Intoxicatia alimentara

Generalitati

Intoxicatia alimentara (toxiinfectia alimentara) este o afectiune datorata consumului de alimente sau
bauturi contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau parazitii.
Cum sunt contaminate alimentele?
Alimentele pot fi contaminante prin urmatoarele metode:
- pe parcursul procesului de preparare. In mod normal organele si tesuturile animale pot fi colonizate
de diferite tipuri de microorganisme (in special la nivelul intestinelor), astfel ca acestea pot
contamina persoana care manevreaza carnea

- pe parcursul cresterii si anume in cazul fructelor si legumelor, care pot fi contaminate mai ales daca
sunt folosite ingrasamintele naturale sau daca este folosita irigatia cu apa dintr-o sursa contaminata

- in timpul procesului de preparare al alimentelor si anume in cazul persoanelor care sunt purtatoare
a unui tip de microorganism (de exemplu stafilococ) sau in cazul persoanelor bolnave, care de
asemenea pot contamina alimentul

- prin contaminare din mediul inconjurator, cu microorganisme patogene care se pot gasi in praf,
pamant, apa. Dintre aceste microorganisme amintim Cryptosporidium parvum (un parazit),
Clostridium botulinum (bacterie care provoaca botulismul) sau Clostridium perfringens (o bacterie
care in cazuri grave poate provoca diaree sanghinolenta).

Cauze

Toxiinfectia alimentara este o afectiune cauzata de ingestia unor alimente sau bauturi contaminate
cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau parazitii.

Cele mai frecvente metode prin care se realizeaza contaminarea alimentelor, sunt:
- contaminarea alimentelor pe parcursul procesului de preparare (cel mai frecvent intalnite sunt
Campylobacter, Salmonella si E. coli)

- in timpul cresterii legumelor si fructelor (mai ales daca sunt folosite ingrasaminte naturale sau daca
este folosita o sursa de apa contaminata pentru irigatie)
- contaminare alimentelor de la o sursa infestata (omul bolnav sau purtator cronic al unui
microorganism patogen sau prin adaugarea in compozitie a unor incrediente contaminate)

- prin mediul inconjurator (Clostridium perfringens, Clostridium botulinum sau Cryptosporidium

parvum)

Dintre infectiile care pot fi dobandite prin contactul sau ingestia unor alimente infestate amintim
Toxoplasmoza si Listerioza, care sunt extrem de periculoase mai ales in randul femeilor insarcinate
(pentru ca pot provoca avort spontan sau pot determina malformatii congenitale grave, uneori
incompatibile cu viata).

Factor de risc

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta intoxicatii alimentare, sunt:

- femeile insarcinate
- copiii mici (sugarii, prescolarii)
- varstnicii (frecvent peste 65 ani)
- persoane cu sistem imunitar compromis (persoane cu boli cronice, precum diabetul zaharat sau
persoane cu infectie HIV-SIDA)

Factorii responsabili de cresterea riscului de a dezvolta toxiinfectii alimentare, sunt:

- consumul unor alimente sau bauturi nepasteurizate, lapte nepasteurizat (nefiert), produse din lapte
nepasteurizat precum branza sau smantana
- consumul carnii insuficient preparate (carnat crud, friptura in sange), peste sau pui infestat, scoici,
melci sau moluste contaminate si insuficient preparate
- consumul unor alimente sau bauturi contaminate odata cu procesare sau prepararea lor
- calatoriile sau vacantele in tari in curs de dezvoltare
- persoanele care lucreaza in abatoare, pescarii sau in domeniul sanitar.

Simptome

Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar in intoxicatia alimentara.

Primul simptom ca apare este de obicei, diareea.

Alte simptome pot include greata, varsaturile si durerea abdominala (crampele intestinale).
Timpul necesar pentru aparitia simptomelor, severitatea acestora precum si durata acestora, depind
de mai multi factori si anume: tipul microorganismului care a determinat infectia, varsta pacientului
si starea generala de sanatate.

