Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

I. Cadru legislativ

1. Scurt istoric

Pana la aparitia Legii asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997, sistemul de

ocrotire a sanatatii a fost coordonat in mod centralizat de catre Ministerul Sanatatii
prin cele 41 de directii sanitare judetene si directia sanitara a municipiului Bucuresti,
constituit dintr-o retea de spitale, policlinici, dispensare si alte unitati sanitare. In
plus, existau si un numar de spitale, institute si centre nationale de inalta specializare
direct subordonate Ministerului Sanatatii, precum si retele medicale paralele, in
subordinea Ministerului Transporturilor, Ministerului Apararii Nationale,
Ministerului de Interne, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Serviciului
Roman de Informatii, care furnizau servicii medicale si raspundeau de ocrotirea
sanatatii pentru o anumita categorie de populatie.
In perioada 1990 - 1998, s-a utilizat un sistem dualist de tipul finantare de la
bugetul de stat / finantare complementara – fond special de sanatate (Ordon.
22/1992), precum si finantare externa – imprumuturi de la Banca Mondiala (Lg.
79/1991), fonduri Phare si donatii.
Inceputul reformei sanitare a presupus reorganizarea serviciilor de sanatate si
a sistemului de finantare a serviciilor de sanatate.
Principiile de organizare ale sistemului sanitar s-au imbunatatit simtitor prin
acces gratuit la serviciile medicale, asistenta medicala cu plata, acoperire nationala,
transferul responsabilitatilor – DSJ, CMR, alegerea libera a medicului, aparitia
notiunii de «medic de familie» si aparitia sectorului privat.
 In iulie 1997, a fost adoptata de Parlamentul Romaniei si promulgata de
Presedintele tarii Legea Asigurarilor Sociale de Sanatate – Legea 145/1997. Aceasta
a urmarit modelul de asigurari tip Bismark, cu asigurare de sanatate obligatorie,
bazat pe principiul solidaritatii si functionand in cadrul unui sistem descentralizat.
Ea a intrat in vigoare, cu toate prevederile, incepand cu 1 ianuarie 1999 dar a existat
o perioada de tranzitie in anul 1998 in care Directiile Sanitare Judetene si Ministerul
Sanatatii au administrat fondurile de asigurare. In consecinta, de la 1 ianuarie 1999,
conform legii au functionat si casele de asigurari ca institutii publice autonome,
conduse de reprezentantii asiguratilor si patronatului prin consiliile de administratie,
deci si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

2. Implementarea sistemului de asigurari de sanatate si organizarea CNAS

si a institutiilor sale teritoriale

Legea 145/2002 a asigurarilor sociale de sanatate, primul act normativ

care a introdus principiile asigurarilor sociale de sanatate, a venit cu caracteristici
noi si democrate (cuprindere obligatorie a populatiei intr-un sistem unitar de
protectie sociala, alegerea libera a medicului, unitatii sanitare si a casei de asigurari
de sanatate, acordare pachet definit de servicii medicale – reglementate prin
Contractul –cadru, finantare prin contributii si subventii de stat, echilibru financiar,
functionare descentralizata, solidaritate si subsidiaritate in colectarea si utilizarea
fondurilor, echitate, accesibilitat in acordarea serviciilor medicale).
Din punct de vedere administrativ, “asigurarile de sanatate se organizeaza prin
CNAS, prin casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti si
prin oficii teritoriale” (art. 63 – lg. 145/1997) iar organele de conducere au fost
stabilite ca fiind pentru CNAS, adunarea generala a reprezentantilor si consiliul de
administratie, ales de adunarea generala a reprezentantilor, care avea un presedinte si
un vicepresedinte, alesi dintre membrii acestuia (art. 66) si pentru CJAS: adunarea
reprezentantilor si consiliul de administratie (art. 71).
Casele de asigurari sociale de sanatate trebuiau sa aiba, potrivit Legii
145/1997, organe proprii de conducere alese prin vot secret pe o perioada de 5 ani si
cuprindeau reprezentanti ai asiguratilor si ai patronatului. Asiguratii si angajatorii isi
alegeau cate 2 reprezentanti pentru fiecare 10.000 de asigurati, pe grupe
reprezentative pentru: salariati, liber profesionisti, agricultori, pensionari, someri,
elevi si studenti si pentru personalul casnic. Legea mai prevedea desfasurarea
alegerilor pentru adunarea generala a reprezentantilor intr-un regulament electoral
elaborat de catre comisia electorala centrala iar la nivelul judetului si al municipiului
Bucuresti, in baza regulamentului electoral, urmau sa functioneze comisii electorale
judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, aprobate, in componenta similara, de
catre comisia electorala centrala (art. 75 si art. 76).

