SIPIN

LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 1/12

TEMA: Generarea unei carene preliminare cu ajutorul modului FORM

Modul de lucru este prezentat cu ajutorul unei nave de tip ferryboat cu următoarele caracteristici:
Lungimea maximă 181.52 m
Lpp 167.54 m
Lăţimea 23.35 m
Pescaj de calcul 7.00 m
Înălţimea de construcţie 15.00 m
Cb 0.68
Cp 0.691
LCB 2.63%
Viteza 18.00 Nd
Elaboraţi o primă variantă a proiectului acceptând pentru bulbul prova toate valorile propuse de
program. Salvaţi rezultatul în format HGN.

Rezultatele aşteptate sunt următoarele:

Figura nr. 1 – Aspectul curbelor de graniţă ale regiunilor

Figura nr. 2 – Planul de forme

Rezultatele finale, conţinute în documentul Report sunt:

Ship type General Cargo
Description Ferry
Design speed 18.00 Nd
DIMENSIUNI PRINCIPALE
Lungimea maximă 180.713 m
Lpp 167.954 m
Lăţimea 23.35 m
Pescajul de calcul 7.00 m
 SIPIN
LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 2/12

Înălţimea de construcţie 15.00 m

Cota z minimă (minimum t height) 0.00 m
Variaţia înălţimii chilei (rake of keel) 0.00 m

DESIGN VOLUME CALCULATIONS FOR SEAWATER

FULL AFT FORE

Target Actual Actual Actual
Displacement 19 134 tonnes 8 996 tonnes 10 238 tonnes
Cb 0.6900 0.6900 0.6323 0.7277
Cp 0.6911 0.6911 0.6427 0.7396
LCB 89,174 m 99,1766 m 54,9926 m 117,0209 m
VCB 3,8210 m 3,9672 m 3,6940 m

MIDSHIP SECTION DEFINITION

Bilge radius is 4.000 m
Area of midship is 80,4100 sq m
Midship coefficient is 0.9839
Flat of keel is 0.4989 m
Rise of floor is 0.000 m
Tumble out at bottom is 0.000 m
Tumble out at side is 7.000 m
Tumble in at top is 0.000 m
Tumble in at side is 7.000 m

STEM DEFINITION
List of bulbous bow coefficients
Coefficient Lower Upper Target Actual
Bound Bound Value Value
CVPR 0.2001 0.3716 0.5000 0.1653
CLB 0.4486 0.7429 0.5957 0.5957
CLPR 0.0279 0.0405 0.0342 0.0350

INDICAŢII
Salvaţi după fiecare etapă de lucru, pentru ca, în cazul unei greşeli, să nu pierdeţi tot ceea ce aţi lucrat.
Dacă aţi greşit în etapa de definire a carenei, trebuie reluată definirea.
1. Lansarea ]n executie: All Programs > Tribon > Initial Design > Form. Se va deschide fereastra de lucru
a programului ;i cutia de dialog New Design.

Figura nr. 3
2. Initializarea unui nou proiect
Se completează câmpurile New Design şi Description (opţional) şi se apasa New pentru a
continua. Se va deschide fereastra de dialog Load User Profile. (figura nr. 4).
3. Definirea unui nou profil nu este necesară în mod obişnuit. Se recomandă să folosiţi opţiunea No.
Dacă se foloseşte opţiunea Yes, atunci puteţi construi un nou profil, caracterizat prin:
 SIPIN
LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 3/12

- numele utilizatorului;
- unităţile de măsură folosite (m sau feet);
- orientarea axelor sistemului de coordonate şi poziţia originii sale (implicit pe perpendiculara pupa a
navei);
- tipul fluidului în care este imersată nava caracterizat prin densitate (kg / m 3 sau tons/ft3);
- un set de distanţe reglementate (butonul spacing)
- schema de culori folosite pentru afişarea entităţilor: curbe, numărul punctului, etichetă etc.)
Noul profil se poate salva cu ajutorul opţiunii Save Profile şi se va păstra în folderul Dat într-un
fişier cu extensia UPF (User Profile File), pentru a fi refolosit ulterior.

Figura nr. 4 Figura nr. 5

4. Alegerea programului cu care se va lucra
În fereastra de dialog New (figura nr. ...) se poate alege dintre HullDes, HullOff, HullBld, opţiunea
implicită fiind HullDes.

