Trasatura esentiala a romanilor este neincrederea in oameni.

Preocuparea pentru binele altora nu

depaseste zona familiei. Si tot romanii cauta puterea sociala, "dar in mod ipocrit, conform unei
culturi colectiviste in care nu da bine sa arati ca vrei sa iesi din rand, isi ascund aceasta dorinta
sub masca modestiei si sacrificiului pentru altii (ex. 'eu nu as vrea puterea, dar oamenii imi
solicita asta... ')". Concluziile apartin unuia dintre cele mai importante studii din ultima suta de ani,
"Psihologia Poporului Roman. Profilul Psihologic al Romanilor" - lucrare coordonata de reputatul
psiholog Daniel David.

Daniel David, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul
Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, este coordonatorul grupului de psihologi ce reface
lucrarea filosofului Constantin Radulescu Motru - "Psihologia poporului roman".

Lucrul la noul studiu, numit "Psihologia Poporului Roman. Profilul Psihologic al Romanilor", a inceput in
2013, s-au folosit teste psihologice internationale adaptate pe populatia romaneasca, iar cercetarea
integrala va fi publicata in prima jumatate a acestui an, la aproape 100 de ani de la aparitia profilului
realizat de Constantin Radulescu-Motru.

Pana la aparitia studiului integral, Daniel David, care este profesor de stiinte cognitive clinice la UBB,
profesor universitar adjunct la Mount Sinai School of Medicine New-York, SUA, si formator in psihoterapie
rational-emotiva si cognitiv-comportamentala la Albert Ellis Institute, SUA, a publicat in Revista Sinteza si
pe blogul sau o noua serie de concluzii ale cercetarii.

Daniel David anunta care sunt "concluziile de baza cu referire la psihologia romanilor ":

 "Cum suntem (profilul psihologic de suprafata) si de ce am ajuns asa

Profilul psihologic de suprafata este in unele segmente incomplet dezvoltat, neexprimand potentialul pe
care il avem. Astfel, potentialul ridicat pentru inteligentacognitiva/emotionala, creativitate si
invatare nu este valorificat . Structura de personalitate, adesea defensiva, sustine uneori prea
multe aspecte negative (ex. cinism/scepticism/mizantropie , etc.). Comportamentul este unul
care nu se supune usor normelor si regulilor .

Pe de alta parte avem o mare nevoie de a ne dovedi valoarea (potentialul), ceea ce ne face
competitivi in munca ; intr-adevar, daca conditiile socio-culturale sunt prielnice , competitivitatea se
traduce si in performanta (ex. vezi performanta romanilor din strainatate in mediul
academic ). Munca (ca modalitate de afirmare sociala) , familia (contextul
sigurantei) si religiozitatea (care ne da sens si semnificatie in viata) sunt cele trei repere majore
care definesc viata romanilor. Acestea sunt constranse de o trasatura cardinala a romanilor, si
anume neincrederea in oameni; aceasta se generalizeaza de la straini la cunoscuti/prieteni, exceptie
facand familia unde, dimpotriva, compensam cu o incredere foarte mare.

Acest profil psihologic de suprafata deriva din modul in care mediu socio-cultural interactioneaza cu
profilul psihologic de adancime. Sub aspect psiho-cultural romanii cauta puterea sociala, dar in mod
ipocrit, conform unei culturi colectiviste in care nu da bine sa arati ca vrei sa iesi din rand, isi
ascund aceasta dorinta sub masca modestiei si sacrificiului pentru altii (ex. 'eu nu as vrea
puterea, dar oamenii imi solicita asta...').

Apoi, utilizarea puterii se face intr-o paradigma feminina , caracterizata prin discutii si cautarea
consensului . Dar din cauza ca cinismul social si scepticismul sunt ridicate, adesea aceste discutii
spre consens sunt grevate de certuri/neintelegeri , nu se ajunge la planuri concrete ,
iar leadership-ului adesea i se refuza respectul cuvenit (ex. carisma/valoarea).

O cultura colectivista este caracterizata de neincrederea in straini, neincredere care la romani, amplificata
de un nivel scazut de autodeterminare si spirit civic, asa cum spuneam, s-a generalizat intr-
o neincredere cronica, inclusiv asupra cunoscutilor.
 Cultura romanilor promoveaza heterodeterminarea (influenta traditiei/religiei), in dauna autodeterminarii
(autonomie in decizie) si a pragmatismului (interesul personal), in dauna spiritului civic.