3. Transformari survenite ca urmare a modificarilor legislative

In perioada 1997 – 2001, Legea asigurarilor sociale de sanatate nr.145/1997 a

fost modificata succesiv prin OUG nr.30/1998, OUG nr.72/1998, OUG nr.180/2000
si OUG 150/2002 – care abroga legea 145/1997 (art. 108).
Presedintele CNAS devine ordonator principal de credite – art.99(1), iar
presedintii CAS sunt desemnati ordonatori secundari de credite – art.101(4). Prin
OUG 30/1998 s-a impus si statuarea tripartitismului la nivelul conducerii CNAS si
CAS, consiliile de administratie fiind “formate din reprezentanti ai puterii executive,
precum si ai asociatiilor patronale si sindicale, reprezentative la nivel national” (art.
94) - consiliul de administratie al CNAS compus din 15 membri (art. 95) iar
consiliile de administratie ale CJAS din 9 membri (art. 101). Consiliile de
administratie ale caselor de asigurari de sanatate erau conduse de un Presedinte si
doi Vicepresedinti.
In cazul CNAS – “Presedintele este numit de primul-ministru, la propunerea
ministrului sanatatii, dintre membrii consiliului de administratie”, iar vicepresedintii
“desemnati de ceilalti parteneri sociali din randul membrilor consiliului de
administratie” (art. 98).
In cazul CJAS – Presedintele si vicepresedintii sunt alesi din randul
membrilor consiliului de administratie (art. 101). Conducerea operativa a caselor de
asigurari de sanatate era exercitata de catre un Director general. Consiliile de
administratie CJAS si-au intrat in atributiile legale la data de 01 aprilie 1999,
conform Legii nr.145/1997 modificata si completata de OUG nr.30/1998,
Protocolului Patronal din 01.04.1999 si Acordului Sindical din 24.03.1999.
Protocolul Patronal si Acordul Sindical se refera la repartizarea reprezentantilor
organizatiilor patronale si ai confederatiilor sindicale reprezentative la nivel national
– in consiliile de administratie ale caselor de asigurari de sanatate. Sunt
reprezentative la nivel national, confederatiile sindicale si organizatiile patronale
care au dobandit aceasta calitate potrivit Legea nr. 130/1996 privind contractul
colectiv de munca, modificata si completata prin Legea nr. 143/1997.
Aparitia OUG nr.180/2000 a modificat si completat Legea nr.145/1997
- referitor la organele de conducere CNAS si CAS. A stabilit in mod concret
atributiile consiliilor de administratie CNAS si CJAS si ale Directorilor generali si
pentru o mai buna reprezentare a intereselor asiguratilor, consiliile de administratie
ale CNAS si CJAS au fost completate cu inca 2 membri din partea reprezentantilor
pensionarilor. Din punct de vedere organizatoric, cea mai importanta modificare a
legii 145/1997 adusa prin OUG 180/2000 a fost faptul ca Directorii generali ai
caselor de asigurari de sanatate, numiti de catre Presedintele CNAS – in urma unui
concurs, au devenit ordonatori secundari de credite. Conducerea activitatii caselor de
asigurari de sanatate era asigurata de Directorii generali si de consiliile de
administratie (art. 101). Prin aceasta ordonanta s-a urmarit o mai buna coordonare si
supraveghere a activitatilor desfasurate la nivelul caselor judetene, prin
responsabilizarea ordonatorilor secundari de credite (a directorilor generali).
Incepand cu data de 20 noiembrie 2002 (data aparitiei in Monitorul
Oficial), Legea asigurarilor sociale de sanatate nr.145/1997 a fost abrogata de OUG
nr. 150/2002 - privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de
sanatate (art.108).

