Facultatea de Asistenţă Medicală şi Tehnică Dentară, Artă şi Cultură Fizică

PROBA TEORETICĂ – TEST GRILĂ

PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE
LA PROGRAMUL DE MASTERAT
„Ştiinţa motricităţii în activităţi didactice
şi de timp liber”
SESIUNEA: septembrie 2011

1. Conceptul de motricitate este definit ca fiind:

a. totalitatea actelor motrice efectuate de om în scopul realizării unor
sarcini imediate
b. însuşire a fiinţei umane de a efectua eforturi variate
c. calitate a omului înnăscută şi dobândită de a reacţiona cu ajutorul
aparatului locomotor la stimuli interni şi externi sub forma unei mişcări

2. Exerciţiile fizice, prin motivarea şi fundamentarea lor ştiinţifică, practicate

sistematic, influenţează:
a. dezvoltarea fizică şi moral-spirituală a omului
b. creşterea nivelului de trai al populaţiei
c. dezvoltarea bazei materiale sportive

3. Dezvoltarea fizică armonioasă presupune:

a. o creştere corectă a indicilor morfologici
b. un proces de acumulare cantitativă la nivelul principalelor ţesuturi ale
organismului
c. însuşire a fiinţei umane, înnăscută şi dobândită

4. Ştiinţa sportului este definită ca fiind:

a. “disciplina de sinteză care abordează problematica teoretică şi
metodică a procesului de instruire, de organizare şi proiectare a educaţiei
fizice şi sportului”
b. “totalitatea cunoştinţelor privind exerciţiile fizice, corelate într-un
sistem de noţiuni şi prezentate într-o teorie proprie, care stabileşte
principiile după care se prevăd, se valorifică şi se confirmă efectele
biologice şi spirituale în practica vieţii sociale”
c. “generalizarea practicii sportului sub forma cunoştinţelor ştiinţifice şi
datelor obiective, care reflectă principiile, metodele şi organizarea
pregătirii şi întrecerilor din diferite discipline, ramuri şi probe sportive
Calea Bucureşti, Nr. 75B, Targu-Jiu, 210150, Gorj, Romania
Tel: +40 253 223197, Fax: +40 253 223197
E-mail: fefs@utgjiu.ro
5. Mijloacele de bază specifice domeniului educaţiei fizice şi sportului cuprind:
a. exerciţiul fizic
b. calităţile motrice
c. gimnastica şi jocurile sportive

6. În activitatea de educaţie fizică şi sportivă, dezvoltarea calităţilor motrice are o

importanţă deosebită, ele reprezentând:
a. aptitudine a individului de a executa mişcări exprimate în indici de
forţă, viteză, îndemânare, mobilitate si rezistenţa
b. o caracteristică dobândită şi perfectibilă
c. o întrecere din diferite discipline, ramuri şi probe sportive

7. „Capacitatea organismului de a efectua un lucru mecanic de o anumită

intensitate, un timp îndelungat, fără scăderea eficienţei activităţii, în condiţiile
reprimării stării de oboseală” este definiţia calităţii motrice:
a. viteza
b. forţa
c. rezistenţa

8. Căţărare, escaladare, târâre, ridicarea si transportul de obiecte-greutăţi, tracţiune-

împingere reprezintă:
a. deprinderi motrice aplicativ-utilitare
b. calităţi motrice condiţionate
c. deprinderi specifice unor ramuri de sport

9. Ce însuşire caracteristică are calitatea motrică forţa ?

a. capacitatea aparatului neuro-muscular de a învinge o rezistenţă
b. metoda de bază prin care se măresc fibrele musculare
c. mijloc principal de mărire a duratei contracţiei musculare

10. Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrica forţa?

a. calitatea metabolismului
b. mărirea tensiunii muşchilor aflaţi în activitate, în efort
c. numărul deprinderilor motrice însuşite

11. Care procedeu metodic asigură dezvoltarea calităţii motrice forţa?

a. procedeul relaxării şi contracţiei musculare
b. repetarea exerciţiilor în tempou maxim
c. procedeul în circuit