Romanii au un stil cultural represiv si evitativ, ceea ce ii face sa fie defensivi . Defensivitatea se
poate exprima in complexe de inferioritate si/sau, daca acestea sunt compensate, in complexe de
superioritate . In ceea ce priveste complexele de inferioritate spre exemplu, romanii au aspiratii similare
tarilor vestice (ex. SUA), dar adesea sunt mai neincrezatori ca le pot realiza si se simt mereu datori sa
faca auto si heterocomparatii cu altii mai buni pentru a se valida.

Romanii au scoruri mai mici la valori ca universalism (preocuparea pentru binele general),
benevolenta (bunavointa, preocuparea pentru binele celor cunoscuti), hedonism (cautarea
placerii), stimulare (cautarea noului) si autodeterminare (autonomie/independenta), dar aparent,
pentru a face o impresie buna, se pot prezenta ca acordand importanta acestor valori.

Foarte interesant, la romani universalismul este secundar benevolentei, ceea ce inseamna

ca preocuparea pentru binele altora nu depaseste la romani zona familiei si ajunge uneori maxim
pana la persoanele pe care le cunosc . Asta arata un individualism egoist care nu este opus
colectivismului, ci il poate fundamenta in forme foarte specifice (ex. familial); opus colectivismului este
individualismul benevolent si universalist.

Romanii au insa scoruri ridicate la realizare (a arata ca sunt competenti), putere (a obtine statut
social) si conformism (la normele existente) . Interesant, scorurile la traditie si securitate sunt
astazi la un nivel mediu (dar uneori sunt exacerbate pentru a face o impresie buna ). Probabil ca
traditia este vazuta in prezent mai ales ca nevoie, romanii fiind gata a renunta la ea daca nu mai aduce
un beneficiu sau daca apare altceva mai bun (asa cum a facut de altfel majoritatea popoarelor).

Foarte probabil ca securitatea a fost un factor important in influentarea normelor socio-culturale a

romanilor mai ales in trecut, dar aceste norme socio-culturale derivate din nevoia de securitate se
perpetueaza astazi, desi in prezent securitatea este mai bine asigurata (ex. prin intrarea in NATO si UE).

Autonomia are un statut interesant la romani. Atunci cand este evaluata ca opinie, romanii se
considera la fel de autonomi ca americanii si turcii ; chinezii, germanii si spaniolii se simt cei mai
autonomi, iar rusii si ucrainienii se simt cei mai putin autonomi. Cand este evaluata ca atitudine (ex.
direct, in cadrul valorilor emancipative, si/sau in forma autodeterminarii sau conformismului), autonomia
romanilor este mai scazuta . Asadar, luand in calcul si situatia chinezilor, opinia romanilor ar putea
reflecta aici mai degraba modul in care cred si/sau isi doresc acestia sa fie, decat situatia in care sunt cu
adevarat.

Relatia romanilor cu religia este foarte interesanta. Asa cum am spus mai sus, sfidarea, indoiala si
relativismul sunt mai scazute, iar conformismul crescut, ceea ce ii face predispusi spre supunere
la dogme (in acest caz religioase). Intr-adevar, romanii au un nivel crescut de religiozitate si vad religia
ca foarte importanta in viata lor (au incredere foarte mare in biserica). Desi sunt foarte increzatori in
dezvoltarea stiintifica (ex. in dezvoltare tehnologiei; in universitati), daca stiinta s-ar ciocni cu religia,
50.2% dintre romani ar alege religia . Dar religia este vazuta echilibrat: (1) nu doar ca norma/ceremonie
religioasa, ci si ca mijloc de a face bine oamenilor si (2) nu doar ca facand sens pentru viata de apoi, ci si
ca facand sens (a ajuta) in viata de acum.

Pe termen lung, transgenerational, aceste elementele din profilul psihologic de suprafata pot fi asimilate
in profilul psihologic de adancime.

 Cum am putea fi (profilul psihologic de adancime)

Profilul psihologic de adancime, potentialul pe care il avem, este unul la nivelul altor tari/culturi
moderne si democratice, astfel incat, prin prisma acestui profil, romanii sunt perfect integrabili in
lumea moderna (UE, NATO, etc.). Acest profil deriva din interactiunile mediului socio-cultural, ecologic si
biologic/genetic, sustinand apoi aceste medii. Astfel, avem potential ridicat (ex. comparabil cu
 francezii, britanicii, americanii) pentru inteligenta cognitiva/emotionala, creativitate si
invatare.Structura de personalitate permite atat expresii pozitive, cat si negative, depinzand de noi pe
care le modelam socio-cultural.

