CAPITOLUL II (ce e cu rosu,am scris in licenta)

II3 simptomatologie /semne obiective

Într-un stadiu incipient,examenul clinic nu arata anomalii,cristalinul având aspect transparent.La

luminatul lateral,fără ca pupila să fie dilatată,se pot observa opacități fine situate în aria pupilară și în
straturile anterioare ale cristalinului cu o colorație alb cenușie a câmpului pupilar,opacitățile periferice
sau cele posterioare ramân neobservate,de aceea examenul complet necesită dilatarea pupilei.

Opacitățile cristaliniene pot fi de diferite forme (spiculi cuneiformi,punctiforme,în sector),apar alb-

cenușii pe un fond negru la luminatul focal su la biomicroscop și negre pe fond roșu-portocaliu la
examenul oftalmoscopic.

II 4 Clasificarea cataractei la adult

Dupa aspectul si localizarea opacitatii cataracta se clasifica in:

-Cataracta nucleara ( Afecteaza partea centrala a
cristalinului)
-Cataracta corticala ( Afecteaza partea exterioara a cristalinui adica cortexul cristalinian)
-Cataracta capsulara (Capsula este un fel de invelis care inconjoara cristalinul,un fel
de”sac”.Opacifierea acestei capsule ia denumirea de cataracta capsulara)
-Cataracta subcapsulara (Aceasta poate fi subcapsulara anterioara sau subcapsulara
posterioara.Opacifierea are loc in imediata apropiere si dedesubtul capsulei cristaliniene)
-Cataracta polara(anterioara sau posterioara) – Sunt afectate extremitatile cristalinului-polii.
-Cataracta lamelara – Cand opacitatile sunt intre nucleul si cortexul cristalinului
-Cataracta suturala sau in forma de litera Y
-Cataracta totala – Cand cristalinul este opac in intregime.
Dupa nivelul de progresie,cataracta se clasifica in:
-Cataracta imatura
-Cataracta matura
-Cataracta intumescenta
-Cataracta hipermatura
-Cataracta Morganiana

Dupa cauza sau clasificarea etiologica, cataracta poate fi :

-Congenitala, din cauza unor posibile infectii intauterine, sindroame transmise genetic, etc.
-Degenerativa sau “legata de varsta”(senila)
-Traumatica , dupa lovituri penetrante sau nepenetrante la nivelul ochiului,electrocutare etc.
-Secundara altor stari morbide-patologice.(inclusiv cauze metabolice cum este diabetul zaharat)
-Toxica – dupa expunerea la toxine dar si la unele medicamente precum preparatele cortizonice
,amiodarona etc.)

Cataracta senilă se prezintă sub trei aspecte clinice:

a.Cataracta corticală care începe cu opacități progresive în scoarța cristalinului ce pot fi recunoscute cu
ochiul liber sub forma unor opacități albicioase,mai mult sau mai puțin întinse în câmpul pupilar.Această
formă de cataractă evoluează sub formă de cataractă moale.

Oricare ar fi forma de debut a opacităților cristaliniene,evoluția cataractei corticale se face în 2-3

ani,evoluând spre cataractă totală.Astfel,se deosebesc trei stadii de evoluție a cataractei corticale:

Stadiul de cataracta intumescentă care se caracterizează clinic prin proeminenta feței anterioare a
cristalinului care împinge irisul anterior și diminuează profunzimea camerei anterioare.În acest
stadiu,cristalinul are culoare alb-albăstruie cu reflex mătăsos și se poate observa pe fața acestuia
desenul stelei anterioare cristalinului.Cu timpul opacitățile cristalinului iși modifică aspectul și devin
difuze,înconjoară nucleul și se propagă spre periferie pentru a invada straturile superficiale pană la
contact cu cristaloida.În acest moment camera anterioară iși recapătă profunzimea normală iar
cristalinul capată o tentă mată,cataracta devenind matură.

Stadiul de cataractă matură se caracterizează prin observarea clinică la luminea zilei a cataractei,
cristalinului este opacifiat în intregime,având o culoare alb-sidefie în câmpul pupilar.În cataracta
matură,marginea pupilară a irisului este în contact cu suprafața cristalinului și între aceste doua
suprafețe nu apare nici o umbră.În această formă de cataractă luminatul transmis nu permite examenul
fundului de ochi.La examenul biomictoscopic,cu fasciculul focalizat,cristasloida anterioară are aspect
normal,fără opacifieri.După stadiul de intumescență volumul cristalinului revine la normal,cristaloida
rămâne netedă și intinsă datorită proprietății sale de elasticitate care ii permite să se retracteze fără
cute.