12. Sistemul de educaţie fizică cuprinde ca subsisteme ale sale:

a. sportul pentru toţi
b. subsistemul învăţământului primar
c. sportul pentru handicapaţi

13. Educaţia fizică si sportul în ansamblul sistemului românesc contemporan face

parte din cel:
 a. economic
b. social
c. de apărare

14. Teoria educaţiei fizice si sportive abordează în principal problematica ce

vizează:
a. idealul, funcţiile si obiectivele domeniului
b. tipologia, structura si densitatea lecţiei de educaţie fizică în învăţământ
c. proiectarea activităţii didactice planificarea şi evidenţa activităţii de
educaţie fizică şi sportivă

15. Metodica educaţiei fizice si sportului abordează activitatea de educaţie fizică si

sport ca:
a. origine a ştiinţei domeniului şi relaţia cu celelalte ştiinţe
b. noţiuni fundamentale ale educaţiei fizice şi sportului
c. proces instructiv-educativ, cu componentele sale

16. Noţiunea de sistem al educaţiei fizice si sportului vizează:

a. teoria, practica si organizarea întregului domeniu al educaţiei fizice şi
sportului dintr-o ţară
b. procesul didactic, instructiv-educativ
c. continua afirmare a sportului de performanta

17. Idealul educaţiei fizice si sportului este determinat de:

a. procesul didactic, instructiv-educativ
b. societate
c. mijloacele specifice domeniului educaţiei fizice si sportului

18. Conceptul de educaţie fizică mai este cunoscut si sub denumirea de:
a. activitate corporala
b. sport
c. activitate desfăşurată în timpul liber

19. Istoria educaţiei fizice consemnează constituirea primelor sale sisteme în

perioada:
a. la mijlocul secolului al XIX-lea
b. la începutul secolului al XIX-lea
c. in anul 1900

20. Scopul sistemului german de educaţie fizică era:

a. un mijloc de pregătire militara a tineretului
b. valorificarea principiului intuiţiei in activitatea de educaţie fizică şi
sport
c. cunoaşterea biologică a omului

21. Sistemul educaţiei fizice din ţara noastră s-a impus împreună cu:
a. procesul de organizare a învăţământului
b. prin conţinutul sportiv al activităţii
 c. odată cu creşterea rolului educaţiei morale şi fizice în formarea
viitorului gentleman

22. Ce reprezintă menţinerea unei stări optime de sănătate în activitatea de educaţie

fizică si sport ?
a. un obiectiv mediu (intermediar)
b. un obiectiv special (operaţional)
c. o finalitate (obiectiv general)

23. . Vigoarea si rezistenţa fizică este considerată ca fiind:

a. un obiectiv special (operaţional)
b. o finalitate (obiectiv general)
c. un obiectiv mediu (intermediar)

24. Dezvoltarea fizică este rezultatul:

a. participării conştiente şi active la activitatea de educaţie fizică şi sport
b. practicării exerciţiilor fizice
c. instruirii cognitive prin lecţiile de educaţie fizică

25. Între formele de bază ale practicării exerciţiilor fizice se numără:

a. jocurile sportive
b. dansul
c. kinetoterapia

26. Jocurile de mişcare sunt alese în funcţie de:

a. tema precisă aleasă cu discernământ
b. avantajele materiale obţinute în urma practicării acestora
c. jocurile sportive practicate

27. Educaţia fizică la vârstă înaintată urmăreşte să asigure:

a. consolidarea dezvoltării calităţilor motrice
b. sporirea posibilităţilor funcţionale ale organismului
c. realizarea unei educaţii sportive

28. Printre numeroasele criterii clasice de clasificare a exerciţiilor fizice se află cele
ce vizează:
a. caracteristicile temporale: ritm, tempou, durată
b. după criteriul anatomic
c. după ritmul si tempoul mişcării

29. Exerciţiul fizic mai este definit ca fiind:

a. un act motric
b. un mijloc de bază al metodei modelării
c. un mod de comportare civilizată

