Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Specializarea PSIHOLOGIE
GHID DE REALIZARE
Introducere
Prezentul ghid descrie exigen•ele în leg•tur• cu elaborarea unei teze de licen•• în psihologie sau a dizerta•iei de masterat, denumite generic în continuare ca
„teza”. El este realizat cu scopul de a oferi informa•ii complete în vederea îndeplinirii criteriilor minimale de valoare academic• •i reflect• pozi•ia membrilor Catedrei
de psihologie din cadrul Facult••ii de Psihologie •i •tiin•ele Educa•iei.
Ghidul este compus din patru capitole distincte: (1) orient•ri generale; (2) cerin•e obligatorii; (3) recomand•ri; (4) evaluare.
1. Orient•ri generale
a. Obiectivul tezei
Teza are drept obiectiv esen•ial punerea în eviden•• a capacit••ii studentului de a ini•ia •i realiza în mod independent o lucrare academic• cu semnifica•ie
•tiin•ific•, pe baza metodelor specifice psihologiei.
o Condi•ii fundamentale: model experimental adecvat, constituire corespunz•toare a loturilor experimental •i de control, alegere, m•surare
•i analiz• adecvat• a variabilelor, utilizare corespunz•toare a procedurilor de analiz• statistic•, controlul erorilor, concluzii corespunz•toare
în raport cu rezultatele experimentale.
• Cercetare corela•ional• bazat• pe metode de investiga•ie psihologic• (chestionare, teste, observa•ie •i interviu structurat, etc.).
o Condi•ii fundamentale: model de cercetare consistent, constituire adecvat• a e•antionului (sau e•antioanelor), alegere, m•surare •i
analiz• adecvat• a variabilelor, utilizare corespunz•toare a procedurilor de analiz• statistic•, controlul adecvat al erorilor, concluzii adecvate
rezultatelor.
• Studiu de metaanaliz•
o Condi•ii fundamentale: includerea unui num•r suficient de ridicat de studii publicate pe tema respectiv•, criterii adecvate de includere-
excludere în studiu, procedur• adecvat• de analiz•, finalizarea analizei prin concluzii relevante, care dep••esc simpla adi•ionare a
concluziilor unor cercet•ri diferite.
• Cercetare calitativ•
o Condi•ii fundamentale: tema sa fie abordabil• numai prin metode calitative, definirea clar• a temei, definirea riguroas• a metodei •i
aplicarea ei sistematic•, s• con•in• datele necesare unei eventuale replic•ri a studiului, concluzii concordante cu datele recoltate.
• Cercetare aplicativ•
o Condi•ii fundamentale: tem• relevant• sub aspectul finalit••ii practice, analiz• critic• a solu•iilor existente, metod• de cercetare
consistent•, relevant• •i semnificativ• sub aspectul poten•ialului de a identifica solu•ii aplicative, opera•ionalizare adecvat• a constructelor
psihologice, metode viabile de m•surare •i analiz• a datelor cercet•rii, controlul erorilor, analiza critic• a solu•iei aplicative propuse pe baza
cercet•rii.
• Studiu teoretic
o Condi•ii fundamentale: relevan•a temei (de preferat teme de actualitate major• în psihologie, care suscit• opinii variate, controversate),
amplitudine bibliografic• (acces la referin•e majore, numeroase, consistente), capacitate de raportare critic• la sursele teoretice •i de
promovare a unei viziuni proprii asupra temei tratate, sus•inerea unui punct de vedere sau deschiderea unei direc•ii de dezbatere
semnificative în raport cu tema abordat•.
Nu exist• o ierarhie valoric• tipurilor tematice, oricare dintre ele permi•ând ob•inerea notei maxime, în condi•iile respect•rii riguroase a condi•iilor fundamentale
precizate, dar •i a celor de detaliu, descrise în manualele de metodologie.
Teza este o lucrare personal• a c•rei responsabilitate revine studentului. Profesorul coordonator asist• •i sus•ine studentul, f•r• a aduce atingere principiului
lucrului individual.
