ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU

CATARACTĂ

Coordonator: Prof.Stanciu Maria

Îndrumător de proiect: Prof.Stanciu Maria
Absolvent: Ene Cristina

2019
 DEFINIȚIE

Cataracta este o tulburare parțială sau totală a

transparenței cristalinului, care provoacă o scădere
importantă a vederii, ajungând până la pierderea acuității
vizuale.

După condițiile diferite în care se produc aceste

opacifieri ale cristalinului se pot diferenția mai multe tipuri
de cataractă, dintre care cea mai frecventă este cataracta
întâlnită la persoanele în etate și poartă numele de catractă
senilă.
 ETIOLOGIE

Deoarece este lipsit de vase, patologia cristalinului se reduce la

tulburari de transparență și dislocări sau luxații și subluxații. Fiziopatologic se
pot distinge două tipuri de opacifieri ale cristalinului:

Primul tip de opacifiere a cristalinului constă în opacifierea nucleară

datorată procesului de îmbătrânire prin împingerea fibrelor vechi spre
centru,unde sunt comprimate într-o masă rigidă, procesul fiind asociat cu
fotooxidarea ultravioletă a triptofanilui sau a altor cromofore care ii oferă o
culoare cenușiu-gălbuie.
 Al doilea tip de opacifiere este întotdeauna patologic și se
caracterizează prin apariția cataractei corticale. Modificările biochimice
care apar în cataractă includ schimbări ale conținutului de apă al
cristalinului, pierdere de potasiu, creșterea concentrației de calciu, scăderea
consumului de oxigen, scăderea concentrației de acid ascorbic, scăderea
proteinelor solubile și oxidarea componentelor membranale.

Cataracta se produce prin îmbătrânirea mitocondrilor care

antrenează o diminuare a energiei disponibile cu încetinirea transportului
activ și scăderii metabolitilor necesari sintezei proteice.
 SIMPTOMATOLOGIE

Simptomele subiective se manifestă prin :

• Scăderea acuității vizuale: Tulburarea vederii se manifestă progresiv,
printr-un văl situat înaintea obiectelor și este simptomul comun pentru
toate formele clinice de cataractă. Această tulburare apare precoce,
frecvent atunci când opacifierea cristalinului este situată în centrul
câmpului pupilar și tardiv și intermitent atunci când opacifierea
cristalinului este situată la periferie.
În unele cazuri diminuarea acuității vizuale nu se face în mod
progresiv, ci în etape succesive.

• Fotofobie la o lumină difuză,uneori cu perceperea obiectelor deformate,

ce se manifestă în special la vederea de departe și se ameliorează prin
utilizarea lentilelor fumurii.
• Miodezopsia este un simptom variabil, care constă în perceperea unor
puncte negre asemănătoare unor muște zburătoare în câmpul vizual.
Acest simptom este mai frecvent atunci când bolnavul se examinează
atent, iar opacitătile sunt diseminate în câmpul pupilar. Apar și dispar
cu mișcările ochiului sau ale clipitului.

• Diplopia și poliopia monoculară este un alt simptom subiectiv al

pacienților cu cataractă. Este un simptom mai rar întâlnit care se
definește prin vederea în mai multe exemplare a obiectelor de
dimensiuni mici, strălucitoare sau a unor surse luminoase.
 SEMNE

Într-un stadiu incipient, examenul clinic nu arată anomalii,

cristalinul având aspect transparent. La luminatul lateral, fără ca
pupila să fie dilatată, se pot observa opacități fine situate în aria
pupilară și în straturile anterioare ale cristalinului cu o colorație alb
cenușie a câmpului pupilar, opacitățile periferice sau cele posterioare
ramân neobservate, de aceea examenul complet necesită dilatarea
pupilei.