30. Acţiunea motrică este considerată:

a. ansamblu de acte motrice
b. o calitate motrică de bază
 c. un gest motric

31. Activitatea motrică este definită ca fiind:

a. un gest motric
b. ansamblu de acţiuni motrice
c. mai multe deprinderi motrice de bază

32. Dezvoltarea fizică este rezultatul:

a. practicării exerciţiilor fizice
b. participării conştiente şi active la activitatea de educaţie fizică şi sport
c. instruirii cognitive prin lecţiile de educaţie fizică

33. Educaţia fizică este considerată ca fiind:

a. o activitate umană care contribuie la integrarea socială a individului
b. o activitate care valorifică toate formele de practicare a exerciţiilor
fizice, în direcţia urmăririi potenţialului biologic al omului
c. o componenta a educaţiei generale care valorifica sistematic ansamblul
formelor de exersare în scopul perfecţionării fiinţei umane

34. 3Condiţia fizică se defineşte ca fiind:

a. nivel al posibilităţilor motrice atins în procesul practicării exerciţiilor
fizice
b. nivel ridicat al pregătirii fizice necesare valorificării indicilor tehnici şi
tactici ai sportivului în concurs
c. reacţie voluntară a individului la situaţiile concrete în care se află

35. Capacitatea motrică mai este definită ca reprezentând:

a. capacitatea fizică
b. gestul motric
c. deprinderile motrice specifice

36. Sistemul mijloacelor educaţiei fizice si sportului se refera si la:

a. factorii naturali de călire
b. mijloacele de refacere a capacităţii de efort
c. igiena individuală a celor care practică educaţia fizică şi sportul

37. Obiectivele instructiv-educative ale educaţiei fizice urmăresc:

a. performanţe sportive de excepţie
b. dezvoltarea calităţilor motrice de bază
c. dezvoltarea spiritului de competitivitate în activitatea sportivă

38. Funcţiile educaţiei fizice si sportului pot fi:

a. de integrare în colectiv
b. asociate
c. materiale specifice domeniului

39. Funcţiile specifice educaţiei fizice si sportului sunt:

a. de emulaţie
 b. perfecţionarea dezvoltării capacităţii motrice
c. recreativă

40. Funcţiile asociate educaţiei fizice si sportului sunt:

a. de emulaţie
b. perfecţionarea dezvoltării capacităţii motrice
c. economico-materială

41. Factorii care influenţează creşterea si dezvoltarea corectă a corpului uman sunt:
a. genetici
b. instructiv - educativi
c. psihici

42. Funcţia igienică este considerată o funcţie:

a. specifică
b. biologică
c. asociată

43. Funcţia de emulaţie este o funcţie:

a. asociată
b. o cale de obţinere a performanţei sportive
c. o deprindere igienico-sanitară

44. Finalităţile domeniului educaţiei fizice si sportului sunt legate de:

a. scopurile sociale şi politice ale societăţii
b. baza materiala existentă
c. numărul cadrelor de specialitate ce activează în domeniul sportului

45. Taxonomia obiectivelor educaţiei fizice si sportului asigură:

a. stabilirea importanţei obiectivelor educaţiei fizice şi sportului ca
activitate socială
b. formularea şi ierarhizarea obiectivelor
c. stabilirea valorii obiectivelor educaţiei fizice şi sportului

46. Mijloacele de bază, specifice domeniului educaţiei fizice şi sportului cuprind:

a. exerciţiul fizic
b. calităţile motrice
c. gimnastica şi jocurile sportive

47. Exerciţiul fizic este considerat:

a. răspunsul spontan la stimuli externi şi interni sub forma unei mişcări
b. actul motric repetat sistematic si conştient
c. toate formele de activitate fizică executate

48. Conţinutul exerciţiilor fizice reprezintă:

a. totalitatea deprinderile utilitar-aplicative şi de bază
b. calităţile motrice de bază
c. totalitatea elementelor ce-l compun
49. Ce sunt principiile în educaţie fizică şi sport ?
a. mijloace de bază ce asigură obţinerea performanţelor
b. legi şi noţiuni de bază
c. căi de planificare a pregătirii sportive

50. Care sunt criteriile de clasificare a exerciţiilor fizice ?

a. după numărul participanţilor
b. după obiectivul final urmărit
c. după criteriul anatomic