II. Organizarea si functionarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate

conform OUG 150/2002

1. Noutati introduse prin OUG 150

O.U.G. nr. 150/20.11.2002, privind „Organizarea si functionarea sistemului de

asigurari sociale de sanatate” care abroga „Legea asigurarilor sociale de sanatate nr.
145 / 1997”, este actul normativ care a permis modificarea conceptuala si structurala
a asigurarilor sociale de sanatate ca un sistem unitar de finantare a ocrotirii si
promovarii sanatatii populatiei.
Principiile sistemului asigurarilor de sanatate: solidaritatea, libertatea
alegerii, concurenta, calitatea serviciilor si respectul pentru asigurat,
confidentialitatea actului medical conduc la o concluzie unica: asiguratul este
elementul central a sistemului asigurarilor de sanatate.
Toate institutiile – incepand cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate –, toti
medicii si toate unitatile medicale sunt puse in slujba asiguratului. Potrivit
O.U.G.150/2002, sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania are trei
componente majore:
  Asiguratii;
 Furnizorii de servicii de sanatate( medicii, spitalele, farmaciile);
 Casele de asigurari sociale de sanatate(tertiul platitor).
„Ordonanta de Urgenta nr. 150”, a creat noua institutie „Fond national unic de
asigurari sociale de sanatate”si defineste cu mai multa claritate atat obligatiile
asiguratorilor si asiguratilor la constituirea fondului, cat si parghiile ce se utilizeaza
de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele de asigurari in activitatea de
administrare si gestionare a fondurilor colectate. De asemenea, prin „OUG 150” sunt
precizate cu mai multa exigenta sarcinile sporite si rolul determinant ce revine Casei
Nationale de Asigurari de Sanatate si caselor de asigurari in activitatea de gestionare
si administrare a fondurilor colectate, acestea, conform actului normativ, fiind in
proportie de 96% utilizate pentru plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a
materialelor sanitare si dispozitivelor medicale de care beneficiaza asiguratii.

2. Noua structura a CNAS

Din punct de vedere organizatoric, ordonanta impune, pentru functionarea

actualelor structuri CNAS si CAS, mai multa flexibilitate si dinamism, conferindu-le
atributii clare care sa asigure atat logistica functionarii unitare si coordonate a
sistemului asigurarilor sociale de sanatate prin colectarea si folosirea eficienta a
fondurilor, cat si mijloace adecvate pentru reprezentarea, informarea si sustinerea
intereselor asiguratilor.
Conform organigramei CNAS (departamente, servicii si birouri), structura
organizatorica constituie premisa necesara in asigurarea functionarii normale a
compartimentelor de munca, in repartizarea precisa a responsabilitatilor, in stabilirea
riguroasa a dependentelor ierarhice, a unitatii dintre responsabilitatea unei functii si
puterea de decizie, in asigurarea unor legaturi clare in interiorul institutiei.
 La data de 31 decembrie 2003, CNAS era prevazuta cu 298 de posturi, din
care 39 de conducere si 259 functionale.
Din punctul de vedere al organelor de conducere, OUG 150/2002
stabileste:
Organele de conducere CNAS:
 Adunarea reprezentantilor -72 de membri
 Consiliul de administratie: 17 membri
 Presedintele: este si presedintele consiliului de administratie si
indeplineste si functia de secretar de stat in cadrul Ministerului Sanatatii. Este numit
de primul-ministru dintre membrii consiliului de administratie, la propunerea
Ministerului Sanatatii. Se deleaga in conditiile legii, prin ordin al ministrului
sanatatii si familiei, ca ordonator principal de credite pentru administrarea si
gestionarea fondului si reprezinta CNAS in relatiile cu tertii si pe asigurati in
raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului
asigurarilor sociale de sanatate.
 2 vicepresedinti: care sunt si vicepresedinti alesi de consiliul de
administratie prin vot secret.
 Directorul general: ocuparea postului se face prin concurs, pe o
perioada de 4 ani, si se numeste prin ordin al ministrului sanatatii si familiei.
Organele de conducere CJAS:
 Consiliul de administratie: - 9 membri
 Presedintele – Director general, numit pe baza de concurs, prin decizie
a presedintelui CNAS pentru un mandat de 4 ani (art. 81 - alin. 1) si cu calitate de
ordonator de credite (art. 81 - alin. 2)
Pana in data de 26 iunie 2003, conducerea CNAS a fost reprezentata de:
Consiliul de administratie, presedintele si cei doi vicepresedinti ai consiliului de
administratie si directorul general.
 In data de 26 – 27.06.2003, la sediul CNAS, a avut loc constituirea Adunarii
reprezentantilor. In conformitate cu OUG 150 / 2002, Adunarea reprezentantilor se
constituie pe o perioada de 4 ani si cuprinde (art. 67):
 reprezentanti ai asiguratilor delegati de consiliile judetene si de
Consiliul General al Municipiului Bucuresti in numar de unu pentru fiecare judet si
doi pentru municipiul Bucuresti (in total 43 persoane).
 29 de membri numiti de catre:
 Presedintele Romaniei – 2 persoane
 Primul-Ministru, la propunerea ministrului sanatatii si familiei – 3
persoane
 Senat, la propunerea comisiei de specialitate – 3 persoane
 Camera Deputatilor, la propunerea comisiei de specialitate – 3 persoane
 Asociatiile patronale reprezentative la nivel national – 5 persoane
 Organizatiile sindicale reprezentative la nivel national – 5 persoane
 Ministere si institutii centrale cu retele sanitare proprii – 7 persoane
 Consiliul National al Persoanelor Varstnice – 1 persoana

