3.

Integrale improprii

3.1. Integrale improprii de prima speţ¼

a

Integralele improprii de prima speţ¼a sunt integrale care

Z +1 Z b au intervalulZde+1
integrare
nem¼arginit, adic¼
a sunt de una din formele f (x)dx; f (x)dx sau f (x)dx
Z a 1 1

(care se mai scrie şi f (x)dx). S¼

a vedem ce se înţelelege prin acest tip de integrale.
R
Fie f : [a; +1) ! R continu¼
a. De…nim
Z +1 Z b
f (x)dx = lim f (x)dx
a b!1 a
Z +1
dac¼
a limita exist¼
a. Dac¼
a limita exist¼
a şi este …nit¼
a, se spune c¼
a integrala f (x)dx
a
este convergent¼a, iar dac¼ a limita nu exist¼ a sau este in…nit¼a, atunci integrala este
divergent¼a. Z b
Dac¼a f : ( 1; b] ! R este continu¼ a, atunci de…nim f (x)dx …e prin
1
Z b Z +1
lim f (x)dx; …e prin f ( t)dt şi analog convergenţa, respectiv divergenţa.
a! 1 a b Z +1 Z 0 Z +1
Fie f : R ! R continu¼ a. De…nim f (x)dx = f (x)dx + f (x)dx şi
Z +1 1 1 0 Z 0
spunem c¼ a f (x)dx este convergent¼a dac¼a ambele integrale improprii f (x)dx
Z +1 1 1

şi f (x)dx sunt convergente şi divergent¼a dac¼a cel puţin una din ele este diver-
0
gent¼
a. Z Z
b +1
Ţinând cont c¼
a f (x)dx = f ( t)dt şi de descompunerea integralei
Z +1
1 b

f (x)dx; vedem c¼a este su…cient s¼

a studiem integralele improprii de prima speţ¼
a
1 Z +1
de forma f (x)dx.
a
Z +1
Exemple. 1) Integrala e x dx este convergent¼ a.
0 Z b
Pentru a ar¼
ata aceasta vom calcula lim e x dx = lim 1 e b
= 1. Deoarece
b!1 0 b!1
limita exist¼
a şi este
Z +1…nit¼ a, integrala este convergent¼
a.
2) Integrala ex dx este divergent¼ a.
0 Z b
Într-adev¼ar, lim ex dx = lim eb 1 = +1.
b!1 0 b!1

1
 Z +1
dx
3) Integrala este convergent¼ a pentru p > 1 şi este divergent¼a pentru
a xp Z b
dx (b1 p a1 p ) a1 p
p 1. Pentru p 6= 1 avem lim = lim care este egal¼
a cu
b!1 a xp b!1 1 p p 1
Z b
dx b
dac¼
a p > 1 şi egal¼
a cu +1 dac¼ a p 1. Pentru p = 1 avem lim = lim ln =
b!1 a x b!1 a
+1. Z +1
dx a1 p
Dac¼a p > 1, = .
a xp p 1
Z +1
Integrala improprie f (x)dx se numeşte absolut convergent¼a dac¼a integrala
Z +1 a

improprie jf (x)jdx este convergent¼ a.

a
O integral¼
a improprie absolut convergent¼
Z +1 a este convergent¼
a.
sin x
Exemplu. Integrala improprie dx este absolut convergent¼
a (vezi mai
1 x3
jos primul exemplu la criteriul comparaţiei).

Criteriul comparaţiei pentru integrale improprii de prima speţ¼ a. Fie

f; g : [a; +1) ! R continue. Z +1
a) Dac¼ a jf (x)j g(x) pentru x 2 [a; +1) şi integrala improprie g(x)dx
Z +1 a

este convergent¼ a, atunci integrala improprie f (x)dx este absolut convergent¼

a.
a Z +1
b) Dac¼ a 0 g(x) f (x) pentru x 2 [a; +1) şi integrala improprie g(x)dx
Z +1 a

este divergent¼ a, atunci integrala improprie f (x)dx este divergent¼a.