Studentul poate apela •i la alte persoane (profesori, speciali•ti, etc.) în sprijinul realiz•rii tezei. În acest caz, contribu•ia acestora va fi men•ionat• în partea
introductiv•, la „Mul•umiri”.
Activit••i permise profesorului coordonator: sugestii în leg•tur• cu alegerea •i definirea temei; impunerea unor etape obligatorii •i a unor momente de evaluare a
progresului în realizarea tezei; sugestii cu privire la organizarea •i realizarea cercet•rii sau studiului; sugestii privind orient•rile teoretice •i metodologice; discu•ii
pe teme ridicate de student •i r•spunsuri la întreb•rile acestuia; observa•ii critice •i recomand•ri de corec•ie; sugestii bibliografice.
Activit••i nepermise profesorului coordonator: impunerea unor idei sau solu•ii, împotriva celor preferate în mod explicit de student; efectuarea în locul studentului
a unor activit••i legate de realizarea temei.
La finalizarea tezei, profesorul coordonator analizeaz• con•inutul acesteia, precum •i m•sura în care respect• condi•iilor impuse prin prezentul Ghid, dup• care
întocme•te un referat de evaluare, în conformitate cu specifica•iile de la cap. 4.
2. Cerin•e obligatorii
Aspectele men•ionate la acest capitol al ghidului sunt obligatorii. M•sura •i modul în care acestea sunt respectate vor face obiectul evalu•rii, atât din partea
profesorului coordonator cât •i al comisiei de examen, urmând a se reflecta direct în not•. Unele componente vor fi men•ionate ca op•ionale, ele putând lipsi, în
func•ie de preferin•a autorului sau de natura lucr•rii. În acest caz, ordinea celorlalte componente nu se va modifica.
• Sec•ia de Psihologie
• titlul tezei
• numele autorului, identic cu cel înscris în cartea de identitate (sub forma: „prenumele NUMELE”)
• anul realiz•rii
b) Pagina interioar• de titlu va con•ine acelea•i elemente ca •i cea exterioar•, cu precizarea c• aici se va înscrie, mai jos decât numele autorului •i pe
partea dreapt• a paginii, numele profesorului coordonator (cu titlul didactic •i gradul •tiin•ific).
d) Cuprinsul
• Va cuprinde pe primul nivel introducerea, capitolele, lista de referin•e bibliografice •i anexele, numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3, etc.).
• Capitolele vor fi dezvoltate în cuprins pe dou• sau, op•ional, pe trei niveluri, marcate cu 1.1, 1.2, 1.3, 2.1... s.a.m.d.
• Toate intr•rile din cuprins vor avea men•ionat• pagina•ia corespunz•toare din text.
Textul lucr•rii
a) Introducere
În introducere se va face o prezentare succint• a motiva•iei alegerii temei, a importan•ei acesteia în domeniul psihologiei, a obiectivelor lucr•rii •i, eventual, a celor
mai semnificative probleme sau dificult••i care au trebuit dep••ite în realizarea ei. Introducerea va avea, de regul•, dou• sau trei pagini.
b) Capitolele lucr•rii
În principiu, lucr•rile care se bazeaz• pe cercet•ri vor avea urm•toarele capitole, numerotate cu cifre arabe:
Capitolul teoretic cuprinde o trecere în revist• a literaturii de specialitate dedicate temei studiate. Se va urm•ri o prezentare în egal• m•sur• complet•, dar •i
sintetic•, acordându-se importan•• surselor celor mai relevante, pe de o parte, •i celor mai recente, pe de alt• parte. Se recomand• utilizarea unui criteriu explicit
de ordonare a prezent•rii, care poate fi de natur• tematic• sau temporal•. Se va acorda aten•ie aspectelor controversate, în raport cu care studentul poate
manifesta o evaluare critic•.