5. Definirea caracteristicilor principale ale navei în cutia de dialog HullDes

Figura nr. 6
a) Grupul Units – unităţi de măsură folosite:
i) în timpul lucrului;
ii) pentru importarea de date sau exportarea lor sau pentru prezentarea rezultatelor.
b) Grupul Ship details:
i) numărul navei
ii) descrierea
iii) tipul navei (se selectează din listă tipul navei sau cel mai asemănător),
iv) lungimea dintre perpendiculare.
Apăsaţi OK pentru a continua.

6. Definirea / acceptarea caracteristicilor principale ale navei (cutia de dialog General Particulars)
Valorile care apar sunt cele determinate de program pe baza tipului de navă şi a Lpp. Ele vor fi
înlocuite cu cele dorite de utilizator şi exprimate în sistemul de unităţi curent:
- viteza de proiectare / impusă prin contract măsurată în Nd,
- lăţimea (beam),
- pescajul de calcul (design draft),
- înălţimea de construcţie (main depth).
 SIPIN
LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 4/12

v
Dacă sunt cunoscute condiţii pentru numărul Froude, se poate cere calcularea sa, Fr = (viteza
gLpp
exprimată în m / sec).

Figura nr. 7 Figura nr. 8

7. Parametrii caracteristici ai formei carenei (Hull Shape Parameters)

În cutia de dialog Hull shape parameters se va alege care anume dintre coeficienţii importanţi (C B
sau CP) va fi folosit împreună cu caracteristicile secţiunii transversale la mijlocul navei pentru generarea
formei carenei. Opţiunea implicită este CB, iar valoarea acestuia propusă de program se va modifica după
cum este necesar.
Pentru a continua apăsaţi fie butonul Midship (va deschide cutia de dialog Midship Section) , fie
butonul Cm (va deschide cutia pentru setarea valorii coeficientlui secţiunii maestre). Varianta uzuală este
Midship, pentru că se cunosc cele mai multe date.
8. Definirea secţiunii transversale la jumătatea lungimii dintre perpendiculare

Figura nr. 9 ---Parametrii de formă ai secţiunii transversale la Lpp/2

 SIPIN
LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 5/12

Caracteristicile dimensionale ale secţiunii transversale au valori evaluate / propuse de program şi

vor fi modificate dacă se dispune de valori certe, necesar a fi realizate:
i) raza gurnei (bilge radius) [m] – se alege o valoare apropiată dimensional de înălţimea dublului fund,
ii) semilăţimea corespunzătoare chilei plate (flat of keel) [m] – se alege valoarea rezultată din eşantionaj.
O lăţime mare (pe considerentul că oricum fundul este plat va crea probleme la extremităţi).
iii) înălţimea fundului în bord (rise of floor ) [m] evaluabilă din relaţia de mai jos:
rise of floor
tan a =
B
- flat of keel
2
iv) lăţimea la linia de bază rezultată din înclinarea bordajului spre exterior (tumble out at bottom) [m],
v) înălţimea pe care bordul se înclină spre exterior, măsurată de la linia de bază (tumble out at side) [m],
vi) înălţimea pe care bordul este inclinat spre interior, măsurată de la linia de bază (tumble in at side) [m],
vii) lăţimea la nivelul înălţimii de construcţie rezultată din înclinarea spre interior a bordajului (tumble in at
top) [m]
Pentru navele comerciale, uzual:
tumble out at bottom = tumble in at top = 0.0 m;
tumble out at side = tumble in at side = pescaj.
Pe baza valorilor propuse de utilizator se va obţine valoarea coeficientulul C m (coeficientul ariei
secţiunii transversale) dacă se apasă butonul Eval. O valoare prea mare a C m va avea drept consecinţă
necesitatea de a micşora lungimea porţiunii cilindrice sau de a o deplasa.
Dacă nu s-a obţinut valoarea scontată se vor face modificări succesive.
Finalizarea operaţiei de definire a parametrilor de formă se face apăsând butonul Accept.