a
Z +1
sin x 1 1
Exemple. 1) Deoarece pentru x 1 şi dx este conver-
x3 xZ3
1 x3
+1
sin x
gent¼
a, rezult¼a c¼
a integrala improprie dx este absolut convergent¼a, deci
1 x3
convergent¼a. Z +1
2) Fie integrala improprie x2 e x dx.
1
Pentru x > 0 se poate scrie

x x4 x4
ex = 1 + + ::: + + ::: >
1! 4! 4!
Z +1
x 4! 4! 4!
şi rezult¼
a 0 < e asim 0 < x2 e
< 4 . De aici g¼ x
< 2 . Cum 2
dx este
x x Z +1
1 x
convergent¼ a (vezi exemplul de mai sus), rezult¼
a c¼
a şi integrala x2 e x dx este
1
convergent¼
a.

2
 Z +1
x2 x2
3) Integrala improprie dx este divergent¼
a. Într-adev¼
ar,
Z +1 1 1 + x3 1 + x3
2
x 1 1
= şi dx este divergent¼a.
x3 + x3 2x 1 2x

3.2. Integrale improprii de speţa a doua

Integralele improprii de speţa a doua sunt integrale care au intervalul de integrare

m¼
arginit şi funcţia de integrat nem¼ arginit¼a la unul din capetele intervalului.
Fie f : [a; b) ! R continu¼ a şi lim f (x) = +1 sau 1. De…nim
x%b
Z b Z c
f (x)dx = lim f (x)dx
a c%b a
Z b
dac¼
a limita exist¼
a. Dac¼
a limita exist¼
a şi este …nit¼
a, se spune c¼
a integrala f (x)dx
a
este convergent¼a, iar dac¼a limita nu exist¼ a sau este in…nit¼
a, atunci integrala este
divergent¼a. Z b
Fie f : (a; b] ! R continu¼ a şi lim f (x) = +1 sau 1. De…nim f (x)dx …e
x&a
Z b Z a a

prin lim f (x)dx; …e prin f ( t)dt.

c&a c b
Z 1 c Z
dx dx
Exemple. 1) Integrala improprie p este convergent¼
a. Avem lim p =
p 0 1 x c%1
0 1 x
lim 2 1 c + 2 = 2:
c%1
Z 1
dx
2) Integrala improprie p este divergent¼
a. Avem
Z c 0 (1 x) 1 x
dx 2
lim p = lim p 2 = +1.
c%1 0 (1 x) 1 x c%1 1 c
Z 1 Z 1
dx dx p
3) Integrala improprie p este convergent¼ a. Avem lim p = lim (2 2 c) =
0 x c&0 c x c&0
2. Z 1 Z 1
dx dx
4) Integrala improprie p este divergent¼ a deoarece lim p =
0 x x c&0 c x x
2
lim 2+ p = +1.
c&0 c
Z b
Integrala improprie de speţa a doua f (x)dx se numeşte absolut convergent¼a
Z b a

dac¼a integrala jf (x)jdx este convergent¼ a.

a
O integral¼
a improprie absolut convergent¼
Z 1 a este convergent¼
a.
cos x
Exemplu. Integrala improprie p dx este absolut convergent¼
a (se va ar¼
ata
0 x
mai jos).

3
 Criteriul comparaţiei pentru integrale improprii de speţa a doua. Fie
f; g : [a; b) ! R continue.
Z b
a) Dac¼ a jf (x)j g(x) pentru x 2 [a; b) şi integrala improprie g(x)dx este
Z b a

convergent¼ a, atunci integrala improprie f (x)dx este absolut convergent¼a.

a Z b
b) Dac¼ a 0 g(x) f (x) pentru x 2 [a; b) şi integrala improprie g(x)dx este
Z b a

divergent¼ a, atunci integrala improprie f (x)dx este divergent¼a.

a
Z 1
cos x 1 dx
Exemple. 1) Deoarece p p şi integrala improprie p este conver-
x x x
Z 1 0
cos x
gent¼a, rezult¼
a c¼
a integrala improprie p dx este absolut convergent¼ a.
0 x Z 1
xdx
2) Consider¼ am integrala improprie de speţa a doua p . Deoarece
0 1 x2 Z
1
x x 1 x 1 dx
p x 1; rezult¼ a p = p p p . Cum p
1+x 1 x 2 1 x 1+x 1 x 1 x
0
este convergent¼ a, obţinem c¼
a şi integrala considerat¼
a este convergent¼a.

