Creşterea performanţei sportive

la echipa universitară de baschet "Politehnica" Bucureşti

CREŞTEREA PERFORMANŢEI SPORTIVE LA ECHIPA

UNIVERSITARĂ DE BASCHET "POLITEHNICA" BUCUREŞTI
Lect. univ. dr. Marin PETROF
Universitatea Politehnica din Bucureşti

Abstract

The purpose of this paper is increasing the sporting performance through enhancing the
efficiency index of basketball team members as well as the team.
The evaluation is an essential part of the educational program, because it is a scientifically
enterprise able to let us determine the level of the previously set objectives were achieved
or not in this program, and if the decisions taken were justified or not.
Because all concerns lead to streamlining sport training, the evaluation of the effects of the
training gets a special importance, as well as the other steps of designing, programming
and development of activities.
Thereby, without ignoring the need of knowing exactly the players performances, the
evaluation has the role of orienting the instructing program and sustaining its systematic
adjustment, to guide and stimulate the learning process, making both of them more
efficient.
Calculating the efficiency index of the players and team made the index grow significantly,
and the final results, by the number of games won led to better places in the top of National
College Championships.
Keywords: bascket universitary team, exercise’s eficiency, performance

Scopul lucrării
Creşterea performanţei sportive prin îmbunătăţirea indicelui de eficienţă al
echipei şi a jucătorilor de baschet.
Ipoteză:
• Creşterea detentei duce la îmbunătăţirea procentajelor la aruncările
la coş?
• Detenta influenţează pozitiv numărul recuperărilor în atac şi în apărare şi
implicit performanţa sportivă?
Sarcinile cercetării
Pentru elaborarea lucrării am stabilit următoarele sarcini:
• documentarea bibliografică de specialiate;
• stabilirea ipotezelor de cercetare;
• alegerea lotului pentru cercetare;
• elaborarea fişelor de înregistrare şi stabilirea indicatorilor de
înregistrare;
• înregistrarea datelor şi prelucrarea lor;

Vol II• Nr. 2 • 2010

Marathon

• calcularea indicelui de eficienţă al jucătorului şi al echipei;

• punerea în tabel şi sintetizarea datelor pentru uşurarea analizelor
ulterioare;
• elaborarea concluziilor şi redactarea lucrării.
Metode de cercetare:
• metoda studiului bibliografic;
• metoda experimentului ameliorativ;
• metoda observaţiei;
• metoda de măsurare şi evaluare;
• metoda statistico-matematică.
Conţinutul experimentului
Am folosit exerciţii de stretching, exerciţii pliometrice, exerciţii de forţă cu
programe diferenţiate (pe posturi) personalizate pe jucători.
Exerciţii pliometrice
Materiale necesare:
 o ladă de 100 cm lungime, 60 cm lăţime, înălţime 40 cm;
 minge de baschet;
 minge medicinală;
 halteră;
 centura de îngreunare cu plumb.
EX. 1 Din poziţia stând pe ladă se coboară fără săritură, la contactul cu
solul urmează săritura (se pune accent pe viteza de execuţie).
EX. 2 Din poziţia stând pe ladă, călcâiele trebuie să atârne peste margine,
se coboară fără săritură, la contactul cu solul urmează săritura înapoi până la
poziţia de început (accent pe viteza de execuţie).
EX. 3 Stând lângă ladă cu un picior pe podea şi celălalt pe ladă, cu
ajutorul braţelor urmează ridicarea pe ladă şi tragerea la piept a piciorului care a
fost pe sol. Exerciţiul este mai eficient dacă folosim îngreuierea sportivului cu
centura cu plumb (10, 15, 20 kg) sau haltera pusă pe umeri (pentru dezvoltarea
forţei + rezistenţei).
EX. 4 Se aşează lada la 1,5-2 m de coş. Sportivul stă pe ladă cu mingea
(de baschet sau medicinală) în mâini. Coboară fără săritură, apoi execută săritură şi
aruncare la coş.
EX. 5 La fel ca la exerciţiul precedent, distanţă 1,5-2 m faţă de coş.
Sportivul stă pe ladă cu mingea de baschet (sau medicinală) în mâini, îşi aruncă
mingea în sus, urmează prinderea şi aruncare la coş sau pasă la un coechipier. După
aruncare, coechipierul recuperează mingea, în timp ce sportivul se pregăteşte
pentru următoarea recuperare.
EX. 6 Distanţă 1,5-2 m faţă de coş. Sportivul stă pe ladă, cu mingea de
baschet în mâini, pasează colegului cu care se antrenează, după care prin păşire sau

