Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu

Facultatea de Drept “Simion Bărnuţiu”

Specializarea –DREPT anul I, Târgu Mureş

DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE II

Tema: Tratarea speţelor

Conf. univ. dr.: Bianca SELEJAN – GUŢAN

Studentă: Marieta – Andrada RAŢIU

2010

SPEŢA NR. 1
 X este cetăţean român, obţinând cetăţenia română prin acordare la cerere, în
anul 1998. Este căsătorit cu A., persoană de cetăţenie română, dobândită prin naştere.
Împreună au o fiică minoră, J. X a păstrat şi cetăţenia statului Morcoveria. Domiciliază
în România, în oraşul Târgu Urât. Înainte de alegerile locale din anul 2008, X constată
că nu a fost înscris în listele electorale, dar nu întreprinde nimic pentru a rezolva
situaţia. X este membru al partidului PCN, care îl include pe lista sa de candidaţi pentru
funcţia de consilier local. Totodată, X, avocat, este numit de Biroul Electoral de
Circumscripţie preşedinte al secţiei de votare nr. 3 din oraş. Soţia lui X, judecător, este
numită ca reprezentant al partidului PCN în cadrul aceleiaşi secţii de votare.

Întrebări şi cerinţe:
Sunteţi observator din partea presei/ONG în secţia de votare nr. 3. Ce aţi
consemna în raportul dvs. cu privire la respectarea legislaţiei electorale? Cărei
autorităţi ar trebui să vă adresaţi?

Rezolvare:

În primul rând, potrivit art. 37 alin. (1) : „Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu
drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 16 alin (3), dacă nu le este
interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3).” Cetăţeanul X are cetăţenia
română prin acordare la cerere, în plus are domiciliul în România, cum se solicită în art.
16 alin (3) : „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în
condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.” şi poate
face parte dintr-un partid politic deoarece nu este judecător al Curţii Constituţionale,
avocat al poporului, magistrat, membru activ al armatei, poliţist şi nu face parte din nici o
categorie de funcţionari publici cum se cere în art. 40 alin (3) din Constituţia României.
În al doilea rând, cetăţeanul X nu face parte din mai multe partide politice, care
este o regulă principală a membrilor de partid. Chiar dacă X şi-a păstrat şi cetăţenia
statului Morcoveria, el poate face parte dintr-un partid politic fiindcă prin revizuirea
constituţională a fost eliminată condiţia exclusivităţii cetăţeniei române, fiind astfel
posibil ca şi persoanele cu dublă cetăţenie să deţină funcţii şi demnităţi publice în
România.
În altă ordine de idei, legea permite cetăţenilor să verifice înscrierea lor în listele
electorale, iar în cazul în care constată omisiuni, înscrieri greşite sau alte erori – precum
faptul că o persoană nu a fost înscrisă în listele electorale, la fel ca şi cetăţeanul X – poate
adresa o întâmpinare autorităţii publice care a întocmit lista (Ioan Muraru, Elena Simina
Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, Vol. II, Editura C: H: Beck,
Bucureşti, 2006), dar, după părerea mea nu este obligat pentru că se specifică numai că
poate, şi nu trebuie.
În ceea ce priveşte nerespectarea legislaţiei electorale, aş consemna faptul că
preşedintele secţiei de votare este, de regulă, magistrat sau alt jurist, dar care nu face
parte din nici un partid sau formaţiune politică, or, cetăţeanul X , avocat, este numit de
Birou Electoral de Circumscrisţie preşedinte al secţiei de votare nr. 3 din oraş ceea ce
constituie, din punctul meu de vedere, o fraudă deoarece el nu poate fi preşedinte al
secţiei de votare. În plus, conform art. 38 al legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor
administratiei publice locale, “Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie
sau ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, soţii, rudele şi
afinii acestora, până la gradul al doilea inclusiv, precum şi persoanele care nu au
exerciţiul drepturilor electorale.” În consecinţă, soţia lui X, nu poate fi numită
reprezentant al partidului PCN din care face parte soţul acesteia.
În această situaţie, ca observatoare, m-aş adresa Biroului Electoral.
 SPEŢA NR. 2