Stadiul de cataractă hipermatură sau cataractă morganiană apare în cazul evoluării opacifierii
cristalinului,dacă acesta nu se extrage prin operație.În tot acest timp,cristalinul păstrează un volum
constant,opacifierea difuză se extinde lent,de la centru spre periferie,treptat scleroza și opacitatea
cuprind toate straturile cristalinului până la capsulă astfel întregul cristalin se transformă într-un nucleu
dur,mare.

b.Cataracta nucleară care începe cu opacități situate profund în nucleul cristalinian,ce nu se văd cu
ochiul liber.Acest tip de cataractă evoluează sub formă de cataractă dură.

Se diferențiază doua forme clinice de cataractă nucleară:

Cataracta cu dublu focar se caracterizează prin densificarea și sclerozarea nucleului fetal care poate
atinge valori mari de -10,-12 dioptrii.

Cataracta neagră se caracterizează prin colorația brun închisă sau roșie a nucleului și a straturilor
posterioare.Culoarea burnă a cristalinului este dată de o tulburare metabolică,de aceea această formă
se produce în special la bolnavii diabetici.

c.Cataracta subcapsulară posterioară mai este numită și cataractă cupuliformă sau în farfurioară,nu se
observă la examenul direct,chiar dacă pupila este dilatată.La examenul biomicroscopic apare sub forma
unor opacități dense,cu aspect cristalin,separate prin orificii mici,rotunde ce seamană cu lichenul de pe
arbori.La examenul oftalmoscopic cu o lentilă de +20 dioptrii,opacifierile apar sub forma unui disc
întunecat,care se deplasează în sens invers cu mișcările ochiului.Această formă de cataractă are evoluție
lentă dar provoacă importante tulburări de vedere deoarece este localizată central.

II 5.Diagnosticul pozitiv de cataractă

Ținând seama de vârsta bolnavilor și scăderea acuității vizuale,diagnosticul de cataractă este ușor de
pus.

Examenul obiectiv arată culoarea alb-opalescentă a cristalinului în câmpul pupilar,examenul

oftalmoscopic arată opacități negre în câmpul pupilar în lipsa luminării pupilei iar examenul
biomicroscopic evidențiază sediul și întinderea leziunilor cu precizie.Nu trebuie să se excludă prezența
tulburărilor de vedere datorate scăderii acuității vizuale care la examenul fundului de ochi poate detecta
și o posibilă prezență a altor afecțiuni oculare.

Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu tulburări de transparență ale corneei,inflamații cronice ale
irisului și corpului ciliar,cu exudate în câmpul pupilar.Examenul câmpului vizual,al tensiunii
oculare,examenul biomicroscopic și al fundului se ochi,evită orice tip de confuzie.

II 6.Tratamentul

II 6.1. Medicamentos

II 6.2 Chirurgical
Din punct de vedere chirurgical, exista trei variante de corectie a cataractei:

1. Chirurgia extracapsulara. In cadrul acestei interventii se procedeaza la indepartarea

cristalinului, lasand intacta portiunea posterioara a capsulei care reprezinta invelisul extern al
cristalinului.

2. Facoemulsificarea. In acest caz, cristalinul se inmoaie prin actiunea undelor sonore si se

indeparteaza cu ajutorul unui ac. Portiunea posterioara a capsulei ramana intacta in cursul acestei
interventii, facoemulsificarea fiind o tehnica extracapsulara de corectie a cataractei.

3. Chirurgia intracapsulara. Interventia consta in indepartarea intregului cristalin impreuna cu

toata capsula, insa reprezinta o tehnica folosita destul de rar.
https://spitaltulcea.ro/Proceduri/PO-37-02%20-
%20Procedura%20privind%20%20operatia%20de%20cataracta.pdf

Tratamentul cataractei senile,este chirurgical. Înainte de intervenția chirurgicală se efectuează un

examen preoperator care constă într-o serie de determinari.

Se cercetează reflexul pupilar la lumină.Absența reflexului fotomotor arată că retina și-a pierdut
valoarea funcțională și intervenția devine astfel inutilă.