Opacitățile cristaliniene pot fi de diferite forme (spiculi

cuneiformi, punctiforme, în sector), apar alb-cenușii pe un fond
negru la luminatul focal sau la biomicroscop și negre pe fond roșu-
portocaliu la examenul oftalmoscopic.
 CLASIFICAREA CATARACTEI LA ADULT

După aspectul și localizarea opacității cataracta se clasifică în:

• Cataractă corticală ;
• Cataractă capsulară ;
• Cataracă nucleară ;
• Cataractă subcapsulară ;
• Cataractă polară ;
• Cataractă lamelară;
• Cataractă suturală sau în forma literei Y;
• Cataractă totală.

După cauză sau clasificarea etiologică, cataracta poate fi:

• Congenitală, din cauza unor posibile infecții intrauterine, sindroame

transmise genetic;
• Degenerativă ;
• Traumatică, în urma unor lovituri penetrante sau nepenetrante la nivelul
ochiului sau diverse traumatisme locale;
• Secundară altor stări morbide-patologice (inclusiv cauze metabolice cum
este Diabetul zaharat);
• Toxică, după expunerea la substanțe toxice dar și la unele medicamente
precum preparatele pe bază de cortizon,amiodarona.

După nivelul de progresie, cataracta se clasifică în:

• Cataractă imatură;
• Cataractă matură/senilă;
• Cataractă intumescentă;
• Cataractă hipermatură;
• Cataractă Morganiană.
 DIAGNOSTICUL POZITIV DE CATARACTĂ

Ținând seama de vârsta bolnavilor și scăderea acuității

vizuale,diagnosticul de cataractă este ușor de pus. Acesta se bazează pe:
• Examenul obiectiv arată culoarea alb-opalescentă a cristalinului în câmpul
pupilar;
• Examenul oftalmoscopic arată opacități negre în câmpul pupilar în lipsa
luminării pupilei;
• Examenul biomicroscopic evidențiază sediul și întinderea leziunilor cu
precizie;
• Acuitatea vizuală;
• Tensiunea intraoculară sau tonometria oculară;
• Biometria oculară;
• Tomografia oculară;
• Microscopia speculară;
 TRATAMENTUL CATARACTEI

În pregătirea preoperatorie se pot utiliza următoarele soluții oftalmice

prin instilare oculară în sacul conjunctival:
• Pentru producerea midriazei se folosesc Fenefrin 10% sau Tropicamidă 5
mg/ml;
• Pentru a evita apariția unor infecții se folosesc Moxifloxacina 5mg/ml,
Levofloxacina , Ampicilină 1000mg și Gentamicină 80 mg;
• În scop anestezic se folosesc Benoxi/Oftacain sau Xilina 1%.
Pregătirea câmpului operator se face cu Betadină 10%.
Intraoperator se utilizează următoarele soluții și medicamente:
• Pentru menținerea unei camere profunde în timpul procedurii chirurgicale
pe segmentul anterior ocular și protejearea endoteliul cornean și alte
țesuturi oculare se folosește Viscoat(condroitin sulfat de sodiu) și
Hipromel 2,5 % ;
• Pentru colorarea capsulei anterioare cristaliniene și facilitarea vizualizării
țesutului fibros se folosește Contrast blue(conține albastru Tripan 1mg/1ml)
În cursul intervenției chirurgicale, ca miotic, la nevoie se folosește
Miostat.
Postoperator se pot folosi urmatoarele medicamente:
Vigamox/Moxifloxacină sau Levofloxacină soluție oftalmică + Tobradex unguent
oftalmic pentru prevenirea unei infecții sistemice severe sau profilaxia infecțiilor
postoperatorii. Se aplică pansament ocular.
Tratamentul chirurgical al cataractei se desfășoară sub anestezie locală cu
injecție sau cu gel.
Tehnica chirurgicală se efectuează după următorii pași:
1.Anestezierea locală, cu sau fără injecție: 2. Incizia corneană, autosigilantă:

3. Introducerea substanței vâscoelastice; 4.Capsulorhexis

5.Facoemulsificarea
6. Irigație și aspirație

7. Injectarea cristalinului artificial 8.Injecție cu o substanță antiinflamatoare;

9. Pansament
 STUDIU DE CAZ CLINIC

DATE DE IDENTITATE SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ

Nume: M. Situația familială: văduv

Prenume: G Situația socială: pensionar
Vârsta: 75 ani Profesia anterioară pensionării: sudor naval
Sex: Masculin
Domiciliul: Mangalia, județul Constanța

ANTECEDENTE
Heredo-colaterale: fără importanță
Personale patologice HTA diagnosticată în anul 2001 sub tratament
Factori de risc legați de mediul de viață: Afirmă că a lucrat timp de 30 de ani în șantierul
naval,unde suda nave și nu purta întotdeauna masca pentru sudură,a fost expus la lumina
puternică rezultată din flamă și la radiații UV ce au un impact negativ asupra vederii.
 ISTORICUL BOLII

Pacientul M.G. de sex masculin, cu vârsta de 78 de ani, cu

domiciliul în Mangalia, județul Constanța, se prezintă cu bilet de
trimitere de la medicul de familie, la un cabinet oftalmologic din
Constanța, unde acesta este consultat. În urma consultului, i se
recomandă internarea în secția de oftalmologie a Spitalului Clinic
Județean de Urgență Constanța, unde se internează pe data de
11.06.2019 în vederea realizării intervenției chirurgicale la ochiul
stâng.

La examenul clinic efectuat de medicul specialist la

internare, se constată: La examenul microscopic:
-Conjunctive AO normal colorate, fără secreții;
-Sclere AO alb stafidii;
-Cornee AO clară, transparentă;
-Camera anterioară OD medie, OS mica;
-Iris AO-integru;
-Pupile AO rotunde, reactive
-Cristalin OD-cataractă subcapsulară posterioară și corticală în evoluție,
OS-Cataractă matură;
-Orbită AO structură normală;
-Aparat lacrimal AO de structură și funcționalitate normală, căi lacrimale
AO permeabile.

La examenul funcțional al ochiului:

-Reacție pupilară la lumină, la convergență AO reactive, dimensiunile

pupilare 2-4mm, tensiunea intraoculară OD 19mmHg și OS 18mmHg, fără
tulburări de mobilitate, tulburări subiective OD<OS.
 Am analizat și cules datele, pe data de 13.06.2019 prima zi
postoperator,ziua 3 de internare, am constatat următoarele nevoi afectate: a
comunica, a evita pericolele, a fi curat îngrijit, a fi util.

 A comunica: Pacientul este sociabil, prezintă un limbaj coerent, inteligibil,

adaptat nivelului său de instrucție. Percepe corect mesajul care i se
transmite, nu prezintă tulburări de vorbire, articulare sau pronunție. Prezintă
bandaj ocular la ochiul stâng. Afirmă că vede în ceață cu ochiul drept și
aduce aproape de ochi obiectele pentru a le vedea.

 A evita pericolele: Pacientul nu prezintă capacitatea de a se proteja singur

deoarece a fost operat la OS și prezintp bandaj ocular, iar cu OD vede în
ceață. Acuitatea vizuală este diminuată și pacientul evită să se deplaseze
pentru a nu se accidenta.
 A fi curat,îngrijit: Pacientul prezintă un aspect curat,nu emană mirosuri
neplăcute,afirmă că medicul i-a recomandat să evite spălarea pe față.Acesta
evită să își facă toaleta (să se spele pe dinți sau pe corp).

 A fi util: Pacientul afirmă că se simte o persoană împlinită din punct de

vedere material si familial. Îi este teamă că boala îi va afecta viața socială și
că va ajunge să se opereze și la ochiul drept.

