CURRICULUM ADAPTAT 5-7

PROGRAMĂ ADAPTATĂ LA MATEMATICA

propunere

Elev : Mariniuc Marius CLASA a V a

Cadru didactic de sprijin: DIACONESCU A

Prof. Teliban C

COMPETENŢE GENERALE

1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost
definite

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice

3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea localăsau globalăa unei

situaţii concrete

4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a
algoritmilor de prelucrare a acestora

5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă

6. Modelarea matematicăa unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite
domenii
VALORI ŞI ATITUDINI

Dezvoltarea unei gândiri deschise şi creative; dezvoltarea iniţiativei, independenţei în gândire şi în

acţiune pentru a avea disponibilitate de a aborda sarcini variate

Manifestarea tenacităţii, perseverenţei, capacităţii de concentrare şi a atenţiei distributive

Dezvoltarea spiritului de observaţie

Dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în

arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii

Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii

cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice

Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socialăşi
profesională

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

COMPETENTE SPECIFICE CONTINUTURI

1. Identificarea caracteristicilor numerelor naturale şi
a formei de scriere a unui număr natural în contexte
variate
2. Utilizarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor
acestora în calcule cu numere naturale
3. Selectarea şi utilizarea de algoritmi pentru
efectuarea operaţiilor cu numere naturale şi pentru
1. Numere naturale
Scrierea şi citirea numerelor naturale în sistemul de
numeraţie zecimal; şirul numerelor naturale.
Reprezentarea numerelor naturale peaxa numerelor.
Compararea, aproximarea şiordonarea numerelor
naturale ( 1-1000 , apoi intuitiv pana 10000)
divizibilitatea cu 10, 2 şi 5
4. Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea unor
probleme, a soluţiilor unor ecuaţii de tipul: x  ab ; a
 xb ; x  ab ( a ≠ , a divizor al lui b); x : a b ( a
≠ ); a : x b ( x ≠ , b
divizor al lui a)
5. Folosirea unor proprietăţi ale operaţiilor cu numere
naturale pentru a estima sau pentru a verifica
validitatea unor calcule
1. Identificarea în limbajul cotidian sau în enunţuri
matematice a unor noţiuni specificeteoriei mulţimilor
2. Evidenţierea relaţiilor de apartenenţăsau de
incluziune
3. Selectarea şi utilizarea unor modalităţi adecvate de
reprezentare a mulţimilor
4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii (
relativ simple ) ce se pot descrie utilizând mulţimile
5. Interpretarea unor contexte de mica complexitateşi/
sau matematice utilizând limbajul mulţimilor
6. Transpunerea unei situaţii-problemăîn limbaj
matematic utilizând mulţimi, relaţii şi operaţiicu
mulţimi
1. Exemplificarea cu fractii
2. Reprezentarea pe axa numerelor a unor fracţiilor
ordinare
3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr
raţional pozitiv – intuitiv pentru numere mici cu
numaratorul multiplu numitorului
4. Rezolvarea ecuatiilor a +/- x = b , unde a,b sunt
numere naturale si x fractie - exemple
5. Compararea unor numere rezultate/determinari (
in) care apar numere rationale pozitive
Adunarea numerelor naturale; proprietăţi. ( 1 –
1000)
Scăderea numerelor naturale ( 1- 1000)
Înmulţirea/impartirea numerelor naturale. ( 1-
100 ) Ordinea efectuării operaţiilor; utilizarea
parantezelor: rotunde, pătrate şi acolade
Ridicarea la putere cu exponent natural a unui
număr natural ( puterea a doua pentru numere naturale
intre 1- 10 , si spre finele anului scolar, in caz de
progres)
Împărţirea, cu rest zero, a numerelor naturale când
împărţitorul nu are mai mult de 1-2 cifre ( 1 -99 )
Noţiunea de divizor; noţiunea de multiplu – limbaj
simplificat
Divizibilitatea cu 2, 5
Media aritmeticăa douănumere naturale, cu rezultat
număr natural( cu m.a. intre 1-50 )
Ecuaţii în mulţimea numerelornaturale ( fara
probleme )
2. Mulţimi
Mulţimi: descriere şi notaţii; element, relaţia dintre
element şi mulţime (relaţia deapartenenţă) -
simplificat
Relaţia între douămulţimi (relaţia de incluziune) -
simplificat
Mulţimile N si N*.
Operaţii cu mulţimi: intersecţie, reuniune, diferenţă-
figurativ , simplificat
Exemple de mulţimi finite; exemple de
mulţimiinfinite ( intuitiv )
3. Numere raţionale mai mari sau egale cu 0,
Q+
Fracţii ordinare ( simplificat )
Fracţii echiunitare, supraunitare
Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural de 1-2
cifre ; procent , doar 50 %
Fracţii echivalente. Amplificarea şi simplificarea
fracţiilor ( cu numarator /numitor de 1-2 cifre )
Adunarea şi scăderea unor fracţii ordinare care au
acelaşi numitor
Reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii
Ordinare.Relatii de ordine intre fractiile cu numitor
comun
Fracţii zecimale ( simplificat )
Exemple de fractii zecimale. Parte intreaga, parte
fractionara - simplificat
Relatia fractie zecimal –ordinara - intuitiv
Aproximări la ordinul zecimilor/sutimilor- intuitv
Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale (
inintervalul 1- 100 , cu 1-2 zecimale ). Operatii cu