Se cercetează percepția si proiecția luminoasă în camera obscură,se folosește o sursă luminoasă care se
plasează la o distantă de 5 m față de persoana examinată.Se pune persoana examinată să precizeze
direcția în care se găsește sursa luminoasă. Această probă arată păstrarea sensibilității retiniene,cu
condiția ca sursa luminoasă să fie deplasată pentru a lumina succesiv diferite sectoare ale retinei.

Se măsoară tensiunea oculară

Se verifică permeabilitatea căilor lacrimale și se asicură lipsa de focare inflamatorii în vecinătatea

ochiului.Se face un frotiu de pe conjunctivă pentru a se cerceta posibilitatea existenței unor agenți
mocrobieni și depistarea eventualelor tipuri de agenți microbieni.În cazul existenței lor se vor trata
focarele infecțioase și abia apoi se va practica intervenția chirurgicală.

II 7 Complicatiile interventiei chirurgicale

II 7.1 Complicații intraoperatorii
Cele mai grave complicații, care pot determina un rezultat slab sau unul compromise sunt
de cauză infecțioasă și de cauză hemoragică.
Complicațiile de cauză infecțioasă pot fi evitate dacă se cercetează în prealabil existența
focarelor de infecție din vecinătatea ochiului sau din organism și se iau masurile necesare pentru
tratarea acestora înainte de operație.Aceste complicații infecțioase sunt de diferite
grade,începând de la o ușoară iridociclită până la supurații totale ale globului sau panoftalmii
prin care vindecarea este pierdută definitiv și ochiul trebuie eviscerat.
Hemoragiile de diferite grade,de la minime până la cele mai expulsive,sunt complicații
rare care se produc printr-un hematom al coroidei care impinge vitrosul anterior.Se face puncție
sclerală prin pars plana,la 6 mm de limb,pentru evacuarea sângelui și sutura firelor.
Alte complicații care pot aparea în timpul operației sunt:
 spargerea capsulei posterioare, pe care trebuie asezat cristalinul artificial - se poate rezolva
complet, printr-o tehnica chirurgicala adecvata (numai la indemana unui chirurg
experimentat) si instrumente speciale
 atingerea endoteliului cornean, cu edem cornean prelungit postoperator - poate fi prevenita
printr-o tehnica adecvata si folosirea unor substante speciale de protectie a corneei
 Ieșirea din vitros în 2% din cazuri,se previne printr-o sedare bună a bolnavului și
practicarea anesteziei generale în timpul operației

II 7.2 Complicații postoperatorii

Ochiul operat de cataractă este un ochi afac (lipsit de cristalin),lipsind din el un mediu
refringent de 10 dioptrii.După intervenția chirurgicală,ochiul devine hipermetrop în cazul în care
înainte de operație acesta era emetrop.Ochiul opera teste lipsit de acomodație,datorită lipsei
organului esențial care realiza această funcție(cristalinul).
 Astigmatismul
Lentila introculară nu corectează astigmatismul cornean determinat de intervenție și care ține
de locul si felul inciziei în raport cu limbul,profunzimea suturilor ,afrontarea buzelor
plăgii.Există astfel și un astigmatism cristalinian ca urmare a deplasării lentilei.
 Modificări de tonus ocular
.Hipotonia este mai rar întâlnită printr-o lipsă de eranșeitate perfectă a camerei anterioare
sau prin reacții uveale determinate de bioincompatibilitate.Hipertonia postoperatorie este mai
frecventă,datorită blocajului pupilar,uveitei hipertensive,prin reacții de bioincompatibilitate
tranzitorie.
 Distrofia corneeană poate fi produsă de contactul dintre implant și endoteliu,manevre
prelingite în camera anterioară,deplasări postoperatorii ale lentilei,calitatea soluțiilor
perfizate în camera anterioară.
 Complicații retiniene:
Edemul macular cistoid are o frecvență mai mare în extracțiile intracapsulare,se manifestă
prin apariția unor cavități microchistice intraretiniene,dispuse în petale de flori în jurul
foveei.
Dezlipirea de retină este determinate de leziuni degenerative retiniene și se culoarea
posterioară bruscă de vitros postoperator.Apare mai frecvent după extracția intracapsulară.

 infectia intraoculara - endoftalmita - cea mai grava complicatie a oricarei operatii

intraoculare, putand duce pana la pierderea vederii si chiar a globului ocular. Din fericire,
 daca se respecta anumite reguli de asepsie, este foarte rara. Odata aparuta insa, necesita o
interventie chirurgicala de urgenta si tratament antibiotic masiv.