Diagnosticele de nursing pentru nevoile afectate sunt:

Pentru nevoia a comunica: Perturbarea comunicării verbale la nivel

senzorial(vizual)legată de intervenția chirurgicală, prezența bandajului ocular
la OS și vederea încețoșată la OD manifestată prin aducerea obiectelor aproape
de ochi și verbalizarea vederii încețosate cu OD.
Pentru nevoia a evita pericolele: Risc pentru cădere legat de scăderea
acuității vizuale la OD și prezența bandajului ocular la OS.
 Pentru nevoia a fi util: Risc pentru scăderea stimei de
sine legat de vederea slabă la OD și prezența bandajului ocular la
OS.
Pentru nevoia a fi curat,îngrijit: Deficit de autoîngrijire,
de a-și face igiena legat de scăderea acuității vizuale la OD și
prezența pansamentului ocular la OS, manifestat prin inabilitatea
de a-și face singur igiena corporală.
Dintre examele biologice din sânge efectuate se constată
următoarele modificări:
Examene cerute Rezultat Valori normale
HLG
Eozinofile 0,01mii/µL 0,05-0,7mii/µL
Biochimie
Colesterol HDL 32mg/dL <= 40mg/dL
Colesterol LDL 119mg/dL <100mg/dL
Trigliceride 163mg/dL <150mg/dL
 Pacientul se internează pe data de 11.06.2019,se face testarea
intradermică cu antibiotic la Ampicilină și Gentamicină al cărei
rezultat este negativ și se începe administrarea tratamentului cu
antibiotic.
Pacientul este pregătit pentru intervenția chirurgicală,i se
face acestuia instrucție cu privie la intervenția la care urmează să fie
supus.Se face instrucție cu privire la regimul pe care urmează să il
adopte preoperator.
În data de 12.06.2019 Se face pregătirea preoperatorie a
pacientului,se verifică dacă acesta a respectat instrucțiunile medicului
cu privire la regimul impus,se fac instilații cu Xilină 1% la OS.
La ora 09 30 pacientul este condus la sala de operații unde se
practică facoemulsificarea cristalinului opacifiat, sutură cu fir,
injecție subconjunctivală cu Gentamicină și Dezametazonă și implant
de cristalin artificial.
 La ora 09 42 pacientul este adus la salon, prezintă perfuzie i.v. la
brațul drept.Este așezat în decubit dorsal și se educă acesta să mențină repaus
la pat,să nu facă mișcări de flexie anterioară a trunchiului și să evite asezarea
în pat pe partea operată.
Postoperator pacientul prezintă o stare bună și este atent la indicațiile
medicale.
Pe data de 13.06.2019 la ora 09 00 pacientul este condus la sala de
pansamente.La schimbarea pansamentului ocular, medicul apreciază starea
pacientului și aspectul local și constată o evoluție favorabilă. La schimbarea
pansamentului se fac instilații cu Betabioptal și Tobradex unguent.
Se decide continuarea tratamentului medicamentos stabilit, i se
permite reluarea regimului hiposodat,hipolipidic.
Pacientul se deplasează pe distanțe scurte cu ajutor, făcând pași mici,
acesta evită la indicațiile medicului mișcări de flexie anterioară a trunchiului.
 În data de 14.06.2019 la ora 09 00 pacientul este condus la sala de
pansamente unde medicul observă o evoluție favorabilă locală.Sub respectarea
tratamentului medicamentos stabilit și a regimului igieno-dietetic,evoluția
pacientului este favorabilă, acesta respectă indicațiile medicale. Nu au existat
complicații postoperatorii.
Pacientului i se îndepărtează bandajul ocular la OS, acesta afirmă că
după îndepărtarea bandajului se simte mai autonom și că este mai încrezător
in sine. Încearcă să își realizeze igiena singur, la baia din salon și să se
descurce fără a cere ajutor.
După îndepărtarea pansamentului se deplasează singur,fără a cere
ajutor.
Afirmă în continuare că îi este teamă că slăbirea vederii la ochiul
drept îi va afecta viața socială.
Pe data de 15.06.2019 Se decide externarea pacientului și i se
recomandă acestuia respectarea indicațiilor medicale date de medic la
domiciliu și revenirea la controlul medical pe data de 22.06.2019
 VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE ȘI TIMPUL ACORDAT!