Persoanele cel mai frecvent afectate de toxiinfectii alimentare sunt copiii si varstnicii. Simptomele
acestora pot dura mai mult si chiar si infectiile care in mod normal nu sunt grave, in aceste cazuri pot
fi uneori fatale. Acest lucru este valabil de asemenea si in cazul femeilor insarcinate, in cazul
persoanelor cu imunosupresie si in cazul celor cu boli cronice asociate.

Nu toate toxiinfectiile alimentare au aceste simptome "clasice" si anume diaree, greata, varsaturi si
crampe intestinale. Unele intoxicatii alimentare au alte simptome mult mai grave:

- intoxicatia alimentara cu Clostridium botulinum, bacterie care provoaca botulismul si care contine o
neurotoxina capabila sa provoace paralizie nervoasa si musculara. Simptomele apar la aproximativ
18-36 ore de la infectie si includ slabiciunea generalizata si vederea dubla. Paralizia progreseaza din
regiunea capului (nervii cranieni) si cuprinde apoi intreg corpul

- toxoplasmoza, o infectie produsa de un parazit, toxoplasma gondi, nu are de obicei simptome sau
are doar simptome minore precum cele aparute in raceala. Uneori se pot identifica adenopatii
(inflamatia ganglionilor limfatici), dureri si crampe musculare, care pot dura de la cateva zile la cateva
saptamani.

Toxoplasmoza este extrem de grava daca apare la femeile insarcinate, pentru ca poate afecta fetusul
- listerioza, este o boala infectioasa care poate provoca febra, dureri musculare si cateodata greata si
diaree. Daca infectia se raspandeste la nivelul sistemului nervos si in special la nivelul creierului, apar
simptome precum cefaleea (durerea de cap), redoarea de ceafa (intepenirea cefei cu durere
accentuata la mobilizarea acestui segment), confuzie, pierderea echilibrului sau chiar convulsii.
Femeile insarcinate cu listerioza pot prezenta simptome usoare pseudogripale (asemanatoare celor
din virozele respiratorii) dar in anumite cazuri pot provoca leziuni la nivelul placentei si fatului cu
avort spontan sau infectia nou-nascutului
- toxiinfectia alimentara cu E. coli O157:H7 (tulpina inalt patogena, extrem de agresiva) poate
provoca o infectie grava cu complicatii sanghine si renale severe si apar mai frecvent in randul
copiilor sub 5 ani precum si a persoanelor cu varste peste 65 ani
- salmoneloza, este o toxiinfectie alimentara cu diaree severa care uneori poate dura mai mult de o
saptamana si necesita de asemenea spitalizare.

Simptome gastro-intestinale precum diareea, greata sau varsaturile pot aparea si in cazul infectiei cu
unele microorganisme din mediul inconjurator si nu neaparat din alimente. Acesti agenti patogeni se
raspandesc prin contact interpersonal (de la om la om) sau prin apa contaminata.
Giardia lamblia, este un parazit care traieste in rezervele de apa si provoaca diaree si crampe
intestinale mai ales in randul copiilor.
Consult de specialitate

Urmatoarele simptome si situatii necesita consult medical de urgenta:

- diaree severa, apoasa sau cu striuri sanghinolente
- vedere incetosata sau vedere dubla, slabiciune musculara, fatigabilitate marcata, ameteala si
cefalee (simptome care pot semnala infectia botulinica)
- femeile insarcinate care au fost expuse la o posibila infectie cu toxoplasma sau listeria
- durere abdominala intensa, sau durere abdominala care se intensifica la mers, semne care pot
semnala o apendicita, afectiune care poate fi destul de usor de confundat cu o toxiinfectie
alimentara
- semne de deshidratare severa, precum:
- oliguria (urina putina), anuria (lipsa urinii) pentru mai mult de 8 ore sau mai putin de 3 ori pe zi (in
cazul nou nascutilor lipsa urinii la nivelul scutecului)
- piele uscata cu pliu cutanat persistent
- ochi infundati in orbite sau fontanele deprimate (scizurile necalcifiate ale calotei craniene, care se
infunda in cazul deshidratarii severe, semn care apare la nou-nascutii si sugarii sub 3 luni)
- hipotensiune arteriala sau tendinta la lipotimie (lesin)
- tahicardie (batai rapide a inimii).