Operatia de cataracta se desfasoara sub anestezie locala, ceea ce inseamna

ca pacientul este constient de ceea ce i se intampla, dar nu simte durerea.
Anestezia locala se poate efectua in doua moduri: cu injectie sau cu gel.
Operatia de cataracta se face la ochi diferiti, in zile diferite.

Operatia se numeste facoemulsificare cu ultrasunete si se desfasoara sub microscop. Incizia se

face la marginea corneei, are proprietatea de a se autosigila si are dimensiunea de aproximativ
2mm. Dupa incizie, chirurgul introduce in interiorul ochiului o substanta vascoelastica cu rol de
protectie si de a mentine forma anatomica. Cu ajutorul unei pense, chirurgul decupeaza partea
anterioara a sacului cristalinian, pentru a avea acces la cristalinul ce trebuie inlocuit. Apoi cu
ajutorul unei sonde ce emite ultrasunete, este aspirat cristalinul, lasand intact suportul acestuia,
sacul cristalinian, in care va fi introdus cristalinul artificial. Dupa introducerea cristalinului, se
spala substanta de protectie si se reface presiunea intraoculara. In cazul utilizarii unui cristalin
artificial foldabil, nu este necesara sutura (cusatura). Operatia de cataracta dureaza aproximativ 7
minute.

Dupa operatie, pacientul trebuie sa stea cu ochiul pansat 24 de ore.

TEHNICA CHIRURGICALA

 Anestezierea locala, cu sau fara injectie;

 Incizia corneana, autosigilanta;
 Introducerea substantei vascoelastice;
 Capsulorhexis - cu ajutorul unei pense sau a unui ac, se decupeaza partea anterioara a sacului
cristalinian;
 Faceoemulsificarea - un cateter manual este folosit pentru a distruge si a emuslifica
cristalinul cu ajutorul energiei ultrasunetelor. Emulsia rezultata este aspirata;
 Irigatie si aspiratie - Cortexul, care este stratul exterior al cristalinului, este si el aspirat.
Fluidul inlaturat este in permanenta inlocuit cu o solutie salina, pentru a preveni afectarea formei
anatomice a ochiului;
 Injectarea cristalinului artificial - Un cristalin artificial este introdus in sacul cristalinian,
exact in locul cristalinului natural. Dupa implantare, se spala substanta vascoelastica, se
introduce un antibiotic si se reface presiunea intraoculara;
 Injectie cu o substanta antiinflamatoare;
 Pansament.
https://www.cataracta.ro/operatia-de-cataracta (de aici luat)

Operatia de cataracta sub microscop operator

 in ziua operatiei se pun picaturi pentru dilatarea (marirea) pupilei
 se face anestezie locala (injectie sau picaturi in ochi); in cazul operatiei efectuate la copii sau la
persoane care nu colaboreaza, este necesara anestezia generala
 operatia se face sub microscopul operator
 se face o incizie (taietura) atat de mica incat nu necesita a fi cusuta la final (acest fapt va face
recuperarea postoperatorie rapida; este posibil in cazul cristalinelor foldabile, pliabile, imposibil
in cazul cristalinelor rigide)
 se utilizeaza tehnica facoemulsificarii (se distruge cristalinul natural cu ultrasunete si se
indeparteaza; ramane doar capsula, pielita lui posterioara)
 se inlocuieste cristalinul natural cu un cristalin artificial
 operatia, in cazurile obisnuite, necomplicate, dureaza mai putin de 30 minute
 cristalinul artificial ramane in ochi pe toata durata vietii (nu trebuie inlocuit)
 se panseaza ochiul
 a doua zi se face control, se indeparteaza pansamentul
 postoperator se face tratament cu picaturi (ce contin antiinflamator, antibiotic), se respecta
regulile de igiena
 dupa 5-6 saptamani de la operatie, se prescriu ochelari (daca a fost implantat cristalin
“progresiv”, aceasta etapa nu mai este necesara, acest cristalin permitand vedere clara atat la
distanta cat si la aproape)
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/tratamentul-cataractei (de aici luat)

https://vitreum.ro/?tratamente=cataracta (site bun-poze faine)

Tratamentul medicamentos

În pregătirea preoperatorie se pot utiliza următoarele soluții oftalmice prin instilare oculară în sacul
conjunctival:

-Tropicamidă 5 mg/ml (scopul acestui medicament este dilatarea pupilară)

-Fenefrin 10% (este un medicament a cărui substanță activă este Clorhidrat de fenilefrină 100 mg,scopul
medicamentului este dilatarea rapidă și pronunțată a pupilei)

-Pranoflog 1 mg/ml (este un medicament a cărui substanță activă este Pranoprofen,scopil

medicamentuli este antiinflamator,scade incidența edemului macular cistoid postoperator)

-Moxifloxacina 5mg/ml sau Levofloxacina (scop antibiotic cu foarte bună penetrabilitate oculară,folosit
pentru a evita o infecție oculară)
-Ampicilină 1000mg și Gentamicină 80 mg-Scop profilaxia infecțiilor

-Benoxi/Oftacain (substanța activă este oxybuprocaini hydrochloridum.Scop anestezic)

Pregătirea câmpului operator se face cu Betadină 10%

Intraoperator se utilizează următoarele soluții și medicamente:

-Viscoat (condroitin sulfat de sodiu) și Hipromel 2,5 % -substanța activă Hidroxipropilmetilceluloză de 25

mg în 1 ml.Scop menține o cameră profundă în timpul procedurilor chirurgicale pe segmentul anterior
ocular și protejează endoteliul cornean și alte țesuturi oculare

-Xilina 40mg/2ml sol.injectabilă,substanța activă –clorhidrat de lidocaină 40mg.Scop anestezic

Alte soluții:

-Contrast blue-conține albastru Tripan 1mg/1ml.Este folosit pentru colorarea capsulei anterioare
cristaliniene,facilitează vizualizarea țesutului fibros,intensifică vizualizarea capsulorexisului și limitează
riscul complicațiilor posibile.

-Miostat-substanța activă este Carbachol 0,01%,este folosit în cursul intervenției chirurgicale,ca miotic,la
nevoie

-Aprokam 50 mg-Conține cefuroxima sodică.Scop profilaxia infecțiilor postoperatorii

La sfârșitul operației se foloseste:

-Vigamox/Moxifloxacină sau Levofloxacină soluție oftalmică (se administrează 1 picătură în ochiul

afectat,de 3 ori pe zi dimineaţa, la prânz şi seara) + Tobradex unguent oftalmic –scop previne o infecție
sistemică severă sau profilaxia infecțiilor postoperatorii. Se aplică pansament ocular. Doza uzuală este o
cantitate mică (1,5 cm) de unguent care se aplică în sacul conjunctival ochiului afectat de trei sau patru
ori pe zi.

Postoperator

Imediat după intervenția chirurgicală pacientul trebuie să urmeze instrucțiunile doctorului în ceea ce
privește eventualele tratamente oculare.

Dacă apare durere,de obicei este moderată și se poate apela la antialgice orale obișnuite.

O durere discretă,o sensibilitate oculară,senzație de corp străin în ochi sunt normale dupa
intervenție.Pacientul este revăzut a doua zi,în cursul săptămânii următoare și la o lună de la
operație,când se poate prescrie o eventuală corecție cu ochelari.

Tratamentul postoperator constă în general în coliruri și durează de obicei 4 săptămâni.Pentru a instila

colirurile,pacientul se va spăla pe mâini,va trage ușor de pleoapa inferioară în jos și va picura 1-2 picături
în sacul conjunctival.Se lasă câteva minute,până șa aplicarea unui alt colir astfel ca acestea să nu se
elimine unul pe altul.Neadministrarea tratamentelor postoperatorii corect sau suficient poate duce la
afectarea permanentă a acuității vizuale.
-Tobradex este indicat pentru tratamentul inflamaţiilor suprafeţei oculare (corneea şi conjunctiva) şi
segmentului anterior al globului ocular (uveea), care răspund la tratamentul cu steroizi, în cazul în care
este o infecţie bacteriană sau există riscul unei infecţii bacteriene.

