Războiul psihologic

Propaganda şi măsurile active

Introducere

- Orice entitate politică (om, trib, stat, etc.) caută puterea

- Puterea = capacitatea de a rezolva disparitatea dintre ce ai şi ce ai dori să ai

o Forţa brută este o cale de rezolvare

o Tehnicile de influenţă sunt o altă cale, complementară

 Orice act (sau absenţa unui act) intenţionat orientat asupra unei ţinte socio-umane,
cu scopul de a-i modifica atitudinile sau comportamentul în beneficiul iniţiatorului

Două clase de tehnici de influenţă:

1. Propaganda, definiţie:
a. stimuli semiotici (semne, simboluri)...
b. mesaje prin mass media (emisiuni radio TV, ziare, reviste, filme)...
c. în cea mai mare parte adevărate sau care încearcă să întărească convingerea într-un anumit
adevăr

 Vizează în egală măsură trupele proprii dar şi cele inamice

 Până la propaganda nazistă şi sovietică, termenul a avut o semnificaţie pozitivă, din acel moment s-
a încărcat cu o semnificaţie negativă

2. Măsuri active
a. Stimuli semiotici care susţin un mesaj fals care urmăreşte dezinformarea
b. Acţiuni (terorism, sabotaje, deplasări de trupe, vizite la nivel înalt)

Exemple de tehnici de influenţă

Cuvinte:

„Palestinian”= non-evreu, non-iordanian, om fără patrie. Deşi Palestina este un teritoriu fără graniţe istorice
şi ocupat de de-a lungul timpului de multe grupuri etnice şi rasiale.

Imagini:

Fotografii sau imagini filmate (Iugoslavia)

Crime:

IRA (asasinarea lorduluiMountbaten pentru a-şi întări imaginea publică)

Uciderea colaboraţioniştilor (în Franţa ocupată, acum în Irak)

Uciderea zariştilor
Natalitatea:

Schimbarea raportului de populaţie poate induce tensiuni şi conflicte. În Liban 6 creştini/5 musulmani

„Teatru”: Acţiuni demonstrative cu impact emoţional. Terorismul ca montaj teatral (deturnare de avioane,
luare de ostatici, execuţii rituale, atentate sinucigaşe, etc.)

Calităţi ale tehnicilor de influenţă

Avantaje faţă de tehnicile militare de forţă:

- Costă puţin

- Se pot atinge mai multe obiective simultan (Spania: schimbarea guvernulii şi retragerea trupelor din
Irak)

- Toate actele, intenţionate sau nu, au oricum un efect psihologic (există un teren receptiv în zonele
de conflict, din cauza fondului emoţional difuz)

- Sunt mai uşor sprijinite şi finanţate de statele democratice

- Se pot obţine beneficii fără pierderi umane sau cu pierderi reduse

- Mijloacele de influenţă pot opera chiar şi fără a fi iniţiate conştient. Nu orice mesaj este război
psihologic, deşi multă lume este dispusă să creadă acest lucru („paranoia” situaţiilor de conflict)

Întrebări majore

1. Pot fi, propaganda şi mijloacele active percepute ca sigure şi valide? Există controverse cu privire la
conceptualizarea acestor mijloace de influenţă.
a. Este dificil de a recunoaşte intenţia unui act, de a-l deosebi de unul neintenţionat
b. Adesea ambele metode sunt clandestine (secrete). Iniţiatorii îşi pot ascunde contribuţia sau
chiar o pot atribui altora
c. Adesea este greu de delimitat propaganda de mijloacele active
d. Există o reţinere de a atribui propagandei un conţinut informaţional adevărat
2. Eficienţa. Sunt propaganda şi măsurile active eficiente?

a. Adesea evaluarea eficienţei capătă o conotaţie politică ce ascunde adevărata eficienţă.

b. Cât de persistent este efectul?
c. Există efecte paradoxale, spontane, întârziate?
d. Există variabile moderatoare care potenţează sau reduc efectul?

Aspecte morale. Scopul scuză mijloacele?

Rolul psihologului. În structurile de operaţiuni psihologice nu sunt încadraţi cu precădere psihologi,

dimpotrivă. Rolul lor se limitează, de regulă, la evaluarea situaţiei, a caracteristicilor grupului ţintă. Mai
departe intră în rol profesionşti ai „marketingului” ideologic.

Experienţa românească. Avem specialişti foarte buni în Bosnia, care sunt recunoscuţi de structurile
NATO.