Figura nr. 10
9. Definirea formelor extremităţilor

Este a doua etapă în definirea formelor corpului. Parametrii solicitaţi / propuşi de program sunt:
i) entrance / run ratio (raportul lungime extremitate prova / lungime extremitate pupa, ambele includ
lungimile porţiunilor etravei şi pupei care depăşesc Lpp).
Dacă acest raport este supraunitar, atunci porţiunea cilindrică este ’’ împinsă “ către pupa, iar
dacă este subunitar ea se deplasează către prova, influenţând poziţia centrului de carenă.
ii) poziţia centrului de carenă (longitudinal center of buoyancy) în raport cu secţiunea maestră, exprimată
printr-o valoare cu semn algebric, ca procent din Lpp sau ca lungime absolută
Pentru că centrul de carenă şi centrul de greutate al maselor navei trebuie să aibă aceeaşi
abscisă, este preferabil ca centrul de carenă să se găsească spre pupa.
iii) lungimea porţiunii cilindrice (PMB – Parallel Mid-Body length) se introduce în metri (uzual aproximativ
60% din Lpp dar minimum 20% în prova şi pupa planului secţiunii maestre).
iv) Aspectul profilului etravei (Flare type). Se poate alege din lista derulantă una dintre definiţiile propuse:
- none (linia etravei formează cu planul plutirii de plină încărcare un unghi de 90º),
- medium (linia etravei formează cu planul plutirii de plină încărcare un unghi de 70-60º),
- extreme (linia etravei formează cu planul plutirii de plină încărcare un unghi de 55-45º).
v) Aspectul extremităţii pupa (aft-body shape) sugerează intuitiv aspectul secţiunilor transversale ale părţii
pupa a corpului. Se poate alege din lista cu valorile parametrilor: U sau U/V sau V.
vi) Aspectul extremităţii prova (fore-body shape) sugerează intuitiv aspectul secţiunilor transversale ale
părţii prova a corpului. Se poate alege din lista cu valorile parametrilor: U sau U/V sau V.

10. Definirea parametrilor extremităţilor

 SIPIN
LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 6/12

Se pot preciza în continuare parametrii extremităţilor navei: fore –body, aft-body dar şi ai locaşu-
lui pentru sonar – dacă este necesar navei). Se poate începe cu oricare dintre extremităţi

Figura nr. 11
Pentru a continua editarea se apasă butonul Edit, iar dacă se apasă Ok valorile implicite ale parametrilor
sunt acceptate şi se va trece la generarea carenei. Apăsaţi Edit.

10a. Cutia de dialog Fore-body parameters

Această cutie de dialog devine funcţională numai dacă se optează pentru existenţa bulbului prova. În
absenţa acestuia profililul prova implicit are forma sugerată în figurile de mai jos:

Figura nr. 12 - Aspectul profilului etravei fără bulb prova

Se va opta pentru existenţa bulbului prova cu sau fără frângerea profilului etravei (se bifează sau nu
opţiunea Knuckle stem). Unii dintre parametrii acestuia, determinaţi de program, vor fi prezentaţi în cutia
de dialog. Semnificaţia lor este următoarea:

Figura nr. 13 – Parametrii dimensionali ai modelului bulbului prova

�ABT ( x)dx
Volume → CVPR C Volumul bulbului Lpr
VPR = =
L pr BB H B L pr BB H B
 SIPIN
LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 7/12

inaltimea virfului bulbului Z B

Depth → CZB CZB = =
pescajul la pp prova TFP
lungimea bulbului Lpr
Length → CLPR CLpr = =
Lpp Lpp
latimea bulbului BB
CBb = =
Breadth → CBb B B

Figura nr. 14.

Ieşirea din cutia de dialog se poate face apăsând:

- butonul Cancel – pentru a anula existenţa bulbului;
- butonul Ok pentru a trece mai departe la parametrii extremităţii pupa.

10b. Definirea parametrilor extremităţii pupa

În această cutie de dialog se vor accepta sau se vor impune următorii parametri:
i) numărul propulsoarelor;
ii) imersiunea coşului pupa (transom imersion),
iii) existenţa bulbului pupa,
iv) diametrul elicei (propeler diameter),
v) cota axei arborelui port-elice (faţă de planul de bază) (Shaft centerline height),
vi) diametrul bosajului tubului etambou (boss diameter),
vii) distanţa de la vârful palei la perpendiculara pupa (forward edge position).

Figura nr. 15.

