Tipuri de texte medicale

-Diversitatea textelor si art. medicale ra psunde dive rsitati i obiecti velor lor, revistele
medicale, permit autorilor sa se exprime in cel puti n 8 moduri diferite, fi eca re
corespunzand unuit ti p de arti col bine defi nit.

1.Art. original ( memoriu sau arti colul sti nti ifi c): se refera la o cerceta re, oricare ar fi
subiectul ei.

-Au torul raporteaza metoda de lucru, da rezultate le cercetarii si disputa rezu ltatele.

-Structura unui art. original este stereoti pa, deoarece ea rezulta din logica sti inti fi ca:

 De ce a fost realizata luc rarea, este indicat in capitolul introduce re,

 Cum a fost realizata , in capitolul material si metoda.
 Ce a fost observat, in capitolu l rezultate.
 Capitolul discuti i poate fi redactat mai liber, respectand principiile generale.
 Referintele, servesc la justi fi ca rea aserti unii autorilor, mai ales din introducere si
discuti i.

-Aceasta st ruct. raspunde unei logici si dogme, art. original diferind astf el de art. didacti c al
carui scop este de a invata citi torul.

-Confuza genurilor traduce o lipsa de rigoa re in redacta rea arti colului, astf el orice mesaj si
pornire pedagogica trebuie sa fi e indepartata.

2.Editorialul : este in mod obisnuit scris la ce rerea comitetului de redacti e al unei reviste de
cat re un autor, cu autoritate asup ra subiectului.

-El emite liber opinia sa, analizea za luc rarile deja publicate, formulea za ipoteze sau propune
noi cercetari.

-Din aceste momente autorul unui editorial nu este supus regulilor st ructurii ste reoti pe si
prin defi nite editorialul implica semnatu ra unui singur autor.

-Un editorial trebuie sa fi e scurt, de pana la 6 pagini dacti log rafi ate.

-Intr-un editorial este prefe rabil de a se evita publicarea unor date originale.

1
3.Cazul clinic (observati a clinica): are ca scop raporta rea unei observati i si come nta rea ei pe
scurt.

-Din acest moti v nu poate depasii 4-6 pagini dacti log rafi ate.

-Ca zurile clinice trebuie sa aduca inf. originale, cuprin zand fi ziopatologia, interesul
demersulu i diagnosti cului sau tratamentul unei afecti uni.

-Redacta rea unui caz clinic trebuie sa evite 2 te ntati i:

 Sa faca o t recere in revista a literaturii, plecand de la un caz izolat.

 Sa realizeze un art. didacti c sub pretextul unei observati i.

4.Scrisoarea cat re redacti e : este o scrisoare adresata redacti ei cu scopul de a fi publicata.

-Con sta fi e int r- un caz clinic scurt, fi e in p rezentarea rezultatelor prelimiarii unei lucrari de
cercetare sau fi e intr-un comentariu in legatu ra cu un arti col deja publicat.

-Scrisoa rea t rebuie sa fi e scurta, maxim 2 pagini dacti lografi ate si cat mai puti ne referinte.

-Rezultatele exprim ate in scrisoarea catre redacti e pot sa faca obiectul unei publicati i
ulte rioare mai detaliate.

-Ea permite autorului sa afl e daca lucra rea este inedita sau nu a fost decat obiectul unei
comunicari orale.

-Avantajul acestei scrisori catre redacti e este defapt rapiditatea publicarii dupa accepta rea
de catre comitetul redacti onal.

-Publica rea se face in cateva saptamani, iar pt. arti colul original poate sa dureze luni.

5.Revista gene rala : este o revista completa asup ra unui subiect.

-Plecand de la o analiza exhau sti va (complexa) a datelor publicate in domeniu.

-Mai multe sute de lucrari pot fi citate in bibliog rafi e.

-Revista are nevoie de urmatoa rele exige nte:

 sa trateze un singur subiect a carui enunta re este clar exprimata in introducere.

 expune rea surselor care au fost uti lizate pt. colecta rea informati ilor si indica rea
crite riilor ca re au facut reti nerea info. uti lizate din ansamblul luc rarilor citate trebuie
sa se faca riguros.
 analizarea metodei si valida rea rezultatelor raportate in diverse lucrari care au fost
citate.
 rezumarea in ulti melor parag rafe ale revistei, a datelor si rezultatelor perti ne ntesi
sugera rea orientarii pt. cercetari ulterioare.

