Un derbedeu �n cronospa�iu

Victor Kernbach
Inepuizabilul docent venea de la cinematograf. Drumul s�u de asfalt era pres�rat cu
funigei. So�ia docentului era foarte elegant�, iar filmul v�zut, seara molcom� �i
berea care-i a�tepta alc�tuiau un meritat r�gaz. Totu�i, docentul nu era foarte
vesel. Se uita uneori pe furi� la ceas, p�n� c�nd so�ia observ� c� timpul de odihn�
nu se cade s� fie cronometrat. Dar docentul �tia c� numai el e inepuizabil, timpul
� nu.
� �mi mai trebuie un document, draga mea! spuse. S�nt nervos.
� �i f�r�, nu se poate zise ea.
� Nu! zise el, apoi explic� mai relaxat Ba s-ar putea, c�ci e�afodajul meu e
inatacabil, de n-ar fi vorba de...
Fraza nu se sf�r�i. El �i aduse aminte de ultimul obiect g�sit �n a�ezarea de
cur�nd s�pat�. Iat� cum a fost dup� un num�r de obiecte de ceramic�, �n general
bine conservate, de sub periu�a care cur�a cu migal� p�m�ntul ie�i ceva lucios.
Mul�i arheologi folosesc la s�p�turi localnici vag instrui�i, care de obicei nu
sparg prea multe vase. Unul din ace�tia zise �Asta ce naiba o fi� ca s� aud�
r�spunsul sigur al docentului �Un obiect de cult, dar vom vedea!� Cur�at �i mai
bine, obiectul de cult �ncepu s� semene perfect cu o cheie pentru destupat sticlele
de bere. Se s�pa o a�ezare din neoliticul timpuriu, obiectul paradoxal era cam
ruginit �i asistentului nu i se �ng�dui s�-l ia la analiz�. Mai �ncolo, asistentul
remarc� pentru sine c� din lucrarea magistrului s�u lipse�te descrierea obiectului
de cult �i lucrurile r�maser� balt�. Abia acum ciudata cheie cu care omul neolitic
ar fi trebuit s�-�i destupe sticlele de bere se recontur� �n mintea arheologului.
Nu era nimic altceva dec�t un simbol, probabil din zorile bronzului �i nu din
neolitic, fiindc� a�ezarea ar�ta intact�, nu fusese r�scolit� anterior de nimeni...
�i docentul chem� un taxi.
Dar �ntre timp, asistentul �ncepuse s� sape �n secret �i pe socoteala sa alte
a�ez�ri. �tia c� magistrul s-ar face foc s� afle, totu�i acest asistent iubea
nespus arheologia. La liceu se �ndr�gostise �ndeosebi de chimie �i de fizic�, ca
s�-�i surprind� profesorii �i p�rin�ii �nscriindu-se dup� bacalaureat la
arheologie. Acum este sigur c� aceast� �tiin�� �l interesa. �n arheologie se
�nt�mpl� c�teodat� �i a�a; dac� magistratul, care nu mai are mult de tr�it, �i-a
ales printre s�p�turile viitoare cutare munte de peste dou� mii de metri
altitudine, iar deocamdat� lucreaz� la clasificarea unor a�ez�ri unde se poate
ajunge cu troleibuzul, muntele ascuns r�m�ne nes�pat, fiindc� este muntele
magistrului. Asistentul trebuie s� asiste, defini�ia e clar�. Cu toate acestea,
asistentului de care vorbim i s-a p�rut de la o vreme c� magistrul s�u nu mai e
chiar at�t de inepuizabil �i c� anumite lucruri trebuiau descoperite �i studiate
urgent. F�r� �tirea magistrului, asistentul lucra cu un prieten geolog care l-a �i
ajutat s� nu claseze printre obiectele paleolitice ni�te fantezii sculpturale ale
unei ape curg�toare. El de fapt c�uta ni�te vestigii certe ale civiliza�iei
str�mo�e�ti. Dar izbuti s� descopere, iar�i f�r� s� fi dorit, �ntr-o necropol� din
cutare epoc�, un bidon gol din material plastic ori din altceva similar, purt�nd o
inscrip�ie indescifrabil�, care nu se putea raporta la nici una din scrierile
popoarelor antice sau moderne. Asta �nc� n-ar fi fost nimic dac�, �n timp ce
examina obiectul �mpreun� cu geologul cu care era prieten �i cu o student� care �i
�nso�ise la s�p�turi, unul din tinerii localnici, angaja�i la lucru �i care i se
cam p�ruse suspect mai demult, at�t datorit� figurii sale cam hieratice �i m�inilor
aproape transparente �i sub�iri, c�t mai ales �ndem�n�rii colosale de a pricepe
tot, nu i-ar fi sur�s enigmatic pornind spre ni�te tufe unde nu mai putu fi g�sit
dup� c�teva secunde.