Este o nesansa extrem de mare ca mediul socio-cultural din tara nu ne permite exprimarea si
valorificarea potentialului pe care il avem in profilul psihologic de suprafata; adesea romanii
trebuie sa mearga in tari asezate ca sa exceleze si sa-si poata realiza potentialul bun pe care il au.
Aceasta opozitie reala intre potential bun-valorificare deficitara apare si in perceptiile romanilor bazate pe
analize de etnopsihologie, ca autostereotip national (vezi Iacob, 2003). [...]

 Cum credem ca suntem si de ce credem asa

Acest demers genereaza mai ales autostereotipuri ale romanilor. Avem o parere buna despre noi,
considerand ca suntem persoane 'calde' ( ex. primitoare/ospitaliere/tolerante/altruiste , etc.) si
'inteligente' (ex. inteligente/creative/cu abilitati peste medie, etc.). Cinstea, care aparea ca o
caracteristica autoatribuita importanta a romanilor atat in analizele din 1988, cat si in cele din
1993 (vezi Chelcea, 1994), incepe sa dispara in analizele din 2005 si 2007 (vezi Glaveanu, 2007) si nu
ocupa o pozitie importanta nici in analizele noastre din 2014/2015.

Personalitatea este considerata ca una pozitiva, cu umor, compensand comportamentele mai

negative (ex. indisciplina), pe care le contextualizam, definindu-le nu ca o caracteristica stabila, ci
una situationala .

Ne vedem astazi ca alternand intre (a) individualism (mai egoist) vs. colectivism, (b) perseverenta (mai
ales din interes si/sau incapatanare) vs. neperseverenta/autodisciplina scazuta si (c) autonomie vs.
gregarism. Aceasta imagine dominant pozitiva este absolut necesara din punct de vedere
psihologic pentru a ne forma stima de sine-imaginea/identitatea sociala/predictibilitatea/justificarea
prezentului, tinand cont de faptul ca profilul de suprafata nu este foarte incurajator in acest sens.

Elementele negative din aceasta imagine apar doar pentru a da credibilitate aspectelor pozitive, fiind de
asemenea atenuate: (a) individualismul, desi prezentat ca egoist, este extins pentru a include si familia
(automat devenind astfel 'grija pentru familie') si (b) neperseverenta/autodisciplina scazuta poate fi
oricand depasita, daca 'ne intereseaza ceva' si/sau daca 'vream noi neaparat asta'.

Scurt spus, ne consideram ospitalieri, inteligenti, cu simtul umorului, patrioti, adaptati/bine

orientati si prietenosi ; recunoastem ca in comparatie cu atributele de mai sus, onestitatea,
autodisciplina/constiinciozitatea si educatia sunt mai scazute (vezi si David, in pregatire; Hunyady, 2003).

[...]

O subcategorie a acestui punct 3 se refera la cum cred altii ca suntem . Acest demers genereaza mai
ales heterostereotipuri fata de romani. Sunt putine studii riguroase de acest tip cu referire la romani.
Incerc insa o sinteza a concluziilor la care am ajuns. Altii ne vad mai ales patrioti si adaptati/bine
orientati, dar restul autostereotipurilor noastre de mai sus sunt minimizate de acestia. Mai
recent, romanii sunt asociati cu Dracula/vampiri, mai ales in SUA, si cu comportamente
antisociale mai putin constiincioase, mai ales in Europa de Vest . Interesant, partea de lipsa de
constiinciozitate din heterostereotipurile fata de romani este recunoscuta si in autostereotipurile
romanilor.

O alta subcategorie a acestui punct se refera la cum credem ca sunt altii (heterostereotipuri ale
romanilor). Asadar, cum ii vad romanii pe ceilalti (dupa David, in pregatire; Hunyady, 2003):
1. Americanii - puternici, populari/cu umor, patrioti;
2. Britanicii - inteligenti/educati, onesti, patrioti;
3. Chinezii - patrioti, onesti, muncitori, inteligenti;
4. Francezii - patrioti, inteligenti/educati, boemi;
5. Germanii - muncitori, onesti, inteligenti;
6. Maghiarii - patrioti, adaptati/bine orientati, asertivi/hotarati;
 7. Rusii - patrioti, adaptabili/bine orientati, asertivi/hotarati.