Selec•ia •i analiza surselor teoretice se va face în a•a fel încât s• sus•in• procesul de elaborare a ipotezelor care vor sta la baza propriei cercet•ri. Este important
ca studentul s• demonstreze capacitatea de a integra diverse contribu•ii teoretice în unit••i tematice cu privire la subiectul studiat •i de a se raporta critic,
independent, la acestea.
Gre•eli frecvente:
• prezentare nesistematic•, lipsit• de coeren•• •i f•r• scoaterea în eviden•• a aspectelor care sus•in formularea ipotezelor cercet•rii.
Sub aspect metodologic, teza trebuie s• respecte structura unei lucr•ri •tiin•ifice, a•a cum a fost ea prezentat• în cadrul disciplinelor studiate. Preciz•rile de mai jos
se refer• la tezele ale c•ror teme presupun efectuarea unor cercet•ri. Generic, aceast• structur• este urm•toarea:
Gre•eli frecvente:
• absen•a unor obiective clare sau a unor întreb•ri explicite, c•rora cercetarea trebuie s• le g•seasc• un r•spuns.
Gre•eli frecvente:
• ipoteze improprii, care nu au leg•tur• cu obiectivele sau întreb•rile cercet•rii (practic, ipotezele unei cercet•ri nu trebuie s• fie altceva
decât r•spunsurile pe care le avanseaz• cercet•torul la aceste întreb•ri, pe baza literaturii de specialitate •i a propriilor estim•ri);
• ipoteze generale, care nu fac referire la variabile m•surabile, care s• poat• fi testate statistic;
• ipoteze care sugereaz• rela•ia cauzal• între variabile („determin•”, „influen•eaz•”, etc.), atunci când acestea nu sunt m•surate în context
experimental;
• ipoteze prea complexe, care fac referire la mai mult de dou• variabile, în timp de procedura de testare statistic• include numai dou•
variabile;
• formularea ipotezelor de nul, al•turi de ipotezele statistice, ceea ce încarc• în mod inutil textul (este subîn•eles faptul c• ipotezele de nul
sunt nega•iile ipotezelor cercet•rii);
• enun•area unor ipoteze care nu preced, ci urmeaz• unei proceduri de testare statistic•.
c. Prezentarea modelului cercet•rii. Aceasta presupune descrierea variabilelor cercet•rii; descrierea e•antionului (mod de constituire, criterii de
includere sau de excludere, m•rime, popula•ie de referin••).
Gre•eli frecvente:
• prezentare confuz• a variabilelor, f•r• identificarea explicit• a variabilelor dependente •i a celor independente;
d. Descrierea metodelor de investiga•ie. Instrumentele utilizate în recoltarea datelor vor fi descrise în mod adecvat. Dac• este vorba de teste
„clasice”, bine cunoscute, se va face referire la referin•ele care le sus•in din punct de vedere teoretic •i practic-aplicativ. Dac• este vorba de
instrumente realizate de autorul tezei, se va dedica un spa•iu corespunz•tor descrierii procesului de construc•ie •i testare a calit••ilor psihometrice
ale acestuia (analiz• de itemi, consisten•• intern•, validitate de construct).
Gre•eli frecvente:
• utilizarea unor instrumente de investigare ale c•ror caracteristici psihometrice nu sunt cunoscute;
e. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor. Rezultatele unei cercet•ri sunt puternic influen•ate nu doar de caracteristicile instrumentelor
utilizate, ci •i de modul în care se desf••oar• aplicarea lor. O prezentare succint• a procedurii de investigare (modul de rela•ionare cu subiec•ii,
aspecte de organizare a investiga•iei, etc.), are darul de a înt•ri încrederea în calitatea datelor recoltate.