Fenomenul era ie�it din comun. Dup� un lung zbucium l�untric, asistentul �i sugrum�
dorin�a de a se m�rturisi magistrului s�u �i r�mase noapte de noapte cu bidonul �n
fa��, �nconjurat de mald�re de tratate lingvistice vechi �i noi �i de felurite
dic�ionare, p�n� c�nd �i d�du seama el �nsu�i de z�d�rnicia acestui efort. Ar fi
s�pat tot teritoriul limitrof ca totodat� s�-l caute �i pe lucr�torul disp�rut �n
�mprejur�ri misterioase, dar aceasta �nsemna s� se dea �n vileag �n fa�a
magistrului, plus ni�te mari cheltuieli financiare c�rora singur nu le putea face
fa��.
Totu�i �i fu greu s� renun�e. El �nv�ase la o universitate str�in�. Tocmai c�nd se
c�znea s� uite iritantele �nt�mpl�ri, primi o scrisoare de la un fost coleg de la
acea universitate str�in�, care �i descria o brichet� englez� alimentabil� cu gaz,
g�sit� de acela �ntr-un tumul celt. Era deci prea de tot! Fostul coleg �i trimitea
�i fotografia �antierului deschis pe care era f�cut un cerc alb �i fotografia
brichetei, inform�ndu-l amical �i c� un coleg italian, care s�pa �mpreun� cu un
vestit arheolog arab din Cairo �n �inutul Assuan, descoperise �n sarcofagul unui
oarecare faraon, sub �ezutul mumiei, dou� bancnote emise pe la sf�r�itul secolului
al XlX-lea de Banca na�ional� a Suediei. Dac� el �nsu�i n-ar fi avut propriile sale
mir�ri, poate ar fi considerat c� colegul str�in glume�te. Dar aici nu mai era
vorba de o glum� a colegului. �Cineva se joac�!...� �i zise t�n�rul asistent, �ns�
nu �ndr�zni s� cugete mai departe.
Docentul se cufundase �n problemele sale �i lucra inepuizabil, iar �nt�mplarea
ciudat� nu-l mai ispiti, el dispre�uind tot ce nu intra �n clasoarele sale �i era
a�adar numai specula�ie mistagogic�. Asistentul �nsu�i era deocamdat� ocupat s�-i
explice studentei care-l �nso�ise la s�p�turi c� ea singur� l-ar putea ajuta,
d�ndu-i mai mult curaj �n activitatea arheologic�, dac� s-ar m�rita cu el.
Iar �ntre timp (altfel nu putem spune �i cititorul va vedea imediat de ce), alt�
persoan� d�duse curs zbuciumului sufletesc �i se preg�tea de o nou� c�l�torie.
Persoana de care vorbim ajunsese la sf�r�itul adolescen�ei. Era un t�n�r zvelt, cu
aceea�i puritate a privirii ca la to�i tinerii de v�rsta lui, dar cu o nelini�te
perpetu� �n afecte, care la �nceput nu �ngrijorase pe nimeni, apoi fusese motivat�
ca o excep�ie posibil� �nc� �n sistemul at�t de bine verificat al educa�iei
biopsihice a tineretului. Se conchise c� via�a social� va corecta ceea ce gre�ise,
�ntr-o anume frac�iune de secund�, un releu defect.
Nici dup� fug�, instala�iile psihologice consultate nu d�dur� semne de �ngrijorare,
iar psihologii educatori, care de c�teva milenii �ineau locul str�vechilor p�rin�i,
�i ziser� c� o c�l�torie, chiar riscant�, nu poate strica �n atare caz.
Lucrurile s-au �nt�mplat �n toamna aurie a anului 9 966.
T�n�rul Vis 91 o77 Indigo V2 n ie�ise din ultima clinic� �colar� abia de o zi.