3.3. Valoarea principal¼

a
Z +1
Se spune c¼a integrala improprie f (x)dx este convergent¼a în sensul valorii
Z a 1

principale dac¼a lim f (x)dx exist¼

a şi este …nit¼a. Prin valoarea principal¼a a in-
a!1
Z +1a Z +1
tegralei improprii f (x)dx, notat¼
a v.p. f (x)dx, se înţelege valoarea limitei
Z a 1 1

lim f (x)dx.
a!1 a
Fie acum f : [a; c) [ (c; b] ! R, a < c < b, continu¼ a şi având limitele laterale
Z b
în c in…nite. Integrala improprie f (x)dx este convergent¼a în sensul valorii prin-
Z c Z ab
cipale dac¼a lim f (x)dx + f (x)dx exist¼ a şi este …nit¼ a. Valoarea limitei
&0 a c+
Z b
se consider¼a a … valoarea principal¼a a integralei improprii f (x)dx. Se noteaz¼a
Z b a

v.p. f (x)dx.
a
Dac¼a o integral¼a improprie este convergent¼a, atunci este convergent¼
a şi în sensul
valorii principale şi în acest caz valoarea principal¼
a coincide cu valoarea integralei
improprii. Reciproca nu este adev¼ arat¼
a, adic¼
a exist¼
a integrale improprii divergente
care converg în sensul valorii principale.

4
 Z +1
Exemple. 1) Fie integrala improprie de speţa întâi x3 dx. Atunci
1
Z +1 Z a
3
v.p. x dx = lim x3 dx = 0:
1 a!1 a
Z +1
Integrala x3 dx este convergent¼
a în sensul valorii principale şi valoarea princi-
1
pal¼
a a ei este 0. Z Z Z
+1 0 +1
3 3
Integrala nu este convergent¼a pentru c¼
a x dx = x dx + x3 dx şi
1 1 0
Z +1 Z b
3 b4
x dx = lim x3 dx = lim = +1.
b!1 0 b!1 4
0 Z 1
1
2) Fie integrala improprie de speţa a doua dx. Avem
1x

Z 1 Z Z 1
1 1 1
v.p. dx = lim dx + dx = lim (ln ln ) = 0:
1x &0 1 x x &0

Z 1
1
Integrala dx este convergent¼
a în sensul valorii principale şi valoarei principal¼ a
1x
a ei este 0. Z 1 Z 0 Z 1 Z 1
1 1 1 1
Integrala nu este convergent¼
a pentru c¼
a dx = dx+ dx şi dx =
Z 1 1x 1x 0 x 0 x
1
lim dx = lim ( ln a) = +1.
a&0 a x a&0

3.4. Funcţiile lui Euler

Funcţiile lui Euler (se mai spune "funcţiile euleriene") beta şi gamma sunt foarte
importante în aplicaţii, permiţând de multe ori uşurarea calculului unor integrale.

Funcţia beta. Pentru numerele p > 0; q > 0 se de…neşte

Z 1
B(p; q) = tp 1 (1 t)q 1 dt:
0

S¼
a observ¼am c¼a pentru p 1 şi q 1 funcţia de sub integral¼a, tp 1 (1 t)q 1 ;
este m¼arginit¼
a în intervalul [0; 1] ; deci integrala exist¼
a şi are o valoare …nit¼a. Dar
dac¼a p < 1 sau q < 1; atunci funcţia tp 1 (1 t)q 1 este nem¼ arginit¼
a la unul sau
la amândou¼ a dintre capetele intervalului [0; 1] şi astfel integrala este o integral¼ a
improprie. Se poate îns¼ a demonstra c¼ a în acest caz integrala este convergent¼ a, deci
num¼ arul B(p; q) este bine de…nit pentru orice p > 0; q > 0. Putem astfel de…ni cu
ajutorul integralei de mai sus funcţia B : (0; 1) (0; 1) ! R. Aceast¼ a funcţie se
numeşte funcţia beta (sau funcţia lui Euler de prima speţ¼a ).