1. Identificarea unor elemente de geometrie şi a
unor unităţi de măsurăîn diferite contexte alese de
profesor
2. Caracterizarea prin descriere şi desen a unei
configuraţii geometrice date
3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat,
dreptunghi) şi şi exprimarea acestora în unităţide
măsurăcorespunzătoare
4. Calculul unor perimetre, arii ( volume, doar in caz
de progres si spre finele sem II . , volumul cubului )
fara transformareaunităţilor de măsură
5. Interpretarea unei configuraţii geometrice în sensul
recunoaşterii elementelor ei
6. Compararea unor dimensiuni ale unor figuri
geometrice
----------------------------------------------
paranteze cu astfel de fractii.
Inmultirea /impartirea fractiilor zecimale cu 10
4. Elemente de geometrie şi unităţi de măsură
Dreapta, segmentul de dreaptă, măsurarea unui
segment de dreaptă
Unghiul, triunghiul, patrulaterul, cercul: prezentare
prin descriere şi desen;recunoaşterea elementelor lor:
laturi, unghiuri,diagonale, centrul şi raza cercului
Simetria, axa de simetrie şi translaţia:
prezentare intuitivă, exemplificare în triunghi,
cerc, patrulater
Cubul, paralelipipedul dreptunghic: prezentare prin
desen ; recunoaştereaelementelor lor: vârfuri, muchii,
feţe
Marimi fizice si unitati de masura - intuitiv
Unităţi de măsurăpentru lungime; perimetre.
Unităţi de măsurăpentru arie; aria pătratului (
corelare cu puterea a doua – v. Algebra ) şia
dreptunghiului
Unităţi de măsurăpentru volum; volumul
cubului - simplificat
Unităţi de măsurăpentru capacitate;
Unităţi de măsurăpentru masă; transformări kg-g
Unităţi de măsurăpentru timp; unele transformări
Unităţi monetare ( 1-1000 lei )
CURRICULUM ADAPTAT-

PROGRAMĂ ADAPTATĂ LA

LIMBA SI LITERATURA ROMANĂ

CLASA a V a ,

elev MARINIUC MARIUS-SEBASTIAN

Cadru didactic de sprijin: DIACONESCU A

Prof. Ieremia C

I. COMPETENTE/OBIECTIVE CADRU

1. Receptarea mesajului oral in diferite situatii

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale

3. Receptarea mesajului scris (citirea/lectura)

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise

A. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
COMPETENTE /OBIECTIVE SPECIFICE
1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj
oral, în scopulînţelegerii sensului global alacestuia
1.2 Identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune
dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii modului de
structurare a acestora
1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul
vorbirii
1.4 sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale
a unuienunţ şi/ sau a formelor lexicale
1.5. să manifeste atenţie şi înţelegerefaţă de mesajele
emise de diferiţiinterlocutori
CONTINUTURI DE INVATARE
- idee principală
- mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video
cu
basme, schiţe; reclame transmise la radio şi
televiziune,
monologuri, dialoguri etc.);
- mesaje orale care evidenţiază elementele specifice
situaţiei
de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, cod,
canal, context
în diverse situaţii de comunicare;
- dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un
mesaj oral
- dialogul –identificare participanti
- organizarea dialogului simplu
- naratiunea si secventele de dialog
- vocabularul limbii romane
- cuvântul – unitate de bază a vocabularului; forma
şi
conţinutul cuvintelor;
- cuvânt de bază – radacina, terminatie
- cuvinte derivate - prefixe, sufixe
- corespondenţa dintre sunet şi literă;
- vocalele, consoanele, semivocalele;
- grupurile de sunete ( diftongul , hiatul )
- silaba;
- greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune, în
diverse
situaţii de comunicare; pronunţarea diftongului, a
triftongului şi a hiatului;
- pronunţie corectă şi intonaţie
- exerciţii de ascultare a dialogurilor elev-elev,
învăţătorelev,
pe diferite teme cotidiene;
- exerciţii de practicare a ascultării active, a
înţelegerii