Trebuie amintit c� �n vremea aceea �nv��tura nu mai era administrat� �n �coli cu
profesori nervo�i sau blajini, nici m�car cu robo�i stabiliza�i sau
autoperfectibili, ci �n clinici speciale unde, la anumite r�stimpuri, �colarilor li
se f�ceau u�oare trepana�ii �n stare de narcoz� hipnotic� �i li se injectau, dup�
�nclina�iile lor native, �tiin�ele �i artele necesare sub form� de acizi nucleici
sintetiza�i �n laboratoare �i con�in�nd memoria ramurii de �nv��m�nt ce le era
destinat�; �n acela�i mod li se inoculau bunele deprinderi sociale. F�r� �ndoial�,
nu totul era previzibil, �n om r�m�n�nd �i o c�time de necunoscut. Dar la
cincisprezece ani t�n�rul avea cam tot ce �i trebuia ca s� fie matur. In perioadele
lungi dintre intern�rile �n clinici se f�ceau c�l�torii, excursii sportive,
antrenamente practice la �tiin�ele �i artele memorizate, se asculta muzic� sau se
rezolvau cele mai elegante probleme matematice, odihna tineretului bizuindu-se pe
toate acestea cum �i pe multe ale volupt�i superioare.
�ntr-o zi, lui Vis i se p�ru c� vremea sa �l plictise�te. Era la v�rsta c�nd �n
lumea lui �ncepeau specializ�rile, adic� fiecare om trebuia s�-�i aleag� din
informa�ia global�, dob�ndit� �n clinicile �colare, zece meserii. Nu era prea greu,
de vreme ce toat� latura tehnologic� sau � cum mai zicem �nc� � toat� buc�t�ria
profesiunii o f�ceau instala�iile autonome, iar adaosul de informa�ie se
transmitea, bine�n�eles, tot prin fiolele de acizi nucleici sintetiza�i. Abia dup�
aceea omul era adult �i pornea s� se foloseasc� activ de tot ce se �nmagazinase �n
el, adic� �ncepea s� g�ndeasc� �i s� creeze prin sine �nsu�i.
�ntre disciplinele sportive ale clinicii sale �colare, Vis �ndr�gise cel mai mult
c�l�toria �n timp. Dar nu degeaba se ad�ugase numelui s�u expresia V2 n! Colegii
s�i aveau aproape to�i acela�i n, dar �n paranteze, ceea ce �nsemna c�
incertitudinea l�sat� e numai o formalitate administrativ�. Cei care nu ob�inuser�
parantezele aveau frac�ii totu�i mult mai mici, numai el poseda ca un soi de
stigmat aceast� ru�inoas� doime. Dar nu-i p�sa. Lui �i pl�cea s� umble hai-hui prin
timp. Exista posibilitatea s� se specializeze �n istorie �i atunci �coala ar fi
putut s�-l trimit� �n epoca dorit� sau pe r�nd �n mai multe epoci, spre a studia
nemijlocit. Aceasta se f�cea �ns� numai c�nd informa�ia era complet� �i c�nd
organismul se maturiza total. Trebuie s� recunoa�tem c� unui om plecat �napoi din
mileniul X nu-i venea u�or s� tr�iasc�, de pild�, �n epoca banilor sau a
r�zboaielor. De aceea mul�i tineri renun�au la studiul istoriei antice, aceast�
disciplin� �ncredin��ndu-se tot mai mult sondelor temporale automate. Lui Vis nu-i
pl�cea �ns�, at�t istoria c�t plimbarea prin timp. Deplas�rile cronospa�iale nu se
f�ceau nici prin mijloace mecanice, nici prin sisteme biochimice ca �n epoca
�tiin�elor primitive, ci numai prin autoimpulsuri concentrate dup� o anumit� metod�
psihofizic� ce necesita mai ales un foarte mare antrenament. Tocmai de aceea
c�l�toriile �co-lare �i competi�iile sportive se efectuau �n tov�r�ia automatelor
�i a unor instructori cronospa�iali cu veche practic� sportiv�. La nevoie
instructorul putea ac�iona telepatic pentru a readuce la loc pe t�n�rul care ar fi
gre�it m�sura concentr�rii ori �i-ar fi pierdut o clip� echilibrul temporal.