5
 Propriet¼ aţi ale funcţiei beta.
a) Funcţia beta este continu¼ a.
b) Funcţia beta este simetric¼ a în argumentele sale, adic¼a B(p; q) = B(q; p) pentru
orice p > 0; q > 0.Z 1
xp 1
c) B(p; q) = p+q dx; p > 0; q > 0 (se obţine din de…niţia lui B(p; q)
0 (1 + x)
x
f¼
acând schimbarea de variabil¼ at= ).
Z b 1+x
1
d) B(p; q) = p+q 1 (x a)p 1 (b x)q 1 dx; a < b (se obţine din de…niţia
(b a) a
lui B(p; q) f¼
acând schimbarea de variabil¼ a t = a + (b a) x).
Z
2
e) B(p; q) = 2 cos2p 1 x sin2q 1 xdx (se obţine din de…niţia lui B(p; q) f¼
acând
0
a t = cos2 x).
schimbarea de variabil¼

Funcţia gamma. Pentru x > 0 se de…neşte

Z 1
(x) = e t tx 1 dt:
0

Integrala din de…niţia lui (x) este improprie, dar se demonstreaz¼ a c¼

a este con-
vergent¼a pentru orice x > 0. Astfel are sens s¼
a de…nim funcţia : (0; 1) ! R prin
egalitatea de mai sus. Aceast¼ a funcţie se numeşte funcţia gamma (sau funcţia lui
Euler de a doua speţ¼a ).

Propriet¼ aţi ale funcţiei gamma.

a) Funcţia gamma este continu¼ a.
b) (x) > 0 pentru orice x > 0.
c) (1) = 1.
d) (x + 1) = x (x) pentru orice x > 0.
e) Dac¼
a n este natural, atunci (n + 1) = n!.
f) Dac¼
a 0 < x < 1; atunci (x) (1 x) = .
sin( x)

Leg¼ atura dintre funcţiile beta şi gamma. Între cele dou¼
a funcţii euleriene
beta şi gamma exist¼
a o strâns¼
a leg¼
atur¼
a, având loc egalitatea

(p) (q)
B(p; q) = .
(p + q)

Aplicaţii.
1 p
1) = .
2
1
Aceast¼
a egalitate se obţine dac¼
a lu¼
am x = în relaţia (x) (1 x) = .
2 sin( x)
Z 1
x2
p
2) e dx = .
1

6
 Z 1 Z 1
x2 2
Mai întâi scriem e dx = 2 e x dx şi apoi, cu schimbarea de variabil¼
a
Z 1 1 Z 1 0 Z 1 p
2 1 1 1 1 1 1
t = x2 ; avem e x dx = e t t 2 dt = e t t 2 1 dt = = .
0 2 0 2 0 2 2 2
Z 1
1 +1
3) x e ax dx = +1 ; a > 0; > 1; > 0.
0
a Z 1
ax
Se face schimbarea de variabil¼
a t = ax în integrala x e dx.
0