2
6. Punerea la punct : este o rubrica intre editorial si revista gene rala care este mai
exhau sti va.

-Ea este scrisa de autori cu au toritate in domeniu, in mod obisnuit la cererea comitetului de
redacti e.

-Ea consta in a pune punctul asup ra unui subiect limitat, pornind de la publicati ile ulti milor
ani si experie nta personala a autorului.

-Dife renta int re cele 2 surse t rebuie sa apa ra clar incepand cu introducerea, autorii vor
explica criteriile care ju sti fi ca punerea la punct.

-Informati ile vor fi selecti onate si limitate la cateva 10.

7.Analiza come ntanta : con sta in analizarea si come ntarea arti colelor aparute in cursul
ulti melor luni in alte reviste.

-Este de prefe rat sa fi e facuta de alt au tor ce cunoa ste bine subiectul.

-Are 2-4 pagini dacti log rafi ate si are 2 parti :

 Prima parte prezinta in esenta arti colul, servindu-se de rezumatul autorului.

 A doua parte este un come ntariu criti c asup ra validitati i rezum atului si asup ra
aportului la cunoaste rea subiectului.

-Aceasta forma de arti col este foarte apreciata de citi tori.

8.Arti colul didacti c : scopul arti colului este de a instruii citi torii, justi fi candusi astf el numele
de arti col pedagogic cu care a fost asimilat.

-Un arti col didacti c necesita o buna pregati re a subiectului si capacitati i de a pune la
dispoziti e tuturor citi torilor dornici de a cunoaste subiectul pe care il acopera total sau
parti al.

-El se insoteste de sfatu ri de lecturi numite bibliografi i pt. a permite largirea cunosti intelor
celor ca re doresc sa aprofundeze subiectul.

-O bibliografi e dife ra de referinte care pot apa rea inse rate in text.

3
 Redactarea unei lucrari sti inti fi ce

Cadrul general

-Teza t rebuie redactata int r-un limbaj impersonal, carac terisitc lucrarilor de cerceta re (se va
evita uti lizarea persoanei I la singular sau plural). Luc rarea trebuie sa fi e clara si concisa
prezentata coe rent si corect int r-o st ructu ra logica. Trebuie sa dam foarte mare atenti e
greselilor de ti parire si redacta re.

Caract. ale sti lu lui sti inti fi c:

 Obiecti vitatea exrpimarii- “Luc rarea de licenta este st ructu rata dupa modelul..” este
de preferat propoziti e “am structurat…”
 Precizia textului : folosirea unui limbaj specifi c temei abord ate si evitarea exp resiilor
imp recise (in ulti mii ani, acum cateva decenii)
 Unitatea textului: prin folosirea unei terminologii con stante, consac rate si
standa rdizate. Termenii specifi ci vor fi explicati in prima parte a textului.
 Claritatea : se obti ne prin folosirea unor fraze scurte.
 Coere nta textului : este data de legatura dintre capitole si subcapitole.
 Concizia textului : t rebuie sa existe o legatu ra directa intre n r. de cuvinte sau
propoziti i folosite si complexitatea ideii p rezentate.
 Sobrietatea textului : scopul unei luc rari sti nti ifi ce este inform ati v. Nu se indica
implicarea afecti va a autoru lui sau abuzul de fi guri retorice.
 Forta textului: este data de folosirea cat mai frecventa a verbelor si substanti velor,
mai puti n a adjecti velor si adverbelor.
 Accesibilitatea: depinde de lexicul uti lizat. Lucra rea este scrisa pt. a preze nta o
informati e , nu pt. a impresiona citi torul.

Exigente eti ce

-Lucra rea trebuie sa refl ecte integral munca autoru lui. Sursele bibliog rafi ce se vor menti ona
in lista de referinte. Contributi ile de sprijin din partea altor persoane sau insti tuti i vor fi
menti on ate la “Multumiri ”.

-Plagiatul rep rezinta un act de contra r conduitei academice. Prin plagiat se intelege
uti lizarea ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, fara menti onarea sursei.

-Rep rezinta plagiat si prelua rea fa ra citare a fi gurilor, tabelelor si schemelor.

Structu ra luc rarii de licenta

4
-Lucra rea de lice nta are drept obiecti v punerea in evidenta a capacitati i absolventului de a
initi a si realiza in mod independe nt o cerceta re cu semnifi cati e sti inti fi ca.