Gre•eli frecvente:
Capitolul dedicat prezent•rii rezultatelor va trebui s• valorifice în mod sistematic, clar •i inteligibil datele ob•inute, în sprijinul test•rii ipotezelor cercet•rii. Din acest
punct de vedere, se vor avea în vedere:
a. Prezentarea •i analiza datelor. Datele statistice vor fi supuse unei analize pe dou• niveluri: analiza statistic• descriptiv• (prin indicatori adecva•i
scalei de m•surare a variabilelor) •i testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiec•rei ipoteze, naturii •i caracteristicilor variabilelor). În principiu,
rezultatele trebuie s• acopere cerin•ele modelului cercet•rii •i s• vizeze în mod direct •i explicit ipotezele acesteia. Tabelele •i figurile vor fi incluse
în acest capitol numai în m•sura în care sunt cu adev•rat justificate.
Gre•eli frecvente:
• abuzul de grafice (este recomandabil s• se apeleze la grafice pentru ilustrarea unor rela•ii între variabile •i nu pentru reprezentarea unor
variabile individuale; atunci reprezentarea unei variabile individuale este absolut necesar•, se va apela de preferin••, la modalit••i moderne
– box-plot, stem and leaf, în locul histogramelor);
• grafice sau tabele incluse la anexe, ceea ce face dificil• în•elegerea lucr•rii;
• abuzul de statistic•, prin utilizarea unor prelucr•ri nejustificate sau prin testarea aceleia•i ipoteze cu mai multe teste statistice;
• plasarea rezultatelor la testele statistice în sec•iunea Anexe (rezultatele se introduc în text, acolo unde se •i discut• semnifica•ia lor
psihologic•);
• prezentarea incorect• a rezultatelor la testele statistice, de ex., se scrie numai valoarea lui p, f•r• valoarea testului (se vor respecta
recomand•rile specifice pentru prezentarea rezultatelor fiec•rui test statistic în parte, a•a cum sunt prezentate în cursul de specialitate);
• exces de zecimale (în mod obi•nuit, dou• zecimale sunt suficiente pentru majoritatea indicatorilor statistici);
• exces de valori numerice, prin preluarea nejustificat• a tuturor datelor afi•ate de programele statistice, de•i cele mai multe nu prezint• un
interes direct •i nici nu sunt în•elese de student;
• absen•a unor etichet•ri adecvate a valorilor, fapt care face dificil• în•elegerea rezultatelor; adesea, datele sunt preluate împreun• cu texte
b. Interpretarea psihologic• a rezultatelor, care înseamn• „traducerea” rezultatelor statistice în concluzii cu semnifica•ie psihologic•. Se vor sublinia
rela•iile dintre rezultatele proprii •i cele raportate în literatura de specialitate.
Gre•eli frecvente:
• prezentarea doar a rezultatelor numerice •i a semnifica•iei statistice, f•r• a se discuta sensul psihologic al acestora;
• prejudecata dup• care neconfirmarea unei ipoteze de cercetare, prin admiterea ipotezei de nul reprezint• un punct negativ al lucr•rii (în
realitate, dac• modelul de cercetare a fost bine realizat •i corect aplicat, o infirmare statistic• a ipotezei poate fi foarte semnificativ• din
punct de vedere psihologic, iar autorul trebuie s• fie preg•tit pentru a surprinde sensul acestui rezultat);
Capitolul de concluzii va cuprinde o sumar• reluare a obiectivelor •i motiva•iei cercet•rii, urmate de sinteza rezultatelor ob•inute •i a semnifica•iei acestora în
contextul literaturii dedicate temei analizate.
Se pot face aprecieri cu privire la dificult••i întâmpinate pe parcursul cercet•rii, eventualele puncte slabe ale acesteia, care vor trebui evitate în viitor, precum •i
deschideri c•tre alte direc•ii de cercetare legate de subiectul respectiv.
Capitolul va con•ine un paragraf distinct dedicat „contribu•iei personale”, în care vor fi men•ionate cele mai relevante aspecte care au constituit contribu•ia
individual• la realizarea temei. Dac• este cazul, se va include •i un paragraf în care se men•iona „contribu•ii originale”, acele aspecte care reprezint• o noutate în
raport cu tema studiat•.
