Sunteți pe pagina 1din 7

TEMA 6. ANALIZA VARIANȚEI.

COEFICIENTUL DE
OMOGENITATE

Timpul mediu necesar pentru studiu: 60 - 120 minute.

Obiective educaţionale
În urma studierii acestei teme veţi cunoaşte:
- Ce reprezintă variația variabilelor și cum se măsoară ea.
- Cum se definește omogenitatea unei variabile, ce este o serie omogenă
și ce implicații are asupra reprezentativității mediei.

Cuvinte cheie:

- Dispersie,
- Abatere medie pătratică,
- Coeficient de variație,
- Serie omogenă,
- Reprezentativitatea mediei.
EXPUNEREA DETALIATĂ A TEMEI

6.1. DISPERSIA UNEI VARIABILE

Dispersia unei variabile este valoarea medie a pătratelor abaterilor variantelor variabilei de la
valoarea medie. În statistica matematică dispersia mai poartă denumirea de moment centrat de ordinul doi.

Pentru o serie simplă de repartiţie,  x1 , x 2 , ..., x n  , formula de calcul a dispersiei este:

σ 2X =
1 N

 xi - X
N i=1

Dacă seria este una de frecvenţe, dispersia se calculează astfel:

x 
k

i - X  Ni
σ =
2
X
i=1
N

Dispersia unei variabile statistice este o măsură a împrăştierii variantelor variabilei faţă de
valoarea medie. Cu cât aceasta este mai apropiată de zero, cu atât unităţile populaţiei au valorile
înregistrate de variabilă concentrate în jurul valorii medii.
Această măsură nu se exprimă într-o unitate concretă de măsură, mărimea acesteia fiind direct
influenţată de ordinul de mărime al variantelor variabilei. Din acest motiv, varianţa este un indicator
intermediar pentru aprecierea gradului de omogenitate al seriei.
Abaterea medie pătratică este un indicator care se determină extrăgând radical din dispersie:

σ X = σ 2X

Nici această măsură nu se exprimă într-o unitate concretă de măsură, mărimea acesteia fiind direct
influenţată de ordinul de mărime al variantelor variabilei.
6.2. COEFICIENTUL DE VARIAȚIE

Pentru eliminarea acestui inconvenient, pornind de la aceşti doi indicatori se calculează un


coeficient sub formă relativă. Acesta poartă denumirea de coeficient de variaţie a lui Pearson, şi se
determină conform relaţiei:

σx
CV =  100
x

Coeficientul de variaţie a lui Pearson arată care este ponderea abaterii medii pătratice sub formă
absolută, în valoarea medie a seriei. Indicatorul serveşte la verificarea reprezentativităţii valorii medii a
unei serii. În general, dacă valoarea coeficientului de variaţie a lui Pearson este mai mică decât 40%,
afirmăm că valoarea medie este reprezentativă pentru a caracteriza tendinţa centrală a seriei de distribuţie.
Fiind o mărime adimensională, el permite realizarea de comparaţii din punctul de vedere al
omogenităţii între două sau mai multe variabile ce caracterizează o populaţie statistică. Se spune despre o
serie de distribuţie că este omogenă în raport cu acea variabilă, dacă are valoarea coeficientului de variaţie
a lui Pearson mai mică decât 40%. Dintre două variabile referitoare la aceeaşi populaţie este mai omogenă
cea care are valoarea coeficientului de variaţie a lui Pearson mai mic.