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale
COMPETENTE SPECIFICE
2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-unmesaj oral
simplu ( numai la modul propriu )
2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate
situaţiilor de comunicare
2.3 alcătuirea unor propoziţii corecte din punct de
vedere gramatical
faţă de mesajele emise de diferiţi interlocutori
CONTINUTURI DE INVATARE
- propoziţia simplă ;
- elemente de logica primara a unui text ( simplu )
- formularea ideilor principale dintr-un text ascultat;
- expunere orală – individual sau în grup – a unui plan
simplu
şi/sau a unui plan de 2-3 idei, pornind de la o temă
dată;
- rezumarea orală a unor texte narative citite sau
ascultate;
- povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;
- formularea unor aprecieri personale referitoare la
mesajele
ascultate/ textele studiate
- stabilirea ideilor ( principale ) în jurul cărora se
organizează o temă
- utilizarea, în contexte uzuale, a achiziţiilor lexicale
noi;
- cuvânt de bază; cuvinte derivate; rădăcină,
sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime;
- selectarea cuvintelor dupa un criteriu dat
- propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţie principală
; frazaformată din doua propoziţii simple prin
similitudine cu modele date( numai daca progresul
elevei permite – in sem II )
- propoziţia afirmativă şipropoziţia negativă;
propoziţia enunţiativă şi propoziţiainterogativă;
- părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice
acestora: verbul (timp, persoană, număr); substantivul
(gen, număr, articolul nehotărât, cazurile
substantivului – doar N, V); pronumele personal şi
pronumelepersonal de politeţe (persoană, număr,
gen,); numeralul (ordinal), adjectivul ; adverbul (fara
clasificare); interjecţia;

2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţii de
comunicare uzuale
2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare
COMPETENTE SPECIFICE
3.1 identificarea ideilor principale după citirea
globală a unui text simplu
3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate
într-un text simplu
3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un
text cu logica directa ( text fara influente la modul
figurat )
3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor
gramaticale învăţate
- părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal),
subiectul (exprimat); acordul predicatuluicu subiectul
în persoană şi număr; atributul sicomplementul ( doar
in caz de progres – in sem II );
- organizarea propoziţiei simple
- dificultăţi (de exemplu: folosirea genului, acordul în
gen etc.);
- rolul de emiţător şi rolul de receptor;
- prezentarea succintă a unor preponderent nonliterare;
- exprimarea unor puncte de vedere
- dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru
elevi;
- pronunţie corectă şi fluentă în limba română
-organizarea dialogului simplu
- comunicarea in situatii uzuale – simularea de replici
CONTINUTURI DE INVATARE
- idei principale, idei cheie
- opera literară; texte nonliterare (articolul de
dicţionar, reclama);
- structurarea textului simplu
- moduri de expunere
- întrebările specifice abordării textelor cu logica
directa ( cine participa , ce se intampla , cum decurge
procesul/povestea)
- sinonime şi antonime
- verbul (timp, persoană, număr), verbele auxiliare a
fi, a avea a vrea;
substantivul (substantive comune şi proprii, gen,
număr,
articolul nehotărât ); pronumele (pronumele
personal:persoană, număr; pronumele personal de
politeţe; numeralul (ordinal ), adjectivul (adjective
propriu-zise )
adverbul (doar in caz de progres si fara clasificare );
interjecţia( exemple uzuale )
3.5 Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu
textul/ cartea
- cartea – obiect cultural: titlul, autorul, tabla de
materii;
elementele componente ale paginii de carte; volumul;
- biblioteca – titluri, autori, cautarea unei carti;
- citirea corectă şi relativ fluentă a unui text cunoscut
în faţa clasei
- note de lectură.- ( doar exemplificare )