Observa•ii:
o Preciz•rile de mai sus se refer• la tezele cu subiect de cercetare care sunt, de regul•, cele mai frecvente.
o În func•ie de natura temei tratate, capitolele pot fi mai multe sau mai pu•ine.
o Titlul capitolelor poate fi formulat liber de autor, dar acesta va reflecta con•inutul men•ionat anterior.
Partea final•
În partea final• a tezei vor fi puse, în ordine, anexele, lista referin•elor bibliografice, rezumatul în limba român• •i într-o limb• de circula•ie interna•ional• precum
•i CV-ul academic al autorului.
În anexe se introduc informa•ii care nu sunt imediat necesare în textul lucr•rii pentru ca aceasta s• fie în•eleas• sau care, dac• ar fi fost introduse în text, ar fi
îndep•rtat cititorul de la cursivitatea ideilor. Aici se pot pune chestionarele utilizate (dac• sunt realizate de autor •i dac• dore•te acest lucru), ilustra•ii sau tabele
suplimentare, diverse prelucr•ri statistice, dac• sunt utile celor interesa•i de analize suplimentare, precum •i orice materiale sunt considerate relevante pentru
tem•.
Lista referin•elor bibliografice ilustreaz• volumul •i calitatea document•rii teoretice a autorului •i este una dintre componentele importante ale lucr•rii. Ea este, de
asemenea, expresia atitudinii etice în raport cu sursele de informare utilizate.
- citarea tuturor surselor, indiferent de natura lor primar• (surse scrise de orice natur•, surse electronice sau internet, surse orale, etc.);
Mediul academic •i publicistic promoveaz• reguli foarte stricte în ceea ce prive•te formatul de citare a surselor. Nu exist• un standard universal, dar unul dintre cele
mai r•spândite, nu doar în mediul psihologic, este cel promovat de APA.
- În text, citarea se face prin numele autorului urmat de anul public•rii lucr•rii. De exemplu: „... text... (Ionescu, 2004)”, sau „...a•a cum afirm•
Ionescu (2004)”.
- Preluarea identic• a unui fraze va fi citat• cu indicarea paginii din sursa utilizat•. De exemplu: „text citat” (Ionescu, 2004, p. 125).
- În cazul în care sunt mai mult de trei autori, în text se va trece numai numele primului, urmat de expresia et al. (în lista de referin•e se vor scrie
numele tuturor);
http://www.fpse.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=220&Itemid=254 (9 of 16)20.02.2007 20:45:50
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei - Ghid de realizare a tezei de licenta
- La citarea indirect•, se va scrie numele autorului •i anul public•rii, urmate de expresia cit in., dup• care se pune sursa direct•. De exemplu: „...
text... Popescu (2003), cit in. Ionescu (2004)”
- Titlul revistei, al c•r•ii din care este citat un articol sau o sec•iune, se vor scrie cu litere italice. La fel se procedeaz• •i cu titlul comunic•rii
•tiin•ifice la un congres.
- La citarea unui articol de revist• sau sec•iune de volum, în lista de referin•e se vor trece •i paginile (sau, cel pu•in, pagina de început).
- Pentru sursele preluate de pe internet, se vor nota adresa •i data la care au fost accesate.
- Lista de referin•e va fi ordonat• alfabetic, cu indentarea liniei a doua •i a celor urm•toare (dac• exist•), conform modelelor de mai jos.
Exemplific•ri:
Ahrons, C. R., & Rodgers, R. H. (1987). Divorced families : a multidisciplinary developmental view. New York: W.W. Norton.
Banderet, L. E., & Burse, R. L. (1991). Effects of High Terrestrial Altitude on Military Performance. In R. Gal & A. D. Mangelsdorf (Ed.), Handbook of
Military Psychology: John Wiley&Sons Ltd.