51. Jocurile de mişcare mai sunt cunoscute si ca:

a. de întrecere
b. dinamice
c. pregătitoare

52. Creşterea fizică determină:

a. perfecţionarea deprinderilor motrice
b. schimbări în dimensiuni ale corpului
c. schimbări în atitudinea faţă de practicarea activităţii motrice

53. Capacitatea motrică poate fi clasificată ca fiind:

a. specifică
b. independentă
c. specială

54. Prin mijloacele educaţiei fizice, se acţionează cu eficienţă pentru:

a. corectarea deficienţelor fizice
b. asigurarea condiţiilor pentru un antrenament eficient
c. creşterea performantelor sportive

55. Realizarea funcţiei de emulaţie urmăreşte:

a. dezvoltarea spiritului de autodepăşire
b. dezvoltarea spiritului de colaborare între sportivi
c. corectarea deficienţelor fizice

56. Între elementele de bază, de conţinut ale exerciţiului fizic, sunt incluse:
a. efortul psihic
b. perfecţionarea calităţilor motrice
c. învăţarea deprinderilor motrice

57. Aprecierea formei unui exerciţiu fizic, se poate face în funcţie de:
a. succesiunea învăţării principalelor elemente tehnice
b. amplitudinea segmentului corpului ce execută exerciţiul fizic
c. numărul elementelor tehnice învăţate şi corect executate

58. Prin practicarea exerciţiilor fizice sub forma gimnasticii, se realizează:

a. dezvoltarea vitezei anaerobe
 b. dezvoltarea sensibilităţii proprioceptive
c. prevenirea apariţiei oboselii în lecţia de educaţie fizică din şcoală

59. Mişcarea sau motricitatea omului este definită ca fiind:

a. deplasarea unui segment al corpului faţă de celelalte segmente
b. calea principală de dezvoltare a calităţilor morale şi de voinţă
c. principala metodă intuitivă folosită în procesul didactic de educaţie
fizică

60. Printre atributele educaţiei fizice şi sportului se numără:

a. caracterul formativ şi competitiv
b. caracterul benevol
c. perfecţionarea execuţiei şi măiestriei sportive

61. Între funcţiile specifice educaţiei fizice si sportului sunt:

a. cea de emulaţie
b. perfecţionarea dezvoltării capacităţii motrice
c. cea recreativă

62. Procesul didactic în activitatea de educaţie fizică si sport din şcoală poate fi
considerat ca fiind un:
a. proces permanent
b. proces de învăţământ
c. proces spontan

63. Cerinţele specifice activităţii de educaţie fizică si sport se transmit elevilor

participanţi la ora de educaţie fizică prin:
a. instruire
b. activitatea curentă, zilnică, desfăşurată de elevi
c. activităţile motrice independente la care participă elevii

64. Activitatea ce urmăreşte formarea deprinderilor motrice de bază este considerată

ca fiind:
a. o activitate reflex-condiţionată
b. o cale de dobândire a cunoştinţelor noi
c. o activitate a elevilor înnăscută

65. Prin ce sunt dobândite de elevi cunoştinţele specifice domeniului de educaţie

fizică si sport:
a. prin performanţă sportivă realizată
b. prin verificare rezultatelor obţinute în urma concursurilor sportive
c. prin instruire

66. Lecţia de educaţie fizică din învăţământul şcolar este structurată pe:
a. 8 verigi (momente
b. 4 verigi (momente)
c. 6 verigi (momente)
67. Lecţiile de educaţie fizică pot fi clasificate ca:
a. lecţii sportive
b. lecţii pe ramuri de sport
c. lecţii la alegerea elevilor

68. Ce sunt principiile în educaţie fizică si sport:

a. mijloace de bază ce asigură obţinerea performanţelor
b. legi şi noţiuni de bază
c. căi de planificare a pregătirii sportive

69. Principiile educaţiei fizice şi sportului sunt considerate ca fiind:

a. permanente
b. ocazionale
c. generale

70. Ce sunt deprinderile şi priceperile motrice:

a. componente ale modelului de educaţie fizică şi sport
b. metode de instruire folosite în educaţie fizică şi sport
c. mijloace de bază utilizate în refacerea organismului