 SIPIN
LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 8/12

La închiderea cutiei de dialog, programul are toate datele necesare pentru a genera forma
carenei.

II. Exploatarea programului HullDesigner

Programul Form are bara de meniuri pemanent vizibilă şi ele reprezintă o alternativă mai comodă
decât barele de instrumente. Componentele principale sunt FILE, EDIT, VIEW, GEOMETRY, CURVE,
DECK, HULLDES, HULLOFF, HULLBLD, HELP.
Configurarea ferestrei de lucru se face afişând din meniul View: toolbar, zona de dialog (View
Status Bar), barele de instrumente specifice: HullDes, HullOff , HullBld. Mai sunt disponibile bare de
instrumente pentru unele dintre operaţii (de exemplu editarea curbelor).
Bara de instrumente a programului HullDes devine activă numai după ce forma carenei a fost
complet definită (această situaţie este valabilă şi pentru opţiunile meniului). Instrumentele de pe bară şi
rolul lor sunt prezentate mai jos.
Crearea unui nou proiect
Deschiderea unui poiect existent
Salvarea unui proiect (vezi observaţiile)
Echilibrarea navei
Modificarea dimensiunilor şi / sau a coeficienţilor
Editarea curbelor
Editarea / configurarea regiunilor
Prezentarea regiunilor
Efectuarea calculelor hidrostatice
Desenarea / vizualizarea formei carenei
Redesenarea ecranului
Zoom in

Resetarea imaginii

Figura nr. 16

Este preferabilă folosirea meniului, care permite selectarea mai rapidă a opţiunilor.

Etapele de lucru cu programul HullDes sunt:

a) Definirea preliminară a carenei;
b) Obţinerea şi analizarea rezultatelor pentru carena preliminară
c) Efectuarea modificărilor asupra carenei (posibile în modulul Form).
d) Adăugarea punţii.
e) Pregătirea rezultatelor pentru exportarea lor către celelalte module ale Initial Design.

b) Obţinerea şi analizarea rezultatelor pentru carena preliminară

Rezultatele definirii preliminare a carenei se pot prezenta astfel:
- un raport asupra caracteristicilor dimensionale şi hidrostatice;
- afişarea pe monitor a grupelor de curbe ale planului de forme pentru o examinare orientativă;
- afişarea unei proiecţii axonometrice a carenei şi rotirea ei;
- desenarea planului de forme corespunzător

b1. Obţinerea raportului asupra caracteristicilor carenei este posibilă în orice etapă de lucru (meniul File >
Report). El se va afişa în fereastra de dialog cu utilizatorul, poate fi copiat şi apoi lipit în orice document
text.

b2. Vizualizarea curbelor planului de forme utilizează facilităţile de desenare (meniul GEOMETRY >Draw)
care va deschide cutia de setări Drawings.
 SIPIN
LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 9/12

1. În prealabil este necesar să se predefinească modul în care sunt numerotate cuplele teoretice şi,
eventual, coastele constructive. Pentru aceasta folosiţi meniul EDIT > User Profile. În cutia de setări de
mai jos modificaţi în grupul Section Range indicele cuplelor astfel
- pentru perpendiculara pupa (Aft perpendicular) Ap = 0,
- pentru perpendiculara prova (Fore perpendicular) Fp = 20.
Nu salvaţi până la definitivarea compartimentajului.
Închideţi cutia cu butonul OK.

Figura nr. 17
2. Deschideţi cutia de setări Drawings:

Figura nr. 18 – Aspectul cutiei de setări Drawings

a) Se selectează tipul de curbe de vizualizat (sections – curbele transversale ale cuplelor teoretice,
frames – curbele transversale la costele constructive, buttocks – curbele longitudinale y = const.).
b) Se precizează pentru care parte de navă se afişează curbele (prova sau pupa), selectând opţiunea
respectivă.
c) Se definesc cu ajutorul câmpurilor From, To şi Step planele de secţiune care vor genera curbele dorite
astfel:
Pentru curbele transversale ale cuplelor (distanţa dintre planele de secţiune este Lpp/ 20) se
indică prima şi ultima cuplă iar pasul va fi 1.
Dacă se introduc cuple suplimentare în prova sau pupa atunci numerele lor vor avea incrementul
0.5 iar pasul va fi Lpp/ 40. De xemplu pentru o navă la care se doreşte vizualizarea extremităţii prova
folosind curbele transversale la K10, K11, ..., K18, K18 ½, K19, K19 ½, K20, K20 ½ , K21 se vor folosi
două serii de setări: prima serie From = 10, To = 18, Step = 1,00,
a doua serie From = 18 , To = 21 Step = 0.5.
 SIPIN
LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 10/12