Copiii, femeile insarcinate si persoanele cu boli cronice precum diabetul zaharat, au un risc crescut de
deshidratare si trebuie urmariti indeaproape pentru a evita complicatiile care pot suveni.

De asemenea este necesar un consult medical in cazul in care varsaturile dureaza mai mult de o zi
sau daca diareea dureaza mai mult de 2-3 zile (la adulti), mai mult de 1-2 zile (la copii mai mici de 4
ani), mai mult de 8 ore (la copii intre 3-6 luni), mai mult de 4 ore (in cazul copiilor cu varste mai mici
de 3 luni).

Consultul medical de urgenta este necesar in cazul durerilor atroce care nu sunt diminuate de
eliminarea gazelor sau scaunului. In cazul in care durerea abdominala severa se asociaza cu oprirea
tranzitului intestinal (lipsa gazelor si scaunelor) este necesar un consult chirurgical de urgenta pentru
a elimina posibilitatea evolutiei unei ocluzii intestinale sau perforatii intestinale.

In majoritatea cazurilor de intoxicatii alimentare, exista o perioada in care nu se administreaza nici un

tratament medical si in care doctorul observa evolutia naturala a bolii. Aceasta metoda este
recomandata in cazul gastroenteritelor infectioase (viroze enterale), care au de obicei simptome
precum diareea, epigastralgiile (durerile de stomac) sau crampele abdominale si care dispar de la
sine in cateva zile fara necesitatea administrarii unui tratament.

De asemenea unele intoxicatii alimentare de etiologie bacteriana cu evolutie putin severa, nu

necesita tratament, simptomele disparand intr-un interval de cateva zile pana la o saptamana. In
cazurile in care diareea persista si simptomele se accentueaza este recomandat consultul medical si
initierea tratamentului.
Medici specialisti recomandati

Persoanele specializate in diagnosticul si tratamentul intoxicatiilor alimentare, sunt:

- medicul de familie
- medicul generalist (de medicina interna)
- medicul pediatru
- medicul infectionist si medicul gastroenterolog (in cazuri severe).

Investigatii

Din moment ce majoritatea toxiinfectiilor alimentare se vindeca de la sine, fara a necesita un

tratament medicamentos, nu este necesar un consult medical.
Medicul poate formula diagnosticul de toxiinfectie alimentara pe baza istoricului medical, al
simptomelor si examenului clinic general. Este important ca pacientul sa relateze ce alimente a
consumat si daca si ceilalti membrii ai familiei sau anturajului au dezvoltat simptome asemanatoare.

De cele mai multe ori sunt efectuate urmatoarele teste si investigatii:

- coprocultura, poate fi ceruta de medic in cazul in care este suspectata ingestia unor alimente
contaminate bacterian (virusurile si parazitii care pot de asemenea determina toxiinfectii alimentare,
nu cresc in cultura) si care provoaca simptome grave cu o evolutie severa a bolii. Expertii recomanda
efectuarea unei coproculturi in cazurile de intoxicatie alimentara cu diaree cu durata mai mare de o
zi, mai ales daca aceasta este insotita de febra, scaun sanghinolent, deshidratare severa sau in cazul
in care pacientul a efectuat de curand un tratament antibiotic, a fost internat in spital sau are grija de
un copil mic.