4) Dac¼
a p + q = 1; atunci B(p; q) = = .
sin( p) sin( q)
(p) (q)
Se ţine cont de egalit¼
aţile B(p; q) = ; (1) = 1 şi (p) (1 p) = .
Z (p
1
+ q) sin( p)
x
Exemplu de utilizare. S¼ a calcul¼
am 3
dx. Pentru aceasta facem schim-
0 1+x
Z 1 2 1
1 t3 1 2 1 1
barea de variabil¼a t = x3 şi integrala devine dt = B ; = =
3 0 1+t 3 3 3 3 sin( )
Z 1 3
2 x 2
p . Am obţinut 3
dx = p .
3 3 0 1+x 3 3
1 p 1 2p
5) (p) (p + ) = 2 (2p); p > 0 (formula lui Legendre).
2 Z 1
p 1
Pentru a obţine egalitatea vom calcula în dou¼
a moduri integrala (1 x2 ) dx.
Z 1 Z 1 Z 1 1
1
2 p 1 2 p 1
(1 x ) dx = 2 (1 x ) dx = t 2 (1 t)p 1 dt =
1 0 0
Z 1
1 1
1 ( ) (p)
t 2 1 (1 t)p 1 dt = B ;p = 2 (s-a f¼
acut schimbarea de variabil¼
a
0 2 1
(p + )
2
1
x = t 2 ). Z 1
p 1
Altfel, cu schimbarea de variabil¼ a x = 2t 1; (1 x2 ) dx =
Z 1 1
2p 1 (p) (p)
2 tp 1 (1 t)p 1 dt = 22p 1 B(p; p) = 22p 1 .
0 (2p)
1
( ) (p) (p) (p)
Egalând cele dou¼ a expresii obţinute, g¼asim 2 = 22p 1 ; de unde
1 (2p)
(p + )
2
formula lui Legendre.
p
1 (2n)!
6) (n + ) = 2n ; n num¼ ar natural.
2 2 n! p p
1 (2n)
Din formula lui Legendre cu p = n obţinem (n + ) = 2n 1 = 2n 1
p p 2 2 (n) 2
(2n 1)! (2n 1)!2n (2n)!
= 2n 1 = 2n .
(n 1)! 2 (n 1)!2n 2 n!

7
 3.5. Exerciţii

I. S¼Za +1
se studieze
p convergenţa
Z +1 integralelor
Z +1improprii Z +1
x x dx dx dx
1) 2
dx 2) 4
3) p 4) 2
p
0 1+x 0 1+x 1 x 1+x 2
0 (1 + x ) (1 + x)
Z 1 Z Z 1 Z 1 Z 1
dx 2 dx arcsin x
5) p 6) p 7) ln xdx 8) ln (1 x)dx 9) p dx
x 1p
Z0 +1 + x2 0 Z sin x 0 Z 0 Z 0 1 x2
+1 +1 +1
xdx e x cos x x3
10) p 11) p dx 12) dx 13) dx
Z1 3 1 + x x 0 x 1 1 + x4 0 1 + x4
dx
14) p .
1 (x 1)(x 3)

II. S¼a se studieze convergenţa şi convergenţa în sensul valorii principale a inte-
gralelor improprii
Z b Z +1 Z +1 Z 1 1
dx 2k+1 1 ex
1) ; a < c < b 2) x dx; k 2 N 3) 2
dx 4) 2
dx 5)
a x c 1 1 1+x 1x
Z +1 Z 2 Z +1 Z b
xdx dx (x )dx dx
6) 7) 8) ; a < c < b; n 2.
1 1+x
2
0 (x 1)3
1 (x
2
) + 2
a (x c)n

III.ZS¼a se studieze convergenţa

Z +1integralelor improprii Z +1
+1
px r x xr
1) e dx; p 2 R 2) x e dx; a > 0; r 2 R 3) dx;
0 Z b a Z b a A + Bxq
dx dx
r; q 2 Q, a; A; B 2 R+ 4) p ; a; b; p 2 R 5) p ; a; b; p 2 R 6)
Z 1 Z 1
a (b x) a (x a)
xp xp
p dx; p > 1 7) p dx; p > 0.
0 1 x4 0 1 x2
IV. Folosind funcţiile lui Euler, s¼
a se calculeze integralele
Z 1 Z 1 Z 1 Z 1
n x n x2 n ax ax2
1. a) x e dx b) x e dx c) x e dx; a > 0 d) xn e dx;
0 0 0 0
a > 0; n num¼ ar natural.
Z 1 Z 1 Z 1 Z 1
dx dx x2 dx
2. a) 2
b) 2 c) 4
dx d) ; n num¼
ar na-
0 1+x 0 (1 + x
2)
0 1+x 0 1 + xn
Z 1 2 Z 1 p
x +1 x
tural e) 6
dx f) p dx.
2 x
1x + 1 0 1+x

Z Z Z Z
2 2 2 2
3 5
3. a) 7
cos sin d b) 3
cos sin d c) n
cos d d) sinn d ;
0 0 0 0
n num¼ar natural.
Z 1
n
4. (1 x2 ) dx; n num¼
ar natural.
1