Vol II • Nr. 2 • 2010

 Creşterea performanţei sportive
la echipa universitară de baschet "Politehnica" Bucureşti

prin săritură ajunge pe sol şi urmează săritură pentru recuperarea mingii urmată de
aruncare sau pasă. Sportivul care execută îşi reia poziţia de start, iar celălalt
recuperează mingea (dacă exerciţiul presupune aruncare la coş). Se poate folosi
vesta de îngreuiere cu plumb.
Dezvoltarea forţei
Membrele inferioare
F 1
 sărituri pe loc, cu ridicarea genunchilor la orizontală, 3 serii x 15,
20 de repetări între serii, pauză 45 sec - 1 min;
 paşi săriţi 3 x 30 m;
 paşi săltaţi 3 x 30 m;
 ridicări pe vârfuri cu haltera pe umeri (spatele drept), 3 serii x 15,
20 x 30, 40 kg diferenţiat pivoţi, extreme, fundaşi, pauză 1 min;
 aruncări la coş din dribling (stânga, dreapta) 1 min.
F 2
 semigenuflexiuni cu haltera pe umeri, ridicări rapide, 3 serii de 10, 15 x
x 30, 40 kg diferenţiat pivoţi, extreme, fundaşi;
 ridicări pe vârfuri cu haltera, 3 serii de 10, 15 x 30, 40 kg diferenţiat
pivoţi, extreme, fundaşi;
 sărituri pe loc cu haltera, 3 serii de 30 sec x 30, 40 kg diferenţiat pivoţi,
extreme, fundaşi, pauză 1 min;
 sărituri cu coarda, 3 serii x 30 sec, pauză 1 min;
 aruncări la coş din săritură, 3 serii x 30 sec, pauză 1 min (aruncările la
coş din apropierea panoului dreapta, stânga).
F 3
 mers fandat cu haltera, 3 serii (20 kg x 15, 20, 30 m);
 sărituri pe loc, 3 serii x 50, 75, 100;
 săritură în lungime de pe loc, 3 serii x 10, 15 repetări;
 sărituri cu coarda, 3 serii x 30 sec, pauză 1 min;
 aruncări la coş din săritură cu doi pasatori, 3 serii x 30, 40 sec.
F 4
 triplu salt fără elan 10 repetări;
 săritura în lungime de pe loc 10, 15 repetări;
 genuflexiuni, 3 serii x 10 repetări x 30 kg, pauză 2 min;
 sărituri pe loc cu bara de haltere pe umeri, 3 serii x 30, 40 repetări;
 aruncări la coş din săritură cu pasator, 3 serii x 30 sec, pauză 1 min.