- examenul microscopic al scaunului, poate identifica parazitul responsabil de intoxicatia alimentara

cu giardia

- teste de sange (hemoleucograma completa si biochimia sangelui) sunt utile in determinarea

etiologiei intoxicatiei alimentare (virale sau bacteriene) sau in cazul evaluarii severitatii sindromului
de deshidratare

- teste pentru toxoplasmoza (anticorpii antitoxoplasma), in cazul persoanelor cu sistem imun deficitar
(in special cele cu infectie HIV-SIDA) sau in cazul femeilor insarcinate, unde exista suspiciunea
expunerii la parazit (pisica este purtator al acestui parazit si poate contamina direct femeia
insarcinata)
Medicul trebuie sa raporteze boala (toxiinfectia alimentara este o boala infectioasa), pentru a
identifica un posibil focar si a elimina posibilitatea aparitiei unei epidemii.
Tratament

In majoritatea cazurilor simptomele intoxicatiei alimentare dispar in cateva zile (2-3 zile) fara aparitia
unor complicatii, astfel ca nu este necesar nici un tratament medicamentos.

Este suficient controlul adecvat al simptomelor precum diareea si evitarea aparitiei complicatiilor,
fara a fi necesar un tratament antibiotic. Deshidratarea cauzata de diareea severa este principala
complicatie care poate aparea. De asemenea sunt necesare 2-3 zile pana la atenuarea sau disparitia
simptomelor si mai multe zile pana la aparitia unui scaun de consistenta normala.

Scopul principal al tratamentului este inlocuirea lichidelor si electrolitilor pierduti prin diaree sau
varsaturi. Daca deshidratarea este severa si reechilibrarea hidroelectrolitica nu poate fi realizata la
domiciliu, este recomandata internarea in spital cu efectuarea tratamentului parenteral
(administrarea hidroelectrolitilor pe cale venoasa).

Pentru a preveni deshidratarea severa este recomandat consumul unor siropuri rehidratante (Lytren,
Rehydralyte sau Pedialyte), pentru fiecare scaun diareic este indicat consumul unui pahar mare de
astfel de sirop. Trebuie evitate bauturile energizante, carbogazoase si sucurile din fructe care contin
prea mult zahar si prea putini electroliti. In cazurile mai putin grave sunt folosite bauturi preparate in
casa, precum ceaiurile indulcite, compoturile proaspete sau zeama de legume.

Odata cu imbunatatirea starii generale, se poate incepe dieta de tranzitie cu banane, orez, sos de
mere (compot de mere proaspat), paine prajita sau biscuiti. Trebuie evitate alimentele condimentate
(irita tractul gastrointestinal), fructele proaspete, alcoolul, cafeaua pentru primele 2 zile de dieta si
produsele lactate pentru primele 3 zile de la disparitia simptomelor.

Medicatia antidiareica nu este de obicei recomandata in tratamentul intoxicatiilor alimentare, pentru

ca se stopeaza astfel mecanismul de curatire a intestinului de microorganismele patogene, precum si
de toxinele acestora, cu inrautatirea diareei si celorlalte simptome. Antidiareicele sunt folosite doar
in cazul recomandarii medicului.

De asemenea, antibioticele nu sunt recomandate decat in cazul in care infectia a depasit intestinul si
afecteaza alte tesuturi si organe.
Tratamentul medicamentos este insa obligatoriu in cazul femeilor insarcinate care sunt diagnosticate
cu toxoplasmoza si listerioza.

Tratamentul toxiinfectiilor alimentare la copil

Copii cu toxiinfectie alimentara necesita o atentie speciala, deoarece sunt predispusi la aparitia unor
complicatii, mai ales a deshidratarii severe.

Simptomele deshidratarii includ:

- deshidratarea usoara: iritabilitate, agitatie, oligurie (cantitate redusa de urina)
- deshidratarea moderata: scaderea apetitului pentru joaca, ochi infundati in orbite, hipolacrimatie
(plange cu putine lacrimi), oligurie moderata (mai putin de 3 urinari pe 24 de ore)
- deshidratarea severa: somnolenta exagerata, gura si limba uscate, tahipnee (respiratie frecventa),
tahicardie (batai cardiace cu frecventa crescuta), anuria (lipsa urinii pe 24 de ore).

Deshidratarea severa este o urgenta medicala si necesita tratament medical de specialitate.