3. Functiile CNAS
Activitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate presupune indeplinirea
anumitor functii. Acestea presupun administrarea fondurilor colectate precum si
finantarea serviciilor medicale necesare asiguratilor.
In noul cadru, furnizarea serviciilor medicale se face in functie de cerere si
oferta, fapt ce conduce la eliminarea risipei si la rationalizarea cheltuielilor.
Relatiile dintre medici si casele de asigurari se desfasoara in baza unui
Contract-cadru in care sunt specificate criteriile cantitative si calitative de evaluare a
activitatii medicale, in functie de care se realizeaza plata medicilor pentru serviciile
furnizate. CNAS are rolul de a urmari respectarea cadrului legal si aplicarea lui intr-
un mod unitar, la nivelul intregii tari. Totusi, in baza principiului descentralizarii,
casele judetene de asigurari de sanatate se bucura de autonomie in rezolvarea si
controlul aspectelor specifice ce se regasesc la nivel local. In acest sens, au loc
intalniri frecvente intre membrii CNAS si reprezentantii locali pentru integrarea
acestor aspecte locale intr-un cadru general si unitar.

4. Atributii ale CNAS

OUG 150/2002 a stabilit noi principii pentru organizarea si functionarea
CNAS cum ar fi:
 Alegerea libera a casei de asigurari de sanatate;
 Solidaritate si subsidiaritate in colectarea si utilizarea fondurilor;
 Alegerea libera a medicului de familie, a medicului specialist din
ambulatoriu si a unitatii sanitare;
 Participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de
santate pentru formarea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;
 Participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la
managementul fondului national unic de asigurari desanatate;
 Acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, in mod echitabil si
nediscriminatoriu oricarui asigurat;
 Transparenta sistemului de asigurari sociale de sanatate.

Printre cele mai importante atributii ale CNAS pot fi mentionare:

 Administrarea si gestionarea Fondului national unic de asigurari sociale
de snatate, impreuna cu casele de asigurari de sanatate judetene, a muncipiului
Bucuresti, Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii
Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti care sunt institutii
subordonate CNAS confrom OUG nr. 150/2002 si prezinta Ministerului Sanatatii
rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetara;
 Propune Ministerului Sanatatii proiecte de acte normative care au
incidenta asupra constituirii si utilizarii Fondului national unic de asigurari sociale
de sanatate;
 Raspunde pentru activitatile proprii sistemului de asigurari sociale de
sanatate in fata asiguratilor, Parlamentului, Guvernului si Ministerului Sanatatii
 Participa la stabilirea obiectivelor programelor de sanatate publica, in
colaborare cu Ministerul Sanatatii, Colegiul Medicilor din Romania, reprezentanti ai
asiguratilor, spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai unitatilor
neguvernamentale, ai sindicatelor si patronatelor, ai ministerelor si institutiilor
centrale cu retea proprie;
 Elaboreaza pe baza consultarii cu Coelgiul Medicilor din Romania,
Colegiul Farmacistilor din Romania si Ordinul Asistentilor Medicali din Romania,
proiectul Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medciale in cadrul
sistemului asisgurarilor sociale de sanatate:
 Elaboreaza norme metodologice de aplicare a Contractului-cadru;
 Negociaza criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate
asiguratilor din sistemul de asigurari sociale de sanatate, elaborate de Colegiul
Medicilor din Romania;
 Elaboreaza anual, impreuna cu Ministerul Sanatatii si cu consultarea
Colegiului Farmacistilor din Romania, lista cu medicamente de care beneficiaza
asiguratii, cu sau fara contributie personala;
 Elaboreaza proiecte de norme metodologice, studii, analize in
concordanta cu prevederile aquis-ului comunitar in domeniul asigurarilor de santate
pentru indeplinirea conditiilor de aderare la UE;
  Indruma metodologic si controleaza modul de aplicare a dispozitiilor
legale de catre casele de asigurari de sanatate
 Participa la licitatiile nationale organizate de Ministerul Sanatatii pentru
achizitia de medicamente si materiale sanitare specifice pentru realizarea
programelor de sanatate;
 Incheie si deruleaza contracte de achizitii publice pentru edicamente si
materiale sanitare specifice pentru realizarea programelor de sanatate;
 Asigura si controleaza respectarea dreptului asiguratilor la servicii
medicale, medicamente si materiale sanitare in mod nedisctriminatoriu, in conditiile
legii;
 Aproba anual bugetele de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari
de sanatate in conditiile legii si dupa caz, cu avizul ministerelor si al institutiilor
centrale cu retele sanitare proprii, corespunzatoare unui plan de activitati, precum si
obiectivele de investitii, la propunerea acestora;
 Coopereaza cu partenerii sociali (patronate, sindicate, societatea civila)
si cu celelalte institutii cu atributii in asigurarea si promovarea sanatatii;
 Dispune toate masurile care se impun pentru asigurarea standardelor de
calitate ale serviciilor medciale contractate de catre casele de asigurari de sanatate
pentru asiguratii proprii;
 Stabileste pachetul minimal de servicii pentru persoanele neasigurate;
 Stabileste serviciile medciale profilactice suportate din FNUASS;
 Stabileste activitatile de suport6 de care beneficiaza asiguratii;
 Elaboreaza noi metodologii si criterii de acreditare a furnizorilor de
servicii medicale, ale dispozitivelor medicale, medicamentelor si materialelor
sanitare

5. Obiectivele CNAS
 Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si-a fixat mai multe obiective la nivel
central si teritorial in desfasurarea activitatii, care tin cont de specificul fiecarui
departament in parte precum si de localizarile in teritoriu:
 Obiective in domeniul stabilirii strategiei CNAS;
 Obiective in activitatea de contractare si acreditare ;
 Obiective in domeniul resurselor umane , salarizarii, evaluarii si
perfectionarii personalului;
 Obiective ale Serviciului Medical;
 Obiective in domeniul tehnologiei informatiei si statistica;
 Obiective in domeniul de control si audit intern ;
 Obiective in activitatea de informare si relatii publice ;
 Obiective in domeniul urmaririi si recuperarii creantelor ;
 Obiective in activitatea de decontare a serviciilor medicale;
 Obiective in activitatea financiar-contabila.
In contextul politicii sanitare initiata de Guvern prin Ministerul Sanatatii, Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate si-a propus sa rezolve problemele sistemului de
asigurari sociale de sanatate demarand o adevarata reforma in sistem, integrata
reformei sanitare. Dintre obiectivele specifice sistemului, pot fi evidentiate
realizarea unei adevarate campanii de informare a asiguratilor in legatura cu
modificarile din sistem si pentru sistem in vederea asigurarii transparentei necesara
intelegerii problemelor de care se preocupa sistemul, indeplinirea obiectivelor
programului social dar si implicarea- alaturi de alte institutii centrale si locale,
servicii publice descentralizate, specialisti in domeniul cercetarii, asociatii si
organizatii nonguvernamentale- in planul antisaracie si promovarea incluziunii
sociale prin cresterea accesibilitatii la pachetul minimal de servicii pentru persoanele
neasigurate medical.
 Pe de alta parte, CNAS, acorda o importanta deosebita colaborarii cu
sindicatele si patronatele, pe de o parte pentru solicitarea sprijinului in recuperarea
datoriilor, iar pe de alta parte pentru semnalarea problemelor din sistemul sanitar si
incercarea de rezolvare fara conflicte. Putem spune astfel ca in realizarea
obiectivelor propuse, CNAS aplica o politica si strategie specifice sistemului
asigurarilor sociale de sanatate.