6.3. STUDIUL VARIABILITĂȚII SERIILOR


UNIDIMENSIONALE FOLOSIND EXCEL

Calculul acestor doi indicatori folosind Excel este foarte simplu. Vom lucra pe aceeași bază de
date care conține valorile IQ, numărului de ore de studiu, notele obținute la examen precum și genul a 20
de studenți.
Pentru determinarea indicatorilor menționați mai sus, procedăm astfel: accesăm succesiv
butoanele: Data -> Data analysis -> Descriptive statistics -> OK.
Se va deschide o fereastră în care vom introduce: la Input range – seria de date, inclusiv celula cu
denumirea variabilei, bifăm Labels in first row, la Output range – dăm click pe una din celulele din
drepata, acolo unde dorim să se afișeze calculele, bifăm Summary Statistics, dăm click pe OK.
Se afișează calculele:

Coeficientul de variație este raportul dintre abaterea medie pătratică și valoarea medie:
σx 32,17
CV =  100 =  100=16,99%
x 189,3
Deoarece valoarea coeficientului de variaţie a lui Pearson este mai mică decât 40%, afirmăm că
valoarea medie este reprezentativă pentru a caracteriza tendinţa centrală a variabilei studiate – IQ..

Întrebări de autoevaluare

1. Ce putem spune despre o variabilă a cătrei dispersie e apropiată de zero?


2. Cum se determină dispersia unei serii de fecvențe?
3. Cum se determină abaterea medie pătratică?
4. Cum se determină coeficientul de variație al lui Pearson?
5. Dintre două variabile, care este criteriul prin care stabilim care este mai omogenă?
Teme de studiu:

1. Folosind fișierul obținut la modulul anterior, determinați dispersia, valoarea medie, abaterea medie
pătratică și studiați omogentatea pentru numărul de ore de studiu respectiv nota obținută la examen.
Interpretați rezultatele.
2. A fost realizat un studiu pe de 20 societăți comerciale, înregistrându-se următoarele variabile: număr
de angajați, cifra de afaceri, genul managerului, anul înființării. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de
mai jos:

Număr
Societatea Cifra de Genul Anul
de
comercială afaceri managerului înființării
angajați
1 36 330 feminin 1990
2 24 205 masculin 1998
3 22 196 feminin 2001
4 30 270 masculin 2008
5 30 276 masculin 1997
6 29 254 feminin 2003
7 31 273 feminin 2008
8 32 290 feminin 2009
9 38 347 masculin 2001
10 30 266 masculin 2005
11 22 215 masculin 2010
12 26 224 feminin 2011
13 28 212 masculin 2015
14 26 223 feminin 2005
15 30 272 masculin 2006
16 33 300 masculin 2009
17 35 291 masculin 2009
18 39 339 feminin 2012
19 31 299 masculin 2017
20 29 284 masculin 2005
Determinați dispersia, valoarea medie, abaterea medie pătratică și studiați omogentatea pentru
numărul de angajați și cifra de afaceri. Interpretați rezultatele.

Rezumat

Dispersia unei variabile este valoarea medie a pătratelor abaterilor variantelor variabilei de la
valoarea medie. Dispersia unei variabile statistice este o măsură a împrăştierii variantelor variabilei faţă de
valoarea medie. Cu cât aceasta este mai apropiată de zero, cu atât unităţile populaţiei au valorile
înregistrate de variabilă concentrate în jurul valorii medii.
Această măsură nu se exprimă într-o unitate concretă de măsură, mărimea acesteia fiind direct
influenţată de ordinul de mărime al variantelor variabilei. Din acest motiv, varianţa este un indicator
intermediar pentru aprecierea gradului de omogenitate al seriei.
Coeficientul de variaţie a lui Pearson arată care este ponderea abaterii medii pătratice sub formă
absolută, în valoarea medie a seriei. Indicatorul serveşte la verificarea reprezentativităţii valorii medii a
unei serii. În general, dacă valoarea coeficientului de variaţie a lui Pearson este mai mică decât 40%,
afirmăm că valoarea medie este reprezentativă pentru a caracteriza tendinţa centrală a seriei de distribuţie.

Bibliografie obligatorie
1. Meşter, I., Statistică economică, Editura Universităţii din Oradea, 2007
2. Meşter, I., Elemente de statistică economică, Editura Universităţii din Oradea, 2007
3. Florea, I., Statistica descriptivă, Presa universitară clujeană, Cluj Napoca, 2000

S-ar putea să vă placă și