Pentru copii cu varste mai mici de 4 ani si care sunt deshidratati secundar toxiinfectiilor alimentare,
este recomandata continuarea hranirii la san, respectiv cu formule de lapte speciale, cat mai mult
timp posibil.
Copilul trebuie sa fie hranit mai des si in cantitati mai mici si de asemenea este recomandata
folosirea unor solutii rehidratante (Pedialyte), intre mese.

Pentru copii mai mari, cu sindrom de deshidratare, este recomandata rehidratarea cu o cana de apa
(200 ml) la fiecare ora si consumul in cantitati moderate a unor alimente precum bananele, orezul,
compotul proaspat de mere, painea prajita sau biscuitii (dieta de tranzitie).
Botulismul, infectia cu E. coli si toxiinfectia alimentara la gravide
Botulismul este o boala infectioasa extrem de grava si necesita tratament medical de urgenta, care
include de obicei:
- administrarea de antitoxina botulinica in primele 72 ore de la aparitia simptomelor - ventilatie
mecanica (toxina botulinica produce paralizia musculaturii respiratorii, aparand astfel insuficienta
respiratorie)
Tratamentul infectiei cu E.coli (subtipul O157:H7) consta de obicei in combaterea complicatiilor
precum deshidratarea severa cauzata de diaree. Este obligatorie spitalizarea in cazul in care apar
complicatii sangvine si renale severe precum anemia sau insuficenta renala acuta.
Tratamenetul infectiei cu E.coli subtipul O157:H7, consta in urmatoarele:
- monitorizare hidroelectrolitica
- dializa, care este un procedeu prin care este curatat sangele de produsi toxici rezultati din procesul
infectios. Majoritatea pacientilor cu insuficenta renala datorata infectiei cu E.coli necesita dializa
renala
- trasfuzia sangvina este folosita in ameliorarea anemiei, crescand astfel oxigenarea tesuturilor si
organelor. Majoritatea adultilor sanatosi isi revin intr-un interval de 5 pana la 10 zile dupa infectia cu
E.coli O157:H7, fara necesitatea unui tratament medicamentos. Nu sunt recomandate
medicamentele antidiareeice si nici antibioticele.

In cazul femeilor insarcinate, toxiinfectile alimentare pot fi mai grave iar infectia cu toxoplasmoza si
listerioza pot fi extrem de periculoase pentru fetus, tratamentul medicamentos fiind obligatoriu.

Nou-nascutii, copii mici, femeile insarcinate, varstnicii precum si persoanele cu sistem imun deficitar
au un risc crescut de a dezvolta intoxicatii alimentare si complicatii severe. Aceste persoane trebuie
sa apeleze la ajutor medical de specialitate in cazul in care suspecteaza o astfel de infectie.
Femeile insarcinate trebuie sa consulte mereu un specialist in cazul in care au fost expuse la un agent
patogen care poate determina intoxicatie alimentara pentru ca acesta se poate trasnsmite cu
usurinta la fetus.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Majoritatea toxiinfectilor alimentare se rezolva de la sine la domiciliu fara necesitatea unui tratament
medicamentos.

Cel mai important lucru in evolutia intoxicatiilor alimentare este prevenirea deshidratarii care poate
fi destul de grava in unele cazuri. Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta deshidratare
severa sunt nou-nascutii si varstnicii.

Este recomandata folosirea solutiilor speciale pentru rehidratare, concepute special pentru
restabilirea echilibrului hidroelectrolitic. Dieta de tranzitie este inlocuita cu dieta normala la 2-3 zile
dupa disparitia simptomelor.

Optiuni de medicamente

Tratamentul medicamentos este rar folosit in toxiinfectiile alimentare, antibioticele sunt folosite doar
in cazurile severe.

Botulismul necesita ca si tratament administrarea de antitoxina botulinica precum si monitorizarea

atenta a complicatilor posibile.

Campilobacterioza, se trateaza de obicei in ambulator (acasa), in cazurile severe fiind necesar

tratamentul antibiotic.

Listerioza poate fi grava mai ales daca apare la femeile insarcinate pentru ca poate provoca moartea
fatului. In acest caz este de asemenea obligatoriu tratamentul antibiotic.