Pentru curbele liniilor de apă se caută acea diviziune care va face ca plutirea de plină încărcare
(z = pescaj) să poată fi reprezentată iar ultima plutire să corespundă înălţimii de construcţie. Pentru zona
gurnei se introduc plutiri suplimentare. De exemplu pentru nava Ferryboat (pescaj = 7m, înălţime de
construcţie = 15m este potrivită setarea: From = 0 [m], To = 15 [m], Step = 1.0 [m].
Pentru curbele longitudinale (buttocks) semilăţimea navei se împarte la un număr întreg de părţi
(de obicei 4), rezultând astfel 5 curbe – prima fiind conturul în PD iar ultima conturul părţii plane a
bordului. De exemplu pentru nava Ferryboat cu lăţiimea = 23,35 m este potrivită setarea: From = 0 [m], To
= 11,675 [m], Step = 2.815 [m].
Toate aceste setări pot fi modificate după nevoi, atunci când dorim să studiem mai cu atenţie o
anumită porţiune. Trebuie reţinut că pe monitor se vor vizualiza la un moment dat numai un set de curbe.
De fiecare dată
d) Se precizează dacă se doreşte şi afişarea graniţelor (se bifează Patch boundaries numai pentru
curbele longitudinale şi linii de apă)
e). Dacă a fost definită puntea, atunci se poate opta pentru desenarea liniei punţii în bord,bifând Draw
deck at side.

3. Vizualizarea curbelor în perspectivă

Se selectează din meniul Geometry opţiunea View Oblique.. O cutie de setări va permite
alegerea valorilor unghiurilor: rotation (rotire în jurul axei Z) şi elevation (înclinare în planul longitudinal
vertical). Apoi se definesc curbele de reprezentat. Se poate reveni la modul de reprezentare ortogonală
folosind opţiunea Geometry > View Orthogonal.

Figura nr.19

Figura nr. 20 Figura nr. 21 – Aspectul curbei STEM cu riglă (ruler) şi reţea

4. Alte facilităţi de reprezentare – numai pentru secvenţele de editare a curbelor în modul Curve value
mode.
Peste o reprezentare ortogonală a unei curbe utilizatorul poate adăuga o riglă de referinţă (ruler)
şi o reţea de caroiaj. Se folosec opţiunile din meniul EDIT > Draw Options. În cutia de setări care se
deschide se vor preciza auxiliarele dorite. Rigla este poziţionată cu ajutorul cursorului de către utilizator,
 SIPIN
LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 11/12

poziţia ei recomandată fiind cât mai apropiată de zona de editat. În acelaşi timp se afişează în zona de
dialog un mesaj cu următorul conţinut.
Vertical grid is from 0.000 to 14.000 with increment 2.00
Unequal scaling mode now in use for curves
Horizontal grid is from 164.000 to 173.000 with increment 1.00
Vertical grid is from 0.000 to 14.000 with increment 2.00
Se renunţă la rigle sau caroiaj, reluând EDIT > Draw Options şi anulând setările.

5. Dacă se doreşte identificarea unor curbe, atunci se foloseşte opţiunea GEOMETRY > Identify.
Utilizatorul va folosi cursorul pentru a indica prima şi ultima dintre curbele pe care nu le recunoaşte iar în
zona de dialog se va afişa numărul lor.

6. Efectuarea unei măriri / micşorări a unei zone.

Atât pe reprezentările ortogonale cât şi pe cele în perspectivă se pot efecua operaţii de mărire /
micşorare folosin instrumentele Zoom In şi Reset Window. Selectarea porţiunii de mărit şi mărirea trebuie
efectuate pe reprezentarea ortogobnală şi apoi să se treacă la vizualizarea în persepectivă.