1. Coperta trebuie sa conti na: Numele insti tuti ei de invatama nt (in partea de sus), ti tlul
lucrarii de lice nta, numele autorului (absolvent: vasile ), numele si ti tlul didacti c al
conducatorului sti inti fi c (in dreapta: sef de lucrari cineva).
2. Pagina de ti tlu: similara cu coperta.
3. Cuprinsul: cel puti n ti tlurile capitolelor insoti te de n r. paginilor (in mod normal
trebuie si ti tlurile subcapitolelor).
4. Int roducerea: cuprinde (nu se noteaza ca si capitol):
 moti vati a cercetarii;
 g radule de noutate a temei abordate;
 scopul si obiecti vul (obiecti vele) gene rale ale cercetarii;
 ti tlul si denumirea fi ecarui capitol cu descrie rea succinta a conti nutului;

5. Partea generala (sau stadiul actual al cunoasterii): capitol in care se prezinta cadrul
gene ral al temei de cercetare.
6. Partea speciala sau cont riburii personale: va cuprinde capitole care prezinta
contributi ile personale ale absolve ntului la tema de cerceta re. Capitolele parti i
speciale sunt Sub ace ste aspect este st ructu rata ca si un arti col original:
 scop si obiecti vele
 material si metoda
 rezultate
 discuti i

Greseli in elabora rea in luc rarii de diploma

-Absenta unor obiecti ve cla re sau a unor intrebari explicite carora cerceta rea trebuie sa
le gaseasca un raspuns.

-Ipoteze de cerceta re improprii, care nu au legatu ra cu obiecti vele sau intrebarile

cercetarii. Ipoteze le unei cercetari trebuie sa fi e raspunsurile la care se asteapta
absolventul.

Material si metoda:

 Populati a ti nta;
 Populati a disponibila;

5
  Modalitatea de esanti onare;
 Criteriile de include re si excludere din esanti on;
 Metoda de calcul a volumului esa nti onului;
 Defi nirea variabilelor;
 Modalitatea de culegere a datelor (longitudinal sau transve rsal);
 Tipul studiului in functi e de modalitatea de culege re a datelor: prospecti v sau
retrospecti v (sau ambele);
 Descrie rea esanti onului (mod de consti tuire, crite rii de includere sau de
excludere, marime, populati e de referinta).

Rezultate

-Prezinta rezu ltatele cercetarii si numai rezu ltatele cercetarii. Va cuprinde toate rezu ltatele,
inclusiv cele la care nu ne-am asteptat. Preze nta rea rezu ltatelor se face in 2 moduri:

1. Descripti v: prin indicatori adecvati , de cent ralitate si dispersie, pt. variabilele

canti tati ve si de frecventa pt variabilele calitati ve.
2. Infe renti ar: prin aplica rea adecvata a te stelor stati sti ce in conformitate cu ipoteze le
cercetarii si cu ti puri variabile.

Discuti i

-Cuprinde interp reta rea rezu ltatelor preze ntate in secti unea anterioara si a mijloacelor
folosite.

-Metoda de lucru, pornind de la limitele studiului.

-De a raspunde daca scopul a fost sau nu ati ns.

-Se arata aportul luc rarii realizate la baza de cunosti nte medicale in domeniul cercetat.

-De a ap recia calitatea si validitatea rezu ltatelor.

-De a compara rezultate le obti nute cu rezultate ale unor studii similare publicate in
literatu ra de specialitate

-La sfa rsitul de secti unii discuti ei se pot formula noi ipoteze de cerceta re.

Conculuzii

-Se re gasesc doar concluziile cercetarii absolve ntului cu 1,2,3,4 enume rate pe scurt. Fara
divagati i.

6
Referinte (nu este capitol separat si nici bibliografi a)

-Conti ne lista tuturor surselor de informati e uti lizate de catre absolve nt pt. redacta rea
lucrarii de lice nta.

Cita rea unei carti

-Daca sunt mai puti n de 6 au tori t rebuie specifi cati cu toti i. Daca su nt mai multi de 6 se
specifi ca doar primii 6, urmati de expresia “etal”.

Cita rea unui arti col

-Intre initi alele prenumelui nu se pune nici punct nici spati u.

Publicati ile web si alte surse electronice

-Se scrie ad resa (link- ul) unde este gasita publicati a respecti va.

Studiile clinice

-Un studiu clinic se defi neste ca o cerceta re care te steaza efi cacitatea si sigu ranta unor
metode de diagnosti c sau de t ratame nt pe subiecti umani.