Toxoplasmoza este de asemenea grava in cazul femeilor insarcinate si este tratata cu spiramicina, un
medicament cu afinitate mare pentru placenta.
Evolutie

Majoritatea intoxicatiilor alimentare au simptome si evolutie asemanatoare.

La cateva ore (in cazuri mai rare, zile) de la ingestia alimentului contaminat, apar si simptomele
caracteristice. Microorganismele patogene trec prin stomac (sunt rezistente la aciditatea gastrica) si
ajung la nivelul intestinului subtire unde se ataseaza de peretii acestuia si incep sa se multiplice.
Unele microorganisme raman in peretele intestinal, altele produc toxine care sunt eliberate in
circulatia sanghina iar altele invadeaza diferite tesuturi si organe.

Simptomele depind in mare parte de tipul agentului patogen. Majoritatea intoxicatiilor alimentare au
simptome comune, precum diareea, greata, varsaturile sau crampele si durerea abdominala. Diareea
si varsaturile sunt de fapt un mecanism de aparare al organismului, care incearca astfel sa elimine
microorganismele responsabile de infectie.

Identificarea (prin teste de laborator) agentului patogen responsabil de infectie nu este necesara
decat in cazul unor epidemii.

In majoritatea cazurilor, evolutia este favorabila, persoanele imunocompetente (sanatoase) reusesc

sa combata infectia si sa elimine agentul infectios dupa cateva zile de la debutul bolii.

Cu toate acestea simptomele unor intoxicatii alimentare pot fi mai grave, de exemplu:
- botulismul, care poate produce paralizii nervoase si musculare la 24-36 de ore de la infectie, uneori
fiind necesara ventilatia mecanica, pentru a combate insuficienta respiratorie (aceasta apare datorita
paraliziei musculaturii respiratorii). Rata mortalitatii a scazut mult in ultimele decenii datorita
introducerii tratamentului cu antitoxina botulinica, cu toate ca recuperarea poate dura luni de zile si
este deseori asociata cu o fatigabilitate marcata care poate dura pana la un an de la boala initiala

- toxoplasmoza, care de obicei este saraca in simptome, poate prezenta adenopatii si dureri
musculare care pot dura mai multe luni. In cazul femeilor gravide, infectia are implicatii extrem de
grave in ceea ce priveste sanatatea fatului

- salmoneloza, care in unele cazuri poate necesita spitalizare si poate dura mai multe zile

- listerioza, o infectie care afecteaza in primul rand sistemul nervos central (creierul) si poate
determina infectie la acest nivel (meningita). De asemenea, ca si in cazul infectiei cu toxoplasma
gondi, infectia cu listeria poate provoca avort spontan sau infectia fatului sau nou-nascutului.
In cazuri relativ rare, toxiinfectiile alimentare pot provoca leziuni renale sau articulare.
Profilaxie

Toxiinfectiile alimentare se pot preveni prin prepararea atenta a alimentelor. Este importanta
spalarea mainilor ori de cate ori este preparata mancarea. De asemenea, este importanta preparea
alimentelor la temperaturi suficient de inalte pentru a distruge microorganismele patogene precum
si refrigerarea acestora in conditii optime.
O atentie sporita este necesara in prepararea si consumul alimentelor perisabile precum: ouale,
carnea, pestele, scoicile, laptele si produsele lactate. Femeile insarcinate si persoanele cu
imunosupresie trebuie sa fie de asemenea atente la alimentele pe care le consuma pentru ca in
aceste cazuri pot aparea complicatii severe.