4.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte uzuale

COMPETENTE SPECIFICE CONTINUTURI DE INVATARE

4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă
dupa un plan -model
4.3 alcătuirea unor propoziţii corecte din punct de
vederegramatical, folosind corectsemnele ortografice
şi de
punctuaţie
- părţile componente ale unei compuneri;
- aşezarea corectă a textului în pagină;
- structurarea notiţelor la diferite discipline; elemente
auxiliare (sublinieri, paranteze) care evidenţiază
ideile
importante
- povestirea unor întâmplări reale
- aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe
ale
textelor studiate (desfasurarea actiunii concrete ,
trasaturi/proprietati ale unor personaje/obiecte)
- comentarii dupa un suport vizual, vizual -auditiv
- propoziţii simple ; exemple privind dezvoltarea unei
propoziţii simple;
- despărţirea cuvintelor în silabe;
-semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două
puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul
întrebării,semnul exclamării, cratima);
- dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice
studiate;
- dificultăţi privitoare la categoriile morfologice

CONŢINUTURI , SUGESTII DE LUCRU

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.

1. Texte
1.2.1.Textul stiintific

1.2.2. Opera literară.

1.2.3. Structura operei literar- generalitati.. Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă
la

acţiune: personajul (portretul fizic ); cine povesteşte:-naratorul. ( eventual , in sem II , gradual si

modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul.)

1.2.4 Texte nonliterare: articolul de dicţionar/ziar, reclama.

Se vor selecta 3-10 texte de bază, destinate studiului aprofundat , ce trebuie sa respecte criteriile :
simplitatiii de idei , gramaticale , logicii formale , stimularii starilor pozitiv-volitive ; la analiza vor fi
omise elementele prezentate la modul figurat.

Exemple de texte ce pot fi utilizate /adaptate :

Ce te legeni , Somnoroase pasarele ........... de M Eminescu ; Stejarul din Borzesti – E Camilar ; Ocaua lui
Cuza ; Amintiri din copilarie ( fragmnete) ; Legenda ghiocelului – E Jianu- manual , cl a III a , T Pitila , C.
Mhailescu , Aramis , 2005 ; Iarna pe ulita – G Cosbuc ; Fram ursul polar – C Petrescu - manual ,cl aIII a -
Padureanu V , Norel M. – Aramis , 2002 ; Cuvintele vrajite – P Gamarra ; La Medeleni – I Teodoreanu ;
Colinde – traditii romanesti ; Vestitorii Primaverii - G Cosbuc ; Toate panzele sus – R Tudoran - cl a IV a ,
T Pitila , C. Mhailescu , Aramis , 2006 ; Basme – Aleodor imparat, Legendele Olimpului – A Mitru ;
Plugusorul , Bunica – B Delavrancea ; Boierul si Pacala – I Slavici ; Hansel si Gretel – Fratii Grimm ;
manual -cl . a V a – M. Iancu ,s.a. , Ed Petrion , 2004 , fragmente din lecturile suplimentare al ecl . a III a
–aVa

1.2.5. Poezia: rima cuvintelor - exemple de rime ale cuvintelor folosite de eleva, memorarea unor
versuri ( 5- 12 randuri ) dupa mnemotehnici active

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor, idee
cheie/principala

Modele de dialog

2.1.2. Structurarea textului oral

Ideea cheie ( analogia cu ideea principala ) . Planul simplu de idei – doar exemple pe textele aprofundate
anterior
Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului.

*Se recomandă ca eleva, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele
acte de vorbire:

- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;

- adresarea către o persoană, salutul;

- formularea de întrebări;

- iniţierea unui schimb verbal;

- susţinerea unei discuţii directe

- cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a

unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al

unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;

- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu

un fapt sau o persoană;

- descrierea unui obiect uzual sau a unui ansamblu de obiecte;

- prezentarea unei acţiuni simple.

2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1. Procesul scrierii

Părţile componente ale unei compuneri (reluarea notiunilor).

Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze )

Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării,
semnul exclamării, cratima – reguli uzuale de utilizare

2.2.2. Contexte de realizare

Povestirea unor întâmplări reale

Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele studiate
(referitoare la personaje, desfasurarea actiunii).

Notiţele. Lucrarea semestrială.