7. Vizualizarea carenei prin umbrire

Se foloseşte opţiunea GEOMETRY > Shade. De obicei aceasta nu este activă în HullDes.

c) Efectuarea modificărilor asupra carenei

c1. Obţinerea coeficientului de fineţe bloc şi a poziţiei centrului de carenă

Studierea raportului asupra carenei preliminare arată că aceasta nu atinge valorile cerute.
Echilibrarea se poate face folosind instrumentul Balance (meniul HullDes > Hull Balance). Programul va
rula şi va afişa în fereastra de dialog rezultatele:
DESIGN volume calculations for seawater
FULL AFT FORE
Target Actual Actual Actual
DISP 19087 9173 9913 tonnes
CB 0.680 0.680 0.654 0.706
CP 0.697 0.697 0.670 0.724
LCB 86.356 86.358 53.314 116.934 metres
VCB 3.638 3.665 3.613 metres
Half-body target CB 0.6536 0.7064
Se observă că acum sunt îndeplinite aceste cerinţe. Pe măsură ce curbele vor fi editate, aceste
rezultate se vor pierde şi carena va trebui echilibrată din nou.

c2. Schimbarea caracteristicilor principale ale navei

Figura nr. 22 – Cutiile de setări pentru modificarea parametrilor dimensionali

 SIPIN
LUCRAREA PRACTICĂ NR 1 pag. 12/12

Figurile nr. Figura nr.

1. Schimbarea dimensiunilor principale se poate face folosind opţiunea Change dimensions (meniul
HullDes > Hullform Scaling > Change dimensions ..). Din cutia de dialog se selectează mărimea a cărei
valoare se modifică.
2. Schimbarea principalilor coeficienţi se poate face folosind opţiunea Change coefficients (meniul
HullDes > Hullform Scaling > Change coefficients ..). Din cutia de dialog se selectează coeficientul a cărui
valoare se modifică.
3. Modificarea dimensiunilor secţiunii maestre se poate face folosind opţiunea Change Midship Section
(meniul HullDes > Hullform Scaling > Change Midship Section..). Din cutia de dialog Midship Section se
selectează dimensiunea dorită şi se modifică valoarea ei.

c3. Editarea curbelor

Editarea curbelor în modulul FORM se începe selectând opţiunea Edit Curves (meniul HullDes).
Drept efect bara de instrumente HullDes este înlocuită cu bara Edit Curves iar aceasta este inactivă până
se selectează curba de editat. Alegerea curbei de editat se realizează fie folosind opţiunea Get Curve din
meniul Curve, fie instrumentul Get Curve. Se va deschide cutia de selecţie Curve Selection în care se va
indica modul de lucru şi curba care se va modifica. Pentru o descriere completă a semnificaţiei curbelor
listate vezi anexa la LP2.

Figura nr. 23
În mod implicit este selectat modul de lucru Parameter Mode (modificarea curbei se realizează prin
modificarea interactivă a parametrilor care o definesc). Dacă se anulează Parameter Mode atunci se va
comuta în Curve Value Mode.
Exersaţi editarea curbelor folosind STEM Profile şi Fore-body half-siding curve
Pe parcursul editării veţi proceda astfel:
a) alegeţi parametrul pe care doriţi să-l modificaţi;
b) modificaţi-l în sensul dorit;
c) salvaţi curba (Save Curve),
d) părăsiţi editarea;
e) solicitaţi raport pentru a vedea dacă modificarea a avut consecnţele scontate,
f) reluaţi editarea.
Observaţii:
1. Bara de instrumente Curve edit are toate instrumentele active numai în Curve Value Mode.
2. Urmăriţi cu atenţie mesajele programului. Ele atenţionează asupra parametrilor influenţaţi de
modificările pe care le faceţi.
3. Opţiunea Quit Curve înseamnă o abandonare a editării.
3. Exit Mode are drept efect părăsirea activităţii de editare.

Închiderea sesiunii de lucru

1. Creaţi un fişier GDS (Geometry DataStore) pentru a dispune de baza de date (meniul FILE > Output
GDS ...) .Numiţi acest fişier Nume1 pentru a îl deosebi ulterior.
2. Salvaţi proiectul ca o stare intermediară: meniul FILE > Save State..folosind o descriere de genul
Session1 sau LP1.
3. Salvaţi.
4. Ieşiţi din modulul Form şi din Tribon (meniul FILE > Exit).