71. Criteriile de clasificare a exerciţiilor fizice sunt stabilite după:

a. numărul participanţilor
b. obiectivul final urmărit
c. criteriul anatomic

72. Cum mai sunt numite calităţile motrice:

a. calităţi înnăscute
b. priceperi motrice
c. capacităţi motrice

73. Cum mai pot fi clasificate şi denumite calităţile motrice:

a. combinate
b. specifice educaţiei fizice
c. deprinderi psiho-fizice

74. În funcţie de ce sunt stabilite formele de manifestare ale calităţii motrice forţa:
a. în funcţie de durata pauzelor după efort
b. în funcţie de participarea grupelor musculare
c. după natura efortului din concurs

75. Cum poate fi definită calitatea motrică rezistenţa:

a. execuţia mişcării într-un număr mare de repetări executate într-un
tempou rapid
b. rezolvarea cu maxim de eficienţă a sarcinii motrice
c. o activitate fizică în care efortul este efectuat timp îndelungat

76. Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică rezistenţa ?

a. resursele energetice
 b. numărul fibrelor musculare angrenate în mişcare
c. mobilitatea muşchilor şi articulaţiilor

77. Care sunt formele de manifestare ale calităţii motrice rezistenţa ?

a. rezistenţa integrală a musculaturii angajate în efort
b. în funcţie de implicarea în efort, de ponderea grupelor musculare şi ale
marilor organe si funcţii
c. în funcţie de intensitatea efortului depus

78. Care sunt procedeele metodice folosite pentru dezvoltarea calităţii motrice
rezistenţa ?
a. creşterea treptată a efortului
b. procedeul în circuit
c. modificarea volumului efortului

79. Cum poate fi definită calitatea motrică viteza ?

a. modul de efectuare a mişcării în mod uniform
b. executarea mişcării cu rapiditate şi frecvenţă mare
c. capacitatea de a face faţă rapid oboselii musculare

80. Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică viteza ?

a. moştenirea genetică a individului
b. capacitatea pulmonară a individului
c. numărul fibrelor antrenate în mişcare

81. Care sunt formele de manifestare ale calităţii motrice viteza ?

a. viteza de execuţie
b. viteza cu intensitate variabilă
c. viteza mixtă

82. Care este procedeul metodic folosit pentru dezvoltarea calităţii motrice viteza ?
a. metoda eforturilor repetate
b. efectuarea mişcărilor în ritm maxim
c. procedeul Power-Training

83. Ce exprimă calitatea motrică îndemânarea ?

a. execuţia mişcării cu intensitate supramaximală
b. capacitatea de coordonare a corpului
c. execuţia mişcării în tempouri alternative

84. Care sunt factorii determinanţi ce condiţionează calitatea motrică îndemânarea ?

a. activitatea analizatorilor
b. factorii psihologici
c. moştenirea genetică a individului

85. Cum este definită una dintre formele de manifestare ale calităţii motrice
îndemânarea ?
a. particulară
 b. generală
c. mixtă

86. Care sunt procedeele metodice pentru dezvoltarea calităţii motrice îndemânarea?
a. schimbarea procedeelor de execuţie
b. utilizarea aparaturii care să favorizeze efectuarea exerciţiilor în tempou
maxim
c. eliminarea unor faze de execuţie

87. Prin ce se caracterizează calitatea motrică mobilitatea ?

a. limitarea spaţiului în care se efectuează mişcarea
b. efectuarea unor mişcări cu amplitudine mare
c. executarea exerciţiilor în condiţii de concurs

88. Ce factorii determinanţi condiţionează calitatea motrică mobilitatea ?

a. ansamblul potenţialului anatomic aflat în mişcare
b. temperatura mediului ambiant
c. experienţa motrică

89. Cum este definită una dintre formele de manifestare ale calităţii motrice
mobilitatea ?
a. mobilitate musculară
b. flexibilitate
c. generală