Sacco, G. (2002). Errors, mistakes, cultures. Comunicare la 25th EAAP Conference, Warsaw.
c) Rezumatul în limba român•, de minim 350 •i maxim 500 de cuvinte. Pentru tezele care se bazeaz• pe studii de cercetare, rezumatul va fi structurat
astfel: suport teoretic, obiectivele cercet•rii, metodologia cercet•rii, rezultate, concluzii. Pentru tezele care dezvolt• alte tematici, rezumatul va fi astfel
conceput încât s• scoat• în eviden•• cu prec•dere contribu•ia personal• a autorului.
d) Rezumatul într-o limb• de circula•ie interna•ional• va fi traducerea versiunii române•ti, inclusiv titlul lucr•rii.
e) CV-ul academic al autorului tezei. Acesta nu va dep••i, de regul•, o pagin• •i va scoate în eviden•• perioada de studii, lucr•ri realizate, comunicate sau
publicate (cu citarea adecvat• a acestora), participarea la manifest•ri •tiin•ifice studen•e•ti sau de alt nivel, stagii de preg•tire în diferite institu•ii
academice din •ar• sau din str•in•tate, implicarea în proiecte didactice, •tiin•ifice sau civice, relevante sub aspect academic sau profesional. În toate aceste
cazuri se va men•iona sumar natura contribu•iei pe care a avut-o.
Lucrarea va fi editat• pe computer •i tip•rit• la imprimant•, într-o form• care trebuie s• respecte urm•torul set de criterii:
o M•rimea fontului: 12
o Spa•iere: 1 linie
o Titlurile subcapitolelor sau subpunctelor, în continuarea textului, la dou• linii distan••, cu litere bold
Nu este impus• o m•rime standard a lucr•rii. Orientativ, aceasta poate avea între 40 •i 100 de pagini. În mod obi•nuit, cele mai multe lucr•ri cuprind în jur de 60
de pagini. Num•rul de pagini în sine, nu reprezint• un criteriu de acordare a notei.
Se va folosi un limba simplu •i clar. Informa•iile vor fi comunicate într-o manier• direct• •i inteligibil•, într-o structurare logic• •i coerent•.
Lucrarea trebuie s• reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice vor fi men•ionate în lista de referin•e. Contribu•iile de sprijin din partea altor persoane
sau institu•ii vor fi men•ionate la „Mul•umiri”.
Plagiatul reprezint• un act de contrar conduitei academice care este tratat în conformitate cu prevederile cap. 4 din prezentul ghid. Prin plagiat se în•elege
utilizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, f•r• men•ionarea sursei. Reprezint• plagiat •i preluarea f•r• citare a figurilor, tabelelor •i schemelor.
Activit••ile psihologice desf••urate pentru recoltarea datelor de investigare sau experimentelor, vor respecta normele Codului etic •i de conduit• impus de Colegiul
Psihologilor din România.
3. Recomand•ri practice
„Nu exist• chin mai mare, decât chinul provocat de scrierea unei teze (...). Stresul, ca orice alt• stare psihic•, se infiltreaz• în comportamentul expresiv, afectând •i
stilul de exprimare”. Aceste cuvinte au fost spuse de G.W. Allport •i, chiar dac• se refer• la o tez• de doctorat, situa•ia nu este cu mult diferit• în cazul uneia de
licen•• sau de masterat.
În cazul unei teze de licen••, mai ales, dar •i a celei de masterat, principala dificultate vine din lipsa de experien•• cu proiecte academice majore. Recomand•rile
de mai jos încearc• s• suplineasc• tocmai acest aspect.
o Este de recomandabil ca tema s• fie aleas• într-un domeniu al psihologiei pentru care autorul are un interes real.
o Înainte de a fixa titlul, va fi consultat• literatura de specialitate ce prec•dere studii •i articole din reviste.
o Este recomandabil• dezvoltarea unui proiect •tiin•ific sau lucr•ri de cercetare realizat• pe parcursul studiilor universitare.
