Reabilitarea

pacientilor cu
Accident Vascular
Cerebral
• La nivel mondial accidentele
vasculare cerebrale sunt
responsabile de aproximativ 5
milioane de decese/an, numar
in continua crestere. De
asemenea, accidentul vascular
este o cauza majora de
dizabilitate. Conform
statisticilor OMS in fiecare an 5
milioane de pacienti cu AVC
raman cu deficite neurologice
permanente.
• Majoritatea acestor pacienti au indicatie pentru
reabilitare. Rolul reabilitarii este de a ajuta pacientul
cu dizabilitati de a deveni independent si de a
asigura o calitate sporita a vietii. Reabilitarea nu
reface zonele afectate ale creierului, dar este
indispensabila in recuperarea post AVC.
• De ce reabilitarea post-accident vascular cerebral?
• Recuperarea medicala ajuta pacientii care au trecut
printr-un accident vascular cerebral sa isi recapete
aptitudinile pierdute si sa dezvolte metode de
compensare a leziunilor cerebrale ireversibile
datorita fenomenului de neuroplasticitate
(capacitatea creierului de schimbare a structurii si
functiei prin realizarea de noi conexiuni). Aceste
aptitudini includ limbajul si functia motorie.
• Pacientii cu handicap pot fi educati sa substituie
functiile pierdute in scopul desfasurarii activitatilor
cotidiene. De exemplu, un pacient cu sechele post
AVC invata sa isi spele o haina cu o singura mana sau
sa comunice cu anturajul in pofida tulburarilor de
vorbire
 • Obiectivele reabilitarii post AVC:
• Redobandirea capacitatilor motrice afectate prin invatarea
motorie. Pacientul invata sa isi foloseasca din nou membrele
afectate in urma accidentului vascular cerebral.
• Redobandirea capacitatilor cognitive. Pacientul invata sa se
exprime si este ajutat sa se faca inteles de ceilalti din jurul sau.
• Recuperarea limbajului vorbit sau scris (in functie de gradul
de afectiune al pacientului) si terapia tulburarilor de deglutitie
(incapacitatea de a inghiti) prin terapia logopedica.
• Recastigarea independentei si reinsertia sociala. Prin
terapia ocupationala sau ergoterapie, pacientul invata sa
se imbrace din nou singur, sa se spele pe dinti, sa
manance, dar participa si la jocuri sau mijloace recreative,
precum pictura, muzica sau activitati mestesugaresti.
• Un rol important il joaca suportul psihologic, ce are ca
obiective principale redobandirea starii de bine si
redobandirea echilibrului starii mentale si emotionale.
Pana la 60% din pacientii cu AVC au experimentat o depresie,
deci consilierea psihologica are un rol important in recuperarea
acestora.
• Programul de reabilitare trebuie
personalizat si adaptat nevoilor
individuale ale fiecarui pacient.
• Reabilitarea poate incepe si in
fazele acute si/sau subacute al bolii
atunci cand starea generala a
pacientului permite acest lucru.
Precocitatea initierii reabilitarii este
corelata cu rezultatele acesteia. Din
acest motiv se incearca recuperarea
bolnavului inca din primele 24-48
ore de la debutul bolii.
• Cum se realizeaza reabilitarea
post-accident vascular cerebral?
• Principalul obiectiv al
neuroreabilitarii este invatarea
motorie. Aceasta tehnica permite
realizarea de noi sinapse, modificari
in sinapsele existente si productia
de substante neurotransmitatoare
cu rezultate in reluarea functiilor
motorii pierdute prin leziunile
cerebrale.
• Pacientii efectueaza kinetoterapie pasiva si activa. Miscarile
“pasive” sunt cele in care terapeutul ajuta pacientul, in timp
ce miscarile "active" sunt efectuate de catre pacient fara
ajutor din partea terapeutului. Exista o corelatie intre gradul
de invatare motorie si “intensitatea” si frecventa tehnicilor
de kinetoterapie. Invatarea motorie nu trebuie sa lipseasca
din procedurile de reabilitare  si este responsabila de cele
mai multe rezultate in recuperarea deficitelor motorii.
• Pe acelasi model ca invatarea motorie se bazeaza
recuperarea limbajului vorbit sau scris. Terapia logopedica
stimuleaza plasticitatea cerebrala cu posibilitatea
“reprogramarii” zonelor  sanatoase din vecinatea leziunii sau
ale zonelor omoloage din emisferul opus. Prin suite de
exercitii de gimnastica fonarticulara, de corectare a
pronuntiei sunetelor, silabelor, cuvintelor sau prin exercitii
de intelegere a limbajului vorbit/scris pacientul recupereaza
in timp functiile pierdute. Recuperarea limbajului este un
proces laborios, de durata. Suportul familial este important
si scurteaza timpul de recuperare.
• Terapia ocupationala (ergoterapia) este un
ansamblu heterogen de tehnici de recuperare ce
au ca obiectiv recastigarea independentei si
reinsertia sociala. Prin mijloace recreative
(pictura, muzica, jocuri distractive adaptate
persoanelor cu dizabilitati), activitati casnice,
sau mici activitati mestesugaresti, pacientul
invata sa se descurce independent in treburile
cotidiene. O terapie ocupationala eficienta
reuseste sa redea pacientului inclusiv abilitatile
profesionale anterioare bolii. Un rol important il
joaca suportul psihologic si consilierea
vocationala.
• Alaturi de tehnicile
“clasice”, ultimii ani au
adus noi metode de
reabilitare: CIMT
(Constraint-Induced
Movement Therapy),
BWSTT (Body-Weight
Supported Treadmill
Training), stimularea
electrica neuromusculara
transdermala, stimularea
magnetica transcraniana,
reabilitarea prin realitatea
virtuala etc.
• Combinarea rationala a
procedurilor de recuperare
medicala cu tehnologiile de
“granita” intr-o schema
personalizata adaptata
particularitatilor bolii si
pacientului deschide
perspective nebanuite
odinioara. Cazurile
considerate “irecuperabile”
reusesc sa depaseasca
patologia redevenind
membrii activi ai
comunitatii si un sprijin
pentru familie si societate.