În luna mai 2008 au loc în unele zone ale ţării inundaţii catastrofale. Guvernul
României emite, în această perioadă, mai multe Ordonanţe de urgenţă, având ca obiect:
modificarea Legii învăţământului, modificarea Legii privind statutul funcţionarului
public, modificarea Codului de procedură penală. Ordonanţele au fost depuse la
Parlament în termenul legal. În ordonanţa privind modificarea Codului de procedură
penală, a fost introdusă o prevedere ce dă procurorului puterea de a dispune luarea
măsurii arestării preventive, fără intervenţia instanţei de judecată. În luna octombrie, în
dosarul nr. 1234/2007 aflat pe rolul Tribunalului X, cetăţeanul A invocă excepţia de
neconstituţionalitate a unor prevederi ale Ordonanţei de urgenţă ce modifica legea
statutului funcţionarului public. În luna noiembrie, Guvernul îşi angajează răspunderea
pentru un proiect de lege ce are ca obiect modificarea altor prevederi ale acestei legi. În
luna decembrie, Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate invocată
de A.

Întrebări şi cerinţe:
1. Ce probleme de natură constituţională pune adoptarea celor trei OUG?
2. Dacă aţi fi cetăţeanul A, cum aţi motiva, pe scurt, excepţia de
neconstituţionalitate?
3. Ţinând cont de răspunsul dat la întrebarea nr. 2: dacă aţi fi judecător la
Curtea Constituţională, ce răspuns aţi da excepţiei de neconstituţionalitate ridicate?
4. Comentaţi angajarea răspunderii guvernului sub toate aspectele (procedură,
obiect), pe baza Constituţiei României din 1991.
5. Care sunt efectele deciziei Curţii Constituţionale ?

Rezolvare:
 SPEŢA NR. 3

În luna mai 2008, are loc o emisiune televizată, în care Preşedintele României îl acuză pe
Primul Ministru de depăşirea atribuţiilor sale constituţionale şi legale. Se creează astfel
un conflict care are ca efect politic destrămarea coaliţiei parlamentare majoritare.
Partidul primului-ministru rămâne partid de guvernământ, deţinând majoritatea în
Parlament. În luna iunie 2008, Preşedintele emite un decret de revocare din funcţie a
primului-ministru. Acesta, la rândul său, reuşeşte, cu ajutorul majorităţii parlamentare,
să obţină suspendarea din funcţie a Preşedintelui. Între timp, primul-ministru pierde
susţinerea propriului partid. La sfârşitul sesiunii, parlamentul adoptă o moţiune de
cenzură. În acelaşi timp, Guvernul adoptă mai multe Ordonanţe de urgenţă privind
modificarea Codului civil, a legii privind statutul funcţionarului public şi privind
modificarea regulamentelor parlamentare. În luna iulie se organizează un referendum
privind demiterea Preşedintelui României, la care se prezintă 30% din electorat.

Întrebări şi cerinţe:
1. Care sunt problemele de natură constituţională puse în speţa de faţă?
2. Care este autoritatea competentă să soluţioneze conflictul dintre cele două
autorităţi? Ce fel de conflict este acesta?
3. Comentaţi adoptarea ordonanţelor de urgenţă de către Guvern.

Rezolvare:

1. Problemele de natură constituţională puse în speţă sunt următoarele: depăşirea

atribuţiilor constituţionale ale Primului-Ministru; emiterea decretului de revocarea
din funcţie a primului-ministru de către Preşedinte; suspendarea din funcţie a
Preşedintelui, adoptarea moţiunii de cenzură de către parlament; Ordonanţele de
urgenţă adoptate de Guvern; referendumul privind demiterea Preşedintelui
României; relaţia dintre puterea puterile statului, respectiv raporturile dintre
Parlament şi Guvern.
2. Autoritatea competentă să soluţioneze conflictul dintre cele două autorităţi, adică
dintre Preşedinte şi Primul-Ministru este Curtea Constituţională.