- Chiar •i cea mai atractiv• •i interesant• tem• poate fi improprie, dac• nu sunt evaluate corect resursele necesare •i cele disponibile (metodologie
utilizabil•, constituirea e•antionului, etc.).
- O tem• confuz definit•, lipsit• de obiective •i ipoteze clare, nu permite o abordare metodologic• eficient• •i devine foarte greu de finalizat.
- M•rimea e•antionului de cercetare. În principiu, e•antioanele de cercetare pot avea orice m•rime, cu condi•ia aplic•rii testelor statistice adecvate. Totu•i,
de•i e•antioanele mai mari de 30 de subiec•i sunt considerate, din punct de vedere statistic, suficiente, rezultatele ob•inute pe un num•r mic de subiec•i
sunt pu•in stabile •i generalizabile. Recomand•rile uzuale cu privire la volumul e•antioanelor de cercetare consider•: „insuficiente” e•antioanele mai mici de
100 de subiec•i, „suficiente” e•antioanele cuprinse între 100 •i 199 de subiec•i •i „bune” e•antioanele formate din 200 de subiec•i sau mai mul•i. Desigur,
în cercet•ri clinice sau în condi•ii de experiment, este dificil de constituit e•antioane de o asemenea m•rime, dar se va urm•ri atingerea, pe cât posibil, cel
pu•in a unor e•antioane suficient de mari.
- Timpul disponibil este una dintre resursele cele mai presante. Cele mai multe gre•eli •i compromisuri deriv• din limit•rile temporale.
o În mod normal, aspectele preg•titoare (studiul bibliografiei generale, alegerea titlului, evaluarea resurselor necesare) ar trebui începute cu pân• la
un an înainte de termenul de o predare.
o Planificarea activit••ilor ar trebui s• lase un timp de cel pu•in o lun• pentru analiza datelor de cercetare •i finalizarea lucr•rii.
4. Evaluare
Teza este rezultatul muncii individuale a studentului, care are întreaga responsabilitate pentru con•inutul •i forma acesteia. În realizarea ei, studentul trebuie s•
respecte cerin•ele obligatorii men•ionate mai sus, s• urmeze orient•rile •i recomand•rile din prezentul ghid.
În mod generic, aspectul cel mai important care face obiectul evalu•rii tezei este contribu•ia personal•. Prin contribu•ie personal• se în•elege volumul,
complexitatea •i calitatea activit••ii individuale desf••urate pentru realizarea temei, sub toate aspectele care o compun. Studentul trebuie s• fie capabil s• explice
toate aspectele teoretice •i practice care fac parte din lucrare. În caz contrar, se va aprecia c• acestea nu reprezint• contribuia sa personal•.
Originalitatea •i noutatea sunt un indicatori de valoare •i vor fi apreciate ca atare dar, la acest nivel, nu se a•teapt• în mod necesar lucr•ri cu caracter de noutate
•tiin•ific• sau teoretic• ci, mai ales, eviden•ierea capacit••ii de a realiza un proiect academic în conformitate cu normele •i exigen•ele metodei •tiin•ifice din
domeniul psihologiei.
Aspectele supuse evalu•rii în procesul de notare al unei teze sunt urm•toarele (în parantez•, num•rul maxim de puncte pentru fiecare aspect):
a) Criterii teoretice. Nivelul cuno•tin•elor teoretice, gradul lor de relevan•• în raport cu tema abordat•, capacitatea de a identifica •i de a analiza
literatura de specialitate (max. 3p);
b) Criterii metodologice. Capacitatea de a realiza •i de a opera cu un model metodologic adecvat în raport cu tema (max. 3p);
c) Criterii analitice. Capacitatea de a prelucra •i de a analiza datele •i informa•iile, precum •i aceea de a emite concluzii adecvate în raport cu acestea
(max. 3p);
d) Criterii stilistice. Capacitatea de a redacta o lucrare academic• în mod structurat •i coerent, într-un limbaj •tiin•ific adecvat •i în concordan•• cu
standardele formale impuse (max. 1p);
În caz de plagiat, profesorul coordonator va consemna acest fapt într-un referat distinct, cu men•ionarea probelor care îl sus•in, •i va propune respingerea tezei de
la sus•inere. Decizia de respingere va fi luat• de conducerea catedrei, dup• analiza tezei •i discutarea cu studentul.