-Pt. a elabora un studiu clinic t rebuie sa urmarim mai multe etape:

1.Pregati rea studiului.

2.Elaborarea proiectului de studiu.

3.Culegerea si prelucra rea datelor.

4.Preze nta rea primelor rezultate.

5.Analiza si interp retarea acestora.

6.Redacta rea studiului.

-Pent ru studiile epidemiologice culege rea datelor reprezinta principala etapa a cercetarii,
conceperea unui che sti onar si completarea lui cu datele obti nute din teren , se numeste
ancheta epidemiologica.

7
Tipuri de studii clinice:

Clasifi care dupa ti mp:

 Studii transve rsale

 Studii longitudinale

Clasifi carea dupa fl uctuenta subiecti lor in grupele de studii:

 Studii pu re
 Studii mixte

Clasifi care dupa obiecti vul urmarit:

 Studii descripti ve
 Studii analiti ce
 Studii prospecti ve sau de cohorta
 Studii retrospecti ve sau studii caz-control
 Studii de inter venti e-experimentale.

Studii observati onale:

-Folosesc fenomene existe nte , in ince rca rea de intelegere aspecte ale sanatati i sau bolii.
acestea la randul lor sunt :

1.Studii descripti ve.

2.Studii analiti ce.

Studiile experimentale:

-Te steaza efectul unor interve nti i asup ra unui anumit aspect al sanatati i sau al bolii. In
aceste studii inve sti gatorul cont roleaza atat populati a cat si factorii la ca re aceasta este
expusa.

Aceastea cuprind:

1.Experimentul clinic sau trial-ul clinic randomizat

2.Studii operati onale: trial-ul in te ren si trial-ul in comunitate.

Studiile clinice prospecti ve:

-Studiile de cohorta su nt studii de natura prospecti va in care o populati e expusa unui

presupus factor de risc este urmarita pe ntru a observa efectele. Acestea reprezinta forma
cea mai riguroasa a studiilor epidemiologice neexperimentale.
8
-Acest ti p de studiu clinic stabileste existenta unei re lati i cauza-efect int re fac torul de risc si
boala cu minimul de erori posibile.

-Domeniile principale de cercetare clinica urmaresc descrie rea unui fenomen de sanatate si
cercetarea unui factor de risc sau prognosti c.

-Descrierea unui fenomen de san atate este o etapa de cerceta re pur descripti va uti lizata cel
mai adesea pentru lua rea in studiu a fenomenelor ra re sau nou aparute.

-Se poate realiza si pe un singur caz sau cateva cazuri.

-Prin culegerea longitudinala a datelor, adica urmarirea unei cohorte in ti mp. Se pot face
referintele cele mai perti ne nte asupra factorilor de risc, respecti v prognosti c.

-Indicatorii sunt descripti vi si dife ra in functi e de ti pul variabilelor luate in studiu. De

exemplu: medie sau mediana pt. o variabila canti tati va. Trebuie precizata variabilitatea
fenomenului, rezultatele exprimandu-se obligatoriu si printr- un indice de dispersie cum ar fi
deviati a standard.

-Evaluarea unui procedeu diagnosti c este o etapa de cercetare analiti ca si cel mai adesea
uti lizeaza o colecta re a datelor de ti p prospecti v.

-Pe o populati e cu statut cunoscut (bolnav sau indemn de boala-fa ra boala) se aplica testul
diagnosti c studiat si se urmare ste raspunsul la te st.

-Se va urmari sensibilitatea adica proce ntul de bolnavi cu test poziti v, specifi citatea adica
proporti a de subiecti indemni de boala cu te st negati v.

-Va loarea predicti va poziti va adica proporti a de subiecti cu te st poziti v care su nt si bolnavi
si negati va (proporti a de pacienti cu test negati v care sunt indemni de boala) su nt indicatori
determina nti la aprecierea testului.

-Evaluarea unei ati tudini terapeuti ce este in mod evident o etapa de cercetare analiti ca
adica compa ra grupul celor tratati cu a celor net ratati cu medicamentul luat in studiu sau
procedura chirurgicala sau chimioterapie, radiote rapie etc.

-Studiul experimental in domeniul evaluarii unei ati tudini te rapeuti ce se numeste eseu
te rapeuti c si p resupune compara rea in conditi i experimentale a unui t ratame nt fata de
placebo.

-Un studiu experimental ridica serioase probleme de eti ca fi ind supus evaluarii unei comisii
neutre de echipa de cercetatori.

