Simptome recurente cu diferite intervale, nu neapărat
zilnice
e) [ ] Durerea tipică continuă cu durata mai mare de 2 zile
510. caracteristicele microscopice ale colangitei sclerozante
primare:
a) [x] Fibroză periductală (în foi de ceapă)
b) [x] Proliferare ductulară, ductopenie
c) [x] Infiltrat inflamator periductular
d) [ ] Infiltrat inflamator portal
e) [x] Aspect de hepatită cronică sau ciroză biliară secundară în
parenchimul hepatic
511. criteriile de diagnostic a disfuncţiei vezicii biliare:
a) [x] Episoade de durere continuă, localizată în epigastru sau în
hipocondriul drept, cu durata > de 30 min
b) [x] Simptomele se manifestă > de 1-2 ori timp de 12 luni
c) [x] Este prezentă dereglarea funcţiei vezicii biliare
d) [ ] Sunt dovezi de afectare organică a vezicii biliare
e) [x] Nu sunt dovezi de afectare organică, care ar favoriza
simptomele caracteristice