90. Care sunt procedeele metodice pentru dezvoltarea calităţii motrice mobilitatea ?
a. schimbarea ritmului de execuţie
b. exerciţii cu partener
c. exerciţii folosind simulatoare speciale

91. Care este metoda principală prin care se înregistrează în lecţia de educaţie fizică
densitatea motrică?
a. metoda cronometrării
b. metoda determinării lucrului mecanic planificat
c. determinarea valorii frecvenţei cardiace

92. Care sunt factorii interni care determină procesele de creştere şi dezvoltare a
individului?
a. ereditatea
b. factorii geoclimatici
c. alimentaţia

93. Care sunt factorii externi care determină procesele de creştere şi dezvoltare a
unui individ?
a. mecanismele neuroendocrine
b. alimentaţia
c. ereditatea
94. Care este forma de bază a planificării educaţiei fizice în scoală ?
a. planul operativ de antrenament
b. microciclul
c. proiectul de lecţie

95. Autonomia în educaţie fizică si sport presupune:

a. capacitatea de organizare dobândită în urma instruirii
b. capacitatea de practicare independentă a exerciţiilor fizice
c. capacităţi şi tehnici de autoorganizare, autoapreciere

96. Diferenţa dintre lucrul „în circuit” şi „lucrul pe ateliere” constă în faptul că:
a. procedeul „în circuit” dezvoltă calităţile motrice iar procedeul „lucrul
pe ateliere” formează deprinderi motrice de baza si utilitar - aplicative
b. procedeul „în circuit” permite ca le fiecare staţie să se exerseze
numărul maxim de repetări în unitatea de timp, iar în procedeul „lucrul
pe ateliere” numai jumătate din numărul de repetări
c. procedeul „în circuit” dezvoltă calitatea motrica forţa, iar procedeul
„lucrul pe ateliere” dezvoltă toate calităţile motrice

97. Exerciţii fizice folosite în scoală în cadrul lecţiei de educaţie fizică se clasifică,
în funcţie de natura efortului fizic, astfel:
a. ciclice, aciclice si combinate
b. statice, dinamice si mixte
c. segmentare, globale şi parţiale

98. Planul calendaristic semestrial elaborat în scoală de profesorii de educaţie fizică,

se caracterizează prin următoarele:
a. în planul calendaristic semestrial trebuie să se găsească obiectivele
specifice fiecărei teme şi conţinutul sistemelor de acţionare
b. el derivă din planul anual şi se întocmeşte sub forma descriptivă
c. precizează modelul de educaţie fizică, obiectivele generale, finalităţile
instructive educative

99. Proiectarea (planificarea) în educaţie fizică în şcoală se defineşte ca:

a. un document care însumează conţinutul şi modul de desfăşurare a
lecţiei de educaţie fizică
b. o gândire a cadrului didactic de specialitate care elaborează unele
răspunsuri logice la întrebările care apar din perspectiva realizării lecţiei
c. o acţiune în care sunt fixate etapele activităţii pentru o anumită
perioadă de timp

100. Dobândirea unor indici superiori morfologici (somatici) si funcţionali ai

organismului asigură:
a. perfecţionarea metodologiei de acordare a notelor elevilor la educaţie
fizică
b. sporirea rolului şi importanţei practicării exerciţiilor fizice, a sportului
şi a turismului
c. dezvoltarea fizică armonioasă (şi echilibrată)
101. Printre metodele verbale folosite de profesorul de educaţie fizică se numără:
a. expunerea
b. demonstraţia
c. exersarea

102. Expunerea în activitatea de educaţie fizică se utilizează de profesorul de

educaţie fizică sub forma:
a. conversaţiei
b. prelegerii
c. studiului individual

103. Metoda observării libere se foloseşte în activitatea de educaţie fizică din

învăţământ şi sub forma întocmirii:
a. proiectului didactic
b. planului de antrenament şi concurs
c. protocolului de observare

104. Demonstraţia cu ajutorul materialului intuitiv se realizează în lecţia de

educaţie fizică în principal cu ajutorul:
a. chinogramelor, a planşelor cu poze şi scheme
b. mijloace audio-vizuale moderne
c. execuţia, repetarea exerciţiilor fizice