3. Elemente de construcţie a comunicării

3.1. Lexicul

Vocabularul limbii române.

Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul

derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.

Sinonimele. Antonimele.

3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Grupurile de
sunete (diftongul). Hiatul. Silaba.

3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile gramaticii

(morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă . Dezvoltarea unei

propoziţii simple ( doar exemple de astfel de propozitii ). Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă.
Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă.

3.4. Morfosintaxa

3.4.1. Verbul.

Timpul, persoana. .Axa timpurilor – plasarea unei actiuni in timp .

Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal

3.4.2. Substantivul.

Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare)

Articolul nehotărât.

Cazurile substantivului
Nominativul. Funcţii sintactice: numai de subiect

Vocativul.

3.4.3. Substituţi ai substantivului

3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare).Pronumelui personal. Funcţiile sintactice -

doar de subiect

Pronumele personal de politeţe.

3.4.3.2. Numeralul

Numeralul ordinal – doar identificarea in text

3.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul

Adjectivul propriu-zis

Adjectivele variabile (formele flexionare)

3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile

3.4.5.1. Interjecţia.

3.5. Sintaxa propoziţiei

3.5.1. Predicatul.

3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat (simplu)

3.5.3. Atributul( doar in caz de progres, in sem II ) – definire , exemple

PROGRAMĂ ADAPTATĂ LA MATEMATICĂ

Elev : ............... CLASA a VII a

Cadru didactic de sprijin: DIACONESCU ADRIAN STELIAN

COMPETENŢE GENERALE

1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice

3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea localăsau globalăa unei situaţii
concrete

4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor
de prelucrare a acestora

5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă

6. Modelarea matematicăa unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor dindiferite
domenii

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

COMPETENTE SPECIFICE CONTINUTURI

1.Operatii cu numere reale( N , Z , Q )
2. Rezolvarea unor ecuaţii
3. Rezolvarea aplicatiilor cu paranteze
5. Determinarea regulilor eficiente de calcul
înefectuarea operaţiilor cu numere raţionale
6. Interpretarea practica a unor rezulatate obtinute
1. Operatii cu numere reale. Radicali
2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere reale, a
estimărilor şi a aproximărilor( intutiv ) pentru
rezolvarea
unor ecuaţii de mica complexitate date
3. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor în efectuarea
calculelor cu numere reale
4. Ordonarea si compararea unor numere
5. Aplicarea regulilor de calcul cu diverse numere
date
1. Identificarea unor reguli de calcul numeric
saualgebric pentru simplificarea unor calcule
2. Utilizarea operaţiilor cu unele numere reale şi
aproprietăţilor acestora în rezolvarea unorecuaţii
3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea
parantezelor în efectuarea operaţiilor cu unele numere
reale
4. Redactarea rezolvării ecuaţiilor
studiate în mulţimea numerelor reale
5. Obţinerea unor inegalităţi simple a x ≥ / ≤b ( a,b
numere din intervalul 1-10 , maixm 100)
ALGEBRĂ
1. Mulţimea numerelor :
1.1. Naturale – axa numerelor , ordonarea si
compararea numerelor naturale ,operatii cu numere (
in intervalul 1-10000 ) , divizorii si multiplii unor
numere naturale mici ( de 1-2 cifre )
1.2 Numere rationale
Mulţimea numerelor raţionale Q+ ;
reprezentareanumerelor raţionale pe axa numerelor -
intuitiv
Operaţii cu numere raţionale.( cu termeni de 1-2
cifre , fara puteri , fractii cu acelasi numitor)
Compararea şi ordonarea numerelor raţionale
Ordinea efectuării operaţiilor şi
folosireaparantezelor ( initial cu numere naturale a)
Ecuaţia de forma ax+b=0, cu a, b nenule
1.3 Numere intregi
Opusul unui numar – initial intuitiv
Modulu unui numar – intuitiv
Operatii cunumere intregi ( 1- 100 ) : adunare scadere,
inmultire , impartire. Reguli de semn - memorare
2. Mulţimea numerelor reale. Radicali
Rădăcina pătratăa unui număr natural pătrat perfect
- simplificat pentru numerele 0...10 ( fara algoritm
extragere radical ). Aproximarea numerelor - intuitiv
Exemple de numere reale , intregi , rationale ;
numere cu o infinitate de cifre- intuitiv ; aranjare pe
axa numerelor , aranjare cu aproximatie – intuitiv
Operatii cu radicali: inmultirea a x b , a,b
nenule , numere mici ( 1-2 cifre )
ultimea numerelor reale – intuitiv.
Operatii cu doua numere , ambele apartinand ambele
lui Z. Q sau N- cazuri simple
Media aritmetica a doua numere reale – cazuri
simple
3. Calcul algebric
Calcule cu numere in N , Z adunare/scădere,
înmulţire, împărţire, ridicare laputere, reducerea
termenilor asemenea
Formule de calcul prescurtata . Scoaterea in factor
comun - simplificat , pt numere mici
Descompuneri în factori utilizând reguli decalcul în
Z
Ecuaţia de forma x2 a, unde a
4. Ecuaţii
Proprietăţi ale relaţiei de egalitate în
mulţimeanumerelor reale
Ecuaţii de forma ax+b=0, a,bnenule;
mulţimeasoluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente
Proprietăţi ale relaţiei de inegalitate in Z
Inecuaţii de forma ax+b>0, (<, ≤) cu a,b nenule ,