CAPITOLUL III Rolul AMG în îngrijirea bolnavului cu cataractă

III 1.Intervenții cu rol propriu și delegat în pregătirea preoperatorie
În pregatirea preoperatorie
–Se pregătește pacientul pentru examinarea ochiului și identificaea stadiului bolii
-Se explică pacientului și familiei sau aparținătorilor săi,în termini clari,accesibili,adaptați
nivelului lor de instrucție,ce înseamnă această boală și care sunt procedurile de tratament ale
acesteia
-Se precizează că tratamentul chirurgical este necesar doar în cazul tulburărilor grave de vedere
care infulențează desfășurarea normală a activităților cotidiene
-Se îmbracă pacientul în pajama sau cămașă de noapte
-Se îndepărtează protezele dentare mobile,se învelesc într-o bucată de tifon și se pun în noptiera
bolnavului
-Se educă bolnavul să meargă la toaletă pentru a-și goli vezica urinară înainte de intervenția
chirurgicală
-Se măsoară și se notează in foaia de observație a pacientului valorile funcțiilor
vitale(temperatură,puls,tensiune arterială,respirație)și vegetative (scaun,diureză)
-Se pregătește bolnavul psihic prin informare și explicare
-Se obține consimțământul informat al pacientului pentru realizarea intervenției chirurgicale
-Se spală mâinile bine cu apâ și săpun sau soluție dezinfectantă și se îmbracă manuși sterile sau
de unică folosință
Intervenții cu rol delegat:
-Se face pregătirea preoperatorie locală a pacientului:
 se tund genele cu o forfecuță unsă cu vaselină,în timp ce bolnavul stă în poziție
semișezândă pe scaunul oftalmologic,cu ochii închiși ca și atunci când doarme
 Se verifică permeabilitatea canalului lacrimal prin injectarea unei soluții saline de ser
fiziologic ,prin orificiul intern inferior al canallui lacrimal,utilizând un ac bine adaptat la
o seringă de 1-2 ml
 Se spală ochiul prin instilarea repetată a unei soluții izotone (NaCl 0,9%) pentru a
îndepărta secrețiile oculare
-Se sistează alimentația per os cu cel putin 12 ore înainte de operație (în caz de anestezie
generală)
-Se face clismă evacuatoare cu o seară înaintea interveției chirurgicale dacă medicul indică
-Se recoltează produse biopatologice pentru examene de laborator:
glicemie,uree,TGO,TGP,examen-sumar de urină,examen citobacteriologic al secreției oculare
-se conduce pacientul la examene de specialitate: examen cardiologic – EKG și radiografie
pulmonară
-Se face tratamentul topic prescris de medic preoperator

III 2.Intervenții cu rol propriu și delegat în pregătirea postoperatorie

Intervenții cu rol propriu
-Se crează condiții optime de microclimat(temperatura 20-21 °C,umiditate 50-60%,lumină
adecvată,nici prea puternică nici prea slabă,ventilație natural fără curenți de aer)
-Se monitorizează și notează în foaia de observație a pacientului valorile funcțiilor
vitale(temperatură,puls,tensiune arterială,respirație)și vegetative (scaun,diureză)
-Se verifică presiunea intraoculară a pacientului și se notează in foaia de observație
-Se supraveghează pansamentul ocular pentru a îl menține curat
-Se educă pacientul să ceară ajutor ori de câte ori are nevoie
-Se instruiște pacientul în ceea ce privește efectuarea igienei postoperatorii
-Se supraveghează și se ajută pacientul în desfășurarea activităților de bază,alimentare și igienă
pentru a evita riscul accidentării
-Se educă pacientul să nu facă mișcări bruște să nu facă mișcări de flexie anterioară a
trunchiului,să evite ridicarea de greutăți,să nu se frece la ochiul operat,să evite tusea sau strănutul
și să nu doarmă pe partea operată pentru a evita complicațiile
-Se susține psihic pacientul, conștientizându-l că vederea se recapătă parțial, iar trecerea timpului
poate aduce rezultatul dorit;
-Se explică pacientului importanța respectării indicațiilor medicale postoperatorii și a
tratamentului pe care acesta îl va urma la domiciliu postoperator
-Se învață pacientul să folosească medicamentele prescrise de medic
-Se educa pacientul să se prezinte după externare la controale periodice, să utilizeze corect
ochelarii cu lentile convexe pentru distanță și citit ( în cazul în care intervenția chirurgicala a
constat în extragerea cristalinului, fără implant de cristalin artificial)
Intervenții cu rol delegat
-Se face tratamentul topic prescris de medic,cu soluții sau unguente pentru a prevenii infecțiile,a
reduce inflamația și stimula vederea
-Se schimbă pansamentul ocular la indicația medicului