105. În conceperea si desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică, în şcoală, se ţine

seama de următoarele cerinţe metodice:
a. gradul de pregătire a colectivului de elevi
b. formarea obişnuinţei de a acţiona organizat, disciplinat
c. dominarea efortului (volum, intensitate si complexitate)

106. Organizarea activităţii de exersare în cadrul lecţiei de educaţie fizică este

determinată de unii factori, ca:
a. obiectivele urmărite
b. instruirea prealabilă a tuturor participanţilor la această activitate
c. organizarea „circuitelor”, a traseelor utilitar-aplicative în lecţia de
educaţie fizică

107. Activitatea de exersare a exerciţiilor fizice executată pe perechi se recomandă

să fie utilizată pentru:
a. alcătuirea unor complexe de exerciţii din gimnastica ritmică şi a unor
linii acrobatice
b. sporirea interesului, a motivaţiei elevilor faţă de activitatea de educaţie
fizică depusă
c. executarea unor exerciţii din programul „de încălzire” a organismului

108. Activitatea simultană sau frontală în lecţia de educaţie fizică se desfăşoară în

variantele:
a. la comanda profesorului de educaţie fizică
 b. unul din elevi execută, partenerul corectează
c. unul din elevi execută, partenerul acestuia se odihneşte

109. Obiectivele urmărite în veriga lecţiei de educaţie fizică intitulată organizarea

colectivului de elevi sunt:
a. educarea percepţiilor spaţio-temporale
b. captarea atenţiei participanţilor la lecţia de educaţie fizică
c. prevenirea şi corectarea unor atitudini sau deficienţe fizice

110. Obiectivele urmărite în veriga lecţiei de educaţie fizică intitulată influenţarea

selectivă a aparatului locomotor sunt:
a. formarea unei ţinute corporale corecte
b. asigurarea ordinei şi disciplinei din partea elevilor
c. îmbunătăţirea indicilor tuturor formelor de manifestare a calităţii
motrice viteza

111. Obiectivele urmărite în veriga lecţiei de educaţie fizică intitulată dezvoltarea

calităţii motrice forţa sau rezistenţa sunt:
a. creşterea nivelului de funcţionalitate a organelor receptoare
(analizatorii)
b. captarea atenţiei participanţilor la lecţie
c. îmbunătăţirea indicilor tuturor formelor de manifestare a calităţilor
motrice forţa sau rezistenţa

112. Conducerea lecţiei de educaţie fizică depinde de:

a. asigurarea condiţiilor igienico-sanitare
b. experienţa cadrului didactic de educaţie fizică
c. nivelul dezvoltării calităţilor motrice ale elevilor

113. Care sunt fibrele musculare responsabile de efortul aerob ?

a. fibrele roşii
b. fibrele albe
c. fibrele mixte

114. Prin ce poate fi definit efortul ?

a. consumul de energie musculară şi psihică
b. adaptarea optimă la efort
c. modul de efectuare a actelor motrice

115. Care dintre eforturi se desfăşoară în absenţa oxigenului ?

a. eforturi mixte
b. eforturi aerobe
c. eforturi anaerobe

116. Ce este oboseala ?

a. scăderea posibilităţilor funcţionale ale organismului
b. calea principală de creştere a efortului
c. mijlocul de bază de recuperare după efort
117. Ce reprezintă dozarea efortului ?
a. consumul ponderat de energie
b. alternarea judicioasă a tipurilor de efort
c. raportul dintre efort şi odihnă

118. Prin ce se apreciază mărimea efortului ?

a. valoarea indicilor calităţilor motrice
b. numărul procedeelor tehnice executate
c. consumul şi datoria de oxigen

119. Care componentă (parametru) de bază a efortului este nominalizată în

continuare ?
a. Complexitatea;
b. Durata;
c. Capacitatea de efort.

120. Prin ce poate fi determinat volumul efortului ?

a. Prin stabilirea mijloacelor folosite;
b. Prin determinarea kilogramelor ridicate;
c. Prin stabilirea numărului de concursuri anuale.