1. Identificarea unor corespondenţe între diferite
reprezentări ale aceloraşi date
2. Reprezentarea unor date sub formăde grafice,
tabele sau diagrame
3. Realizarea unui grafic/tabel –intutiv , cu suport
4. Caracterizarea şi descrierea unor
elementegeometrice într-un sistem de axe ortogonale
5. Exemplificarea unor situaţii practice cu
ajutorulelementelor de organizare a datelor
6. Transpunerea unei relaţii dintr-o formăîn alta(text,
diagramă, grafic)
1. Recunoaşterea patrulaterelor înconfiguraţii
geometrice date
2. Identificarea patrulaterelor particulare utilizând
unele
proprietăţi precizate ( cazuri particular patrat ,
dreptunghi , trapez )
3. Rezolvarea unor probleme de aflare a unor
elemente ale patrulaterelor
5. Masurari de unghiuri si arii : patrat, dreptunghi ,
trapez- cu suport
1. Identificarea perechilor de triunghiuri asemenea în
configuraţii geometrice date
1. Recunoaşterea , masurarea elementelor
unuitriunghi
1. Recunoaşterea şi descrierea elementelor unuicerc,
într-o configuraţie geometricădată
3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie
geometricăpentru deducerea unorproprietăţi ale
cercului sau unor poligoane - intuitiv
4. Exprimarea proprietăţilor elementelor unui cerc
în limbaj propriu
5. Calculul ariei si lungimii cercului ( aproximativ )
in N, eventual Z
5. Elemente de organizare a datelor
Produsul cartezian a douămulţimi nevide - intuitiv
Reprezentarea într-un sistem de axe perpendiculare
(ortogonale) a unor perechi de numere naturale
Reprezentarea punctelor în plan cu ajutorul
sistemului de axe ortogonale Ox+, Oy +; distanţa
dintre două
puncte din plan
Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe
funcţionale simple prin tabele, diagrame şi grafice , cu
numere naturale
GEOMETRIE
1.1. Notiuni pregatitoare – punct , segment , plan ,
unghi , triunghi , patrat . Masurarea unghiurilor si
laturilor – generalitati , exemple
1.2 Patrulatere
Patrulater convex (forma - intuitiv, desen)
Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater
convex
Paralelogram - intutiv
Paralelograme particulare: dreptunghi, romb şi
pătrat; proprietăţi
Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietăţi
Arii (triunghiuri, patrulatere)
2. Asemănarea triunghiurilor
Modalitati de obtinere a unor triunghiuri asemenea -
intuitiv
3. Triunghiul
Rezolvarea triunghiului dreptunghic – masurare pe
desen a dimensiunilor sale
4. Cercul
Cercul: definiţie; elemente în cerc: centru, rază,
coardă, diametru, arc; interior, exterior; discul
Unghi la centru; măsura arcelor; arcecongruente
Coarde şi arce în cerc .Unghi înscris în cerc;
triunghi înscris în cerc - simplificat
Poziţiile relative ale unei drepte faţăde un cerc;
tangente dintr-un punct exterior la un cerc; triunghi
circumscris
Poligoane regulate inscrise si exinscrise cercului –
doar exemple de desene
Lungimea cercului şi aria discului – doar calcul
efectiv