Trialurile clinice randomizate

-Su nt studii analiti ce de ap recie re a efi cacitati i clinice a unor :

9
  proceduri diagnosti ce
 inter venti i p reve nti ve sau curati ve (t ratamente medicamentoase sau chirurgicale,
tehnici de reeducare sau tehnici de ingrijire sau interve nti i de ti p educati onal 
schimba rea comportamentului si a modului de viata) Au ca scop evaluarea efectelor
sau consecintelor unei interve nti i.

Trialurile clinice terapeuti ce:

-Su nt preferate in p racti ca clinica pt promova rea unei noi interve nti i sau unei noi scheme de
aplicare sau combina re a inter venti ilor.

-Trialurile clinice pt. un tratament medicamentos, trebuie sa fi e in mod obligatoriu

precedate de:

 formula rea unui concept fundamental;

 cercetari in vitro si in vivo de chimie, farmacologie si toxicologie pe model animal;
 cercetari de farmacologie umana prin :
o studii de faza I (p recizeaza singura nta si tolera nta produsului pe un nr mic de
subiecti )
o studii de faza II (precizeaza efi cacitatea opti mala a tratamentului)
o studii de faza III (precizea za efi cacitatea produsului prin studii exti nse
randomizate) sunt cele mai importa nte si dau aproba rea de elibera re a unui
medicament pe piata.
o studii de faza IV (p recizeaza dupa comercializa re efectele pe termen lung ,
indicati i noi sau efecte indezirabile)

Randomizarea:

-Rep rezinta reparti ti a subiecti lor sau grupurilor de persoane in 2 sau mai multe grupe
compa rabile cu ajutorul unei metode bazate pe intampla re sau aleatorii care vor primii sau
nu vor primii medicamente cercetat sau un produs placebo.

Etape de studiu:

-Formularea ipoteze i :

 Daca A rezulta B in care A este variabila independe nta (t ratame ntul), iar B este
variabila dependenta sau raspunsul terapeuti c.

10
-Metoda de selecti e:

 La intamplare din populati a ti nta, fapt care asigura extrapola rea rezultatelor la
populati a respecti va sau volu ntari din cohorte de pacienti disponibili studiulu i.

Criterii de include re:

 defi niti a de caz;

 defi niti a criteriilor de diagnosti c ale bolii;

Criterii individuale:

 varsta;
 sex;
 rasa , etc.

Criterii de exclude re:

 patologie asociata;
 cont raindicati i pt tratament;
 forme ati pice ale bolii;
 posibilitati reduse de supravietuire pana la sfr studiulu i sau imposibilitatea evaluarii
prin prognosti c reze rvat intr- un inte rval scurt de ti mp (fac tor de gravitate);
 stabilirea esanti onului se face fi e probabilisti c prin t ragere la sorti fi e
nonprobabilisti c (include re consecuti va sau voluntara).

Administ rarea t ratame ntului:

-Administra rea randomizata se poate face :

 deschis (cunoa ste rea de catre medic si pacient a caracteristi cilor preparatului
uti lizat );
 simplu orb (cand pacientul nu sti e din ce grup face parte)
 dublu orb (cand nici pacie ntul nici medicul nu cunosc tratamentul, doar
stati sti cianul);
 triplu orb (cand nici pacientul, nici medicul, nici stati sti cianul nu cunosc
t ratame ntul).

Modifi cari sur venite in ti mpul studiului:

 complianta la tratament ;
 cointer venti a altor factori;
 pierde rea din observati e;
 schimba rea crite riilor de diagnosti c;
 retrage rea pacie ntului din studiu;
 pacie ntul se schimba in alt grup de studiu;

11
Analiza rezultate lor:

-Se face esti marea rezu ltatelor inregistrate ca o consecinta a randomizarii.

-Ap recierea erorilor produse in urma schimbarilor de pe parcursul studiului.

Protocolul studiilor clinice, etape de studiu :

1.Formularea ipoteze i.

2.Alegerea subiecti lor:

 marimea esanti onului;

 metoda de selecti e;
 stabilirea esanti onului.

3.Metoda de compa rare. Se fac grupuri de compara re dupa carac teristi cile bolnavilor si
dupa altern ati va de t ratament.

4.Administ rarea t ratame ntului care poate fi non aleatorie sau randomizata.

5.Modifi cari survenite in ti mpul studiulu i.

6.Analiza rezultate lor.

7.Finalitatea studiului prin deces, boala, invaliditate , discomfort sau insati sfacti e.

12