Romanii ii prefera pe britanici, americani si francezi, apoi pe germani, si mai la urma pe maghiari si rusi
(dupa Hunyady, 2003).

[...]

 Cum vrem sa fim (modelul psiho-cultural ideal)

Diferentele dintre 'cum suntem'/'cum putem fi', pe de o parte, si 'cum credem ca suntem'/'cum cred altii ca
suntem', pe de alta parte, sunt generatoare de stres psihologic, stres care la randul sau intareste
mecanismele de aparare care mentin discrepanta (David, 2012). Se intra astfel intr-o cerc vicios, care ne
mentine in starea defensiva.

Modelul psiho-cultural ideal al romanilor - cum vrem sa fim - este definibil in proiectia lor psihologica: 'cum
cred ca sunt'. Vestea buna este ca desi romanii 'se cred' asa 'cum nu sunt', totusi 'se cred' asa
'cum ar putea sa fie'. Asadar, as spune ca proiectia lor - 'cum cred ca sunt' - nu reprezinta o iluzie
pozitiva, ci un optimism realist. De aceea, in cazul romanilor exista o sansa foarte mare pentru
dezvoltare si evolutie in directia unui model psiho-cultural ideal.

Cum ar trebui sa arate acest model psiho-cultural ideal? Simplu spus, sa creeze cetateni
inteligenti, creativi, adaptabili social, cu un bagaj de cunostinte declarative si procedurale vast, cu
o personalitate care sustine comportamente prosociale (ex. altruism/deschidere spre
oameni/optimism/empatie, etc.). As vrea sa vad niste cetateni autonomi/independenti, capabili de
o solidaritate sociala formidabila, generoasa, specifica societatilor individualiste creatoare de
institutii sociale moderne , dincolo de comunitatea colectivistilor nascuta din siguranta in comun
a unor cetateni nesiguri pe ei (care in Romania a generat adesea 'clanuri'si 'gasti' ). Toate acestea vor
putea sustine apoi o sanatate psihica si fizica buna, cu impact pozitiv asupra cresterii sperantei de viata si
a fericirii. Dezvoltarea acestei componente psihologice poate sa fie parte a unui proiect de tara ,
prin care Romania sa nu fie doar o tara care a aderat la spatiul european, ci una bine integrata in acest
spatiu.

Predictia mea este ca facand o politica educationala, socio-culturala si economica inteleapta - dar
chiar si in ciuda acestora, ca urmare a presiunii administrativ-economice a UE (si a infuziei de
capital din UE) si a tinerilor romani din tara si diaspora -, Romania va fi nu doar o tara care a
aderat la spatiul european, ci una perfect integrata si performanta in acest spatiu.

Ce se va mai pastra din profilul psiho-cultural actual (ex. profilul psihologic de suprafata)? Eu cred ca
putin, deoarece, ca esenta (in profilul psihologic de adancime), romanii sunt integrati in cultura
europeana, doar ca au fost opriti in drumul lor de blocajele istoriei, ultimul fiind perioada comunista. Cat
de repede se poate face tranzitia astfel incat profilul psihologic de adancime sa devina unul de suprafata?
Depinde de cat de repede se pot coaliza indivizii-cetatenii autonomi pentru a crea retele sociale moderne
care sa inlocuiasca ca influenta comunitatea colectivistilor.

Tinand cont de contextul european in care ne-am integrat, cred ca maximum o generatie (20 de
ani) va face tranzitia definitiv, dar speranta este ca schimbarea se poate intampla in anumite
segmente (ex. economice, academice, etc.) si mai repede, ca sa nu mai avem generatii de
sacrificiu . "

Articolul integral il puteti citi pe blogul lui Daniel David

Reputatul psiholog Daniel David precizeaza ca, "pentru a intelege corect profilul psihologic al romanilor,
am analizat toate studiile de specialitate publicate pana in ianuarie 2015 pe aceasta tema si am demarat
o serie de studii proprii. Totalul subiectilor care au intrat in studiile analizate/derulate de noi depaseste
50.000 de romani, din diverse zone ale tarii, cu varste de la 2 ani la +80 (multe analize fiind pe
esantioane reprezentative national)".

Acesta precizeaza ca "profilul psihologic al romanilor este unul statistic, care nu poate fi aplicat la
un individ, ci poate fi utilizat in situatii in care se doreste a se face politici publice si proiecte
relevante pentru tara si/sau grupuri mari "