Vol II• Nr. 2 • 2010

Marathon

Membrele superioare
F 1
 flotări, 3 serii x 10, 20, 30 repetări;
 pase cu mingea medicinală, 3 serii x 30 sec, pauză 30 sec;
 pase cu mingea de baschet, 3 serii x 30 sec, pauză 30 sec;
 izometrie, 10 sec la bara fixă, pauză 30 sec;
 tracţiuni, 3 serii x 6, 8, repetări.
F 2
 împins culcat (culcat pe spate, împins de la piept), 3 serii x 2-6 repetări
x x 30, 40 kg;
 ridicarea ganterei de la occipital în sus, 3 x 15, 20 repetări x 10, 15 kg;
 pase cu mingea de baschet, 3 serii x 30, 45 sec, pauză 30 sec - 1 min;
 aruncări cu mingea medicinală la perete, 3 x 5, 7, 10 repetări;
 şansarea contraatacului cu pasă lungă, 3 x 10 repetări.
F 3
 aruncat cu haltera de 20 kg - îndoiri şi întinderi de braţe cu haltera la
piept, 3 serii x 15 repetări, pauză 1 min;
 sărituri cu mingea medicinală în mână, 3 x 10 repetări, pauză 1 min;
 pase cu mingea medicinală, 3 serii x 30 sec, pauză 1 min;
 flotări cu desprindere, 3 x 10 repetări, pauză 1 min.
F 4
 întinderi şi îndoiri de braţe cu gantera de 5, 8, 10 kg, 3 serii x 25
repetări pentru fiecare braţ;
 aruncări la coş cu mingea grea de 1 kg, 3 serii x 10 aruncări;
 aruncări la coş cu mingea de baschet, 3 serii x 10 aruncări.
Între aruncările de la semidistanţă se execută aruncări libere.
Exerciţii combinate
Fc 1
 flotări, 3 serii x 10, 15 repetări;
 abdomen, 3 serii x 30 sec, ridicarea trunchiului la 900 din culcat dorsal;
 semigenuflexiuni cu haltera, 3 serii x 20 repetări x 30, 40 kg diferenţiat
în funcţie de post;
 ridicări pe vârfuri cu haltera, 3 serii x 30, 40 kg diferenţiat în funcţie
de post;
 pase de la piept cu mingea medicinală, 3 serii x 30 sec;
 pase de la piept cu mingea de baschet, 3 serii x 30 sec.
Fc 2
 extensia trunchiului din culcat facial în 30 sec. Exerciţiul constă din
ridicarea trunchiului cu braţele la ceafă din culcat facial.

Vol II • Nr. 2 • 2010

 Creşterea performanţei sportive
la echipa universitară de baschet "Politehnica" Bucureşti

Fc 3
 alergare cu joc de gleznă, 3 x 15 m execuţie rapidă;
 alergare cu genunchii sus, 3 x 15 m execuţie rapidă;
 alergare cu start din picioare, 3 x 15 m, tempo ¾, start la comandă,
pauză 3-4 min;
 alergare cu start din picioare, 2 x 30 m, tempo ¾, start la comandă,
pauză 3-4 min;
 alergare cu start din picioare, 2 x 15 m, tempo ¾, start la comandă,
pauză 3-4 min.
Fc 4
 alergare cu joc de gleznă, 3 x 20 m execuţie rapidă;
 alergare cu genunchii sus, 3 x 20 m execuţie rapidă;
 sărituri cu coarda, 3 x 20 sec execuţie rapidă;
 sărituri cu coarda din alergare 20 m, sprint 10 m, 3 serii;
 alergare cu start din picioare, 2 x 30 m, tempo ¾, start la comandă,
pauză 3-4 min;
 alergare cu start din picioare, 1 x 50 m, tempo ¾, start la comandă,
pauză 3-4 min.
Fc 5
 pas sărit, 3 x 30 m execuţie rapidă;
 pas săltat, 3 x,3 m execuţie rapidă;
 alergare cu start din picioare, 3 x 15 m, tempo ¾, start la comandă,
pauză 3-4 min;
 alergare cu start din picioare, 3 x 30 m, tempo ¾, start la comandă,
pauză 3-4 min;
 triplu salt fără elan 6-8 repetări.
Fc 6
 alergare pe scări, 4 x 10 trepte execuţie rapidă;
 alergare cu genunchii sus 15 m, sprint 15 m execuţie rapidă;
 alergare cu start din picioare, 2 x 15 m, tempo ¾, start la comandă,
pauză 3-4 min;
 alergare cu start din picioare, 1 x 30 m, tempo ¾, start la comandă,
pauză 3-4 min;
 alergare cu start din picioare, 1 x 50 m, tempo ¾, start la comandă,
pauză 3-4 min.
Fc 7
 alergare uşoară 15 min;
 alergare 600 m, 2'10” - 2'20”, pauză 6 min;
 alergare 2 x 300 m, 50” - 55”, pauză 3 min.