Pentru a evita aparitia toxiinfectilor alimentare sunt recomandate urmatoarele masuri:

- atentie sporita in momentul efectuarii cumparaturilor. Nu este recomandat ca produsele din carne
sa fie asezate langa celalalte produse achizitionate. In cazul produselor perisabile este recomandata
refrigerarea cat mai precoce a acestora
- preparea atenta a alimentelor necesita spalarea mainilor inaintea manevrarii alimentelor.
- nu este recomandata utilizarea acelorasi recipiente pentru pastrarea si taierea carnii crude cat si
pentru prepararea legumelor si fructelor care vor fi consumate nepreparate termic. De asemenea,
este recomandata dezinfectia ustensilelor folosite pentru taierea carnii crude dupa fiecare utilizare
(cu solutii clorinate)

- pastrarea corecta a alimentelor (in frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius)
precum si reancalzirea alimentelor deja preparate la temperaturi mai mari de 74 grade Celsius.
Alimentele precum hamburgerii (carnea tocata este deseori contaminata cu E. coli), pestele
consumat crud (sushi), scoicile si alte moluste trebuie consumate cand sunt proaspete
- citirea cu atentie a instructiunilor de pe etichetele produselor alimentare, pentru ca acestea contin
informatii despre pastrarea si prepararea corecta.

In cazul in care exista dubii privind siguranta alimentelor care vor fi consumate este recomandata
aruncarea acestora. Reancalzirea alimentelor contaminate nu este sigura. Nu este recomandata
gustarea alimentelor care arata dubios sau au un miros suspicios.

Pentru a evita contaminarea alimentelor cu microorganisme patogene care pot provoca toxiinfectii
alimentare este recomandata pastrarea si prepararea acestora la temperaturile corespunzatoare. Nu
este indicata pastrarea alimentelor pentru mai mult de 2 ore la temperaturi mai mari de 32 grade
Celsius.

Recomandari

Recomandarea către populaţie este să cumpere

alimentele doar din locurile sau spaţiile înregistrate
sau autorizate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa
alimentelor, pentru că doar astfel le oferă garanţia
unor produse sigur.
În momentul în care cumpără alimentele, să se
îndrepte rapid către casă pentru a le depozita în
frigider, la temperaturile prescrise de producători
(laptele, ouăle la temperaturi de 0-4 grade Celsius), iar
carnea congelată sub -12 grade. Este foarte important
ca atunci când constată că în frigider există produse
alterate să le scoată din frigider pentru a nu
contamina şi celelalte produse.
De asemenea, fructele și legumele trebuie spălate
foarte bine. Atentie crescută pentru unităţile de
alimentaţie cu risc crescut, în zonele turistice, la
festivaluri, la mese festive, daca agenţii economici
respectă normele sanitar-veterinare şi mai ales cum
se prezintă lanţul frigorific pentru alimente.

În perioadele cu temperaturi ridicate, mureșenii

trebuie să acorde o mai mare atenţie modului în care
păstrează sau prepară alimentele, dar și locurilor de
unde acestea sunt cumpărate.
Astfel, consumatorilor li se recomandă să cumpere produse
alimentare numai din locuri sau spaţii înregistrate sau
autorizate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor,
pentru că le oferă garanţia unor produse sigure, care sunt
controlate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi
care sunt depozitate în condiţii corespunzătoare de
temperatură şi igienă; cât mai repede posibil după
cumpărare, alimentele de origine animală se introduc în
frigider unde se păstrează astfel: carnea refrigerata, laptele,
produsele din lapte şi ouăle la o temperatura de refrigerare
de preferinţă între 0˚C+4˚C şi separat în funcţie de categoria
de produs, iar carnea congelată la o temperatură cât mai
scăzută, respectiv sub -12˚C; produsele care au fost
decongelate nu se recongelează pentru a fi ulterior preparate
sau consumate;
alimentele care urmează a fi depozitate în frigider, trebuie să
fie ambalate separat şi menţinute în decursul perioadei de
valabilitate, la temperaturile indicate pe ambalaj; alimentele
gătite trebuie păstrate în recipiente acoperite;
produsele care au fost decongelate nu se recongelează
pentru fi preparate sau consumate ulterior; îndepărtaţi
alimentele alterate, sunt o sursă de contaminare pentru
celelalte alimente; spălaţi bine fructele şi legumele înainte de
a le depozita în frigider şi înainte de a le consuma .