Dac• se decide respingerea tezei pentru plagiat, studentul nu mai are dreptul s• refac• teza •i nici s• se prezinte cu o alt• tez• în cadrul sesiunii respective de
examen.
Dac• plagiatul este dovedit în faza de sus•inere a tezei, de c•tre comisia de examen, teza va fi notat• cu 1.
Pentru a fi acceptat• la sus•inere, lucrarea va trebui s• primeasc• cel pu•in nota 6 din partea profesorului coordonator.
Nota propus• de profesorul coordonator va fi luat• în considerare de c•tre comisia de licen••, prin însumare cu notele membrilor comisiei •i efectuarea mediei.
Dac• între media notelor profesorilor din comisie •i nota propus• de profesorul coordonator este o diferen•• mai mare de dou• puncte, nota profesorului
coordonator se exclude din calculul mediei generale.
REFERAT DE EVALUARE
..............................................................................................................................
realizat• de
................................................................................................................................
Criteriideevaluare Punctaj
Criterii teoretice (max. 3 p)
(max 1)
Gradul de interes al temei (actualitate, noutate, originalitate)
acordat .....
(max 1)
Volumul •i relevan•a contribu•iei teoretice în raport cu tema
acordat .....
(max 1)
Capacitatea analitic• •i spiritul critic în raport cu suportul teoretic
acordat .....
Criterii metodologice (max. 3p)
(max 1)
Calitatea modelului metodologic (fundamentare, adecvare la tem•, calitatea
ipotezelor, adecvarea e•antionului)
acordat .....
(max 1)
Calitatea psihometric• a instrumentelor utilizate (fidelitate, consisten••
intern•, validitate)
acordat .....
(max 1)
Calitatea procedurii de lucru (calitatea m•sur•rii, evitarea erorilor,
respectarea normelor etice)
acordat .....
Criterii analitice (max. 3p)
(max 1.5)
Calitatea prelucr•rii statistice (statistici descriptive, statistici inferen•iale,
adecvarea lor la datele analizate)
acordat .....
(max 1.5)
Calitatea concluziilor (interpretarea statistic• •i psihologic• a rezultatelor)
acordat .....
Criterii stilistice (max. 1p)
(max 0.5)
Calitatea stilului de redactare (claritatea exprim•rii, logica structur•rii,
corectitudinea gramatical•)
acordat .....
(max 0.5)
Respectarea exigen•elor formale de redactare(cele prezentate la cap. 2.2 din
Ghid)
acordat .....
Nota propus• (suma punctelor acordate)
Concluzii, recomand•ri:
Apreciez c• lucrarea ............................................ condi•iile pentru sus•inere în vederea ob•inerii licen•ei în psihologie/diplomei de master.
Referin•e bibliografice
Arne Evers, (1997). The Revised Dutch Rating System for Test Quality, www.psytech.co.uk/downloads/ guidelines
California State University, (2005). Psychology Thesis Guidelines, http://www.csulb.edu/, accesat la 8.08.2005
George Mason University, (2004). Psychology Writing Guide, http://www.gmu.edu/, accesat la 17.08.2005
Universitatea Babes-Bolyay, Catedra de psihologie (2004). Ghid de redactare a tezei de licen•• si masterat, www.psihologie.ro, accesat la 8.08.2005
Villanova University, (2004). A Guide to the Writing of the Master’s Thesis, http://www.gradartsci.villanova.edu, accesat la 8.08.2005
Wayne State University, (2004). Format guidelines for preparing theses and dissertations, http://www.gradschool.wayne.edu, acesat la 8.08.2005