III. Pe scurt despre activitatea CNAS

Activitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este una deosebit de

complexa si se refera in primul rand la aspectele economice si medicale care
caracterizeaza sistemul asigurarilor sociale de sanatate.
Din punct de vedere financiar trebuie mentionat faptul ca Bugetul Fondului
National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate se aproba prin Legea anuala a
bugetului de stat si tine cont de :
 necesarul curent al activitatii medicale;
 sumele reprezentand arieratele inregistrate la nivelul spitalelor si
farmaciilor de circuit deschis;
 resursele financiare existente la nivelul fiecarui judet;
In ceea ce priveste activitatea in anul 2003 se pot remarca urmatoarele:
 Realizarea veniturilor programate pentru anul 2003 prin cresterea
colectarii contributiilor la FASS de la agentii economici si de la persoanele fizice
care conform Legii Asigurarilor Sociale de Sanatate au obligatia sa plateasca
contributia la sanatate. Valoarea lor a fost de 55.144,4 miliarde de lei, in crestere cu
0,6% fata de anul 2002. In acest sens, cheltuielile in anul 2003 au fost de 62.282,5
miliarde de lei, cu 28% mai mari decat in anul 2002.
  Contractatea serviciilor medicale pe tipuri de asistenta medicala
primara,ambulatorie de specialitate, servicii medicale paraclinice, asistenta
stomatologica, servicii medicale spitalicesti, medicamente si materiale sanitare
specifice utilizate in spitale (boli cronice), asistenta cu medicamente in tratamentul
ambulatoriu, asistenta medicala prespitaliceasca de urgenta, dispozitive medicale si
recuperare, reabilitarea avut in vedere indeplinirea de catre fiecare furnizor de
servicii medicale a conditiilor de acreditare. Astfel, in anul 2003 a fost incheiat un
numar de 21.648 contracte (la un grad de reprezentativitate de 93% raportat pana la
1 martie 2004).
 In vederea utilizarii eficiente a fondurilor alocate au fost efectuate
actiuni de control si audit a furnizorilor de servicii medicale cu accent pe asistenta
medicala primara – medicina de familie, asistenta medicala stomatologica, unitati
farmaceutice si unele unitati spitalicesti care au avut probleme in realizarea
indicatorilor contractati. In urma acestor actiuni a fost imputata suma de 14,5
miliarde de lei.
 Potrivit Ordinului Comun MSF-CNAS privind conditiile acordarii
medicamentelor gratuite in cadrul Programului Social pe perioada 2002-2003 s-au
desfasurat actiuni de mediatizare a prevederilor acestora si mai ales au fost
prezentate medicilor acreditati grupele de afectiuni si medicamentele
corespunzatoare care fac obiectul ordinului sus mentionat.
Prin colaborarea cu Directia de Sanatate Publica, autoritatile locale-primari,
consilieri si medici de familie s-au desfasurat actiuni pentru depistarea grupurilor
sociale cu deficit de acces la serviciile medicale si asigurarea conditiilor legale
pentru includerea acestora in categoria persoanelor beneficiare de servicii medicale
in cadrul sistemului de asigurari sociale (familii a caror saracie este accentuata de
organizarea sociala, familiile cu multi copii, someri, locuitori saraci din zone rurale
izolate, persoane fara loc de munca si lipsite de venit constant, persoane fara
locuinta). Aceste obiective au constituit prioritati in desfasurarea activitatii CNAS si
realizarea lor a determinat accesul intregii populatii la serviciile de sanatate.
De altfel, activitatea CNAS in anul 2003 a stat sub semnul incercarii de a
atenua tensiunile cu asiguratii si furnizorii de servicii medicale precum si a
previziunilor legate de viitorul rol al CAS in sistemul de sanatate din Romania.
Nu in ultimul rand, trebuie subliniat faptul ca in pregatirea procesului de
integrare europeana, sistemul de asigurari sociale de sanatate romanesc trebuie
modelat adecvat contextului european, necesitatilor nationale si posibilitatilor socio-
economice. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, ca reprezentant major in
sistem, a avut proiecte de infratire institutionala precum si legaturi de stricta
specialitate cu parteneri straini, tocmai pentru a capata experienta si a asimila
compatibilitati cu alte sisteme de asigurari sociale de sanatate europene. Pot fi
amintite:
- Programul Matra pentru aderare, cu asistenta din partea Guvernului
Olandei, pe tema «dezvoltarii institutionale a CNAS privind asigurarea calitatii
serviciilor medicale contractate;
- Proiectul de infratire institutionala-Consensus III, in domeniul reformei
institutionale pentru dezvoltarea capacitatii institutionale a CNAS si CJAS;
- Proiectul national DRG-finantarea bazata pe caz;
- Parteneriat USAID