Vol II• Nr. 2 • 2010

Marathon

Fc 8
 -alergare pe teren variat 12-15 min;
 alergare 800 m contracronometru.
Metode folosite pentru dezvoltarea forţei:
 metoda eforturilor maximale şi supramaximale;
 metoda eforturilor mijlocii;
 metoda eforturilor de tip exploziv (power-training);
 metoda lucrului în circuit;
 metoda eforturilor segmentare;
 metoda eforturilor până la refuz;
 metoda contracţiilor izometrice.

Concluzii

„Evaluarea este parte integrală şi esenţială a programului educaţional,

deoarece este o antrepriză ştiinţifică aptă să ne ducă la determinarea gradului în
care obiectivele dinainte fixate în program au fost atinse sau nu, dacă deciziile luate
se justifică sau nu”. (N. Vinteanu)
În urma studiului elaborat am ajuns la următoarele concluzii:
• Calculând media aritmetică a detentei echipei s-a observat că testarea
iniţială a fost de 69 cm, iar la testarea finală media a fost de 75 cm. Acest lucru
arată îmbunătăţirea performanţei cu 6 cm.
• Numărul recuperărilor ofensive a crescut de la 7 la 11, iar recuperările
defensive de la 24 la 28, saltul cantitativ fiind de la 31 la 39 de recuperări pe meci.
• Procentajele aruncărilor la coş ale echipei au crescut de la 45,2 la 48,8.
• Atât în plan teoretic, cât şi practic experimentul a fost reuşit.
• Deoarece toate preocupările converg spre eficientizarea pregătirii
sportive, evaluarea efectelor antrenamentului capătă o importanţă deosebită,
precum şi fazele de proiectare, programare şi desfăşurare a activităţii.
• În antrenamentul sportiv, evaluarea este necesară pentru aprecierea
nivelului de realizare a obiectivelor cu caracter operativ şi curent. Este
recomandabil ca aceasta să se realizeze periodic şi chiar continuu, nu numai la
finalul activităţii, întrucât ea constituie o variabilă permanentă.
• Evaluarea nu trebuie concepută numai ca un control al cunoştinţelor, ci
ca o cale de perfecţionare ce presupune o strategie globală asupra formării.
• În consecinţă, fără a ignora necesitatea cunoaşterii cât mai exacte a
performanţei sportivilor, evaluarea are rolul de a orienta acţiunea de instruire şi de
a susţine reglarea ei sistematică, de a îndruma şi stimula activitatea de învăţare,
făcându-le pe amândouă mai eficiente.
• Calculând indicele de eficienţă al jucătorilor şi echipei, acesta a crescut
semnificativ, iar rezultatele finale, prin numărul de meciuri câştigate au dus la
clasarea pe locuri superioare la Campionatul Naţional Universitar.

Vol II • Nr. 2 • 2010

 Creşterea performanţei sportive
la echipa universitară de baschet "Politehnica" Bucureşti

BIBLIOGRAFIE

1. Colibaba-Evuleţ, Dumitru; Bota, Ioan, Jocuri sportive. Teorie şi metodică,

Editura Aldin, Bucureşti, 1998.
2. Dragnea, Adrian Constantin; Mate-Teodorescu, Silvia, Teoria sportului, Editura
FEST, Bucureşti, 2002.
3. Predescu, Teodora; Ghiţescu, Gabriel, Baschet. Pregătirea echipelor de
performanţă, Editura Semne, Bucureşti, 2001.
4. Petrof, Marin, Evaluarea performanţei în baschet, Editura Electronica 2000,
Bucureşti, 2008.
5. *** Buletin statistic – 2008

Vol II• Nr. 2 • 2010