�ntr-o zi din toamna aurie a acelui an, Vis ie�i s� se plimbe pe ni�te alei
vegetale ce �i aminteau un peisaj, vizitat �n mileniul II. Atunci i se f�cu poft�
de spa�iu-timp. Se g�ndi atent la epoca dorit�. C�nd f�cuse o excursie �n anul 2
000, �nt�lnise o fat� care i se p�ruse mai atr�g�toare dec�t fetele din epoca lui,
arhispecializate �n c�te zece �tiin�e sau arte. �inea minte destul de bine
teritoriul numit �n acel an str�vechi �ar�, a�a c� �ncerc� s�-�i regleze impulsul
cronospa�ial direct �ntr-acolo. Trupul s�u se concentr� �ntr-o secund� numai la
particulele elementare f�r� mas�, care erau de fapt totul �n organism. �tia oricine
c� aceast� esen�� �i g�se�te numaidec�t, oriunde s-ar opri, materia necesar� spre a
recompune trupul cu toate atributele lui, conform codului din momentul plec�rii. �i
astfel Vis disp�ru din timpul �i spa�iul s�u. Dar tinere�ea lui fragil� �i lipsit�
de suficient� experien�� �i juc� un renghi, duc�ndu-l �ntr-o epoc� necunoscut� �i
dup� primele aparen�e mult mai veche. Era limpede c� entuziasmul adolescentin
exagerase �n Vis doza de concentrare...
Pu�in buimac �n primele minute, Vis se trezi de tot �i privi �n jur. Ar�i�a
soarelui, at�t de bine filtrat� �n timpul s�u, aici era din clip� �n clip� tot mai
insuportabil�. Vis se reconstituise pe coama unei m�guri d�ntr-un �inut arid, f�r�
nici un fel de plante. �n zare se ridicau de undeva ni�te nori g�lbui �i str�inului
�i trebuir� mai multe minute ca s� deduc� compozi�ia lor nisipoas�. V�nt �ns� nu se
sim�ea. C�l�torul cronospa�ial a�tept� s� vad� ce va fi. Deocamdat� �l a���
curiozitatea. Dup� vreo jum�tate de or� ni�te f�pturi metalice, a�ezate pe alte
f�pturi mai mari �i cu patru picioare, ap�rur� �n raza privirii, f�c�nd larm� �i
lucind �n soare. Pu�in mai t�rziu Vis �i d�du seama c� erau oameni, mai ales dup�
strig�tele lor care p�reau totu�i a fi limbaj aproape articulat. Dup� aceea, v�zu
c� f�pturile purt�toare �i aminteau imagini cunoscute vag de undeva, p�n� c�nd
�n�elese �n cele din urm� c� sem�nau cu ni�te animale simpatice din rezerva�ii,
despre care robotul-ghid spunea c� se folosiser� odinioar� ca vehicule �i c� se
numeau cai. Asociativitatea g�ndirii tin�rului Vis func�iona precar, nefiind
antrenat� p�n� la cap�t, a�a c� el nu pricepu prea u�or de ce pe asemenea c�ldur�
oamenii aceia se acoperiser� cu at�ta metal �i pentru ce purtau �n m�ini piloni
metalici ascu�i�i care nu prea p�reau s� foloseasc� la ceva. Iat� �ns� c� din
sensul potrivnic se ivir� al�ii, aproape la fel, doar c� f�cuser� economie de
ve�minte metalice �i aveau cai mai mici. Interesat, nepoftitul oaspete se a�ez� pe
nisipul m�gurii �i a�tept�. Caii alergau unii spre al�ii ridic�nd praful. Ambele
grupuri de oameni zbierau s�lbatic, cum �tia Vis c� fac uneori maimu�ele din
rezerva�ii. Abia acum Vis �n�elese �i rostul pilonilor, amintindu-�i de o scen�
sportiv� d�ntr-un film din arhiva istoric� erau prin urmare suli�e sau l�nci, greu
de �tiut care din ele. Dar aceste l�nci sau suli�e fur� aruncate de oameni �n
oameni, ceea ce lui Vis i se p�ru curios. Ba mai mult, unii oameni se pr�bu�eau
�ns�ngera�i �i probabil mureau. Ar fi vrut s�-i ajute s� nu moar�, �ns� nu �ndr�zni
s� se bage �n absurda �nv�lm�eal�. Dou� ore de spectacol, apoi grupurile se
potolir� �i se retraser�. Cei foarte metaliza�i r�m�seser� �nc� destul de mul�i, �i
ei �i caii lor. C�iva se urcar� pe m�gur� f�r� s�-l ia �n seam� pe Vis. El nu se
feri, �tiind c� �n orice clip� poate dispare �n timp.
Un b�rbat viguros �i cu barb� �ntreb� r�stit din �n�l�imea calului s�u
� �n ce lun� s�ntem
Vis �n�elese. Avea putin�a s� �n�eleag� orice conversa�ie istoric� oral� prin
captarea direct� a fluxului ce �l produceau vorbitorii, c�nd g�ndeau, iar ace�tia
de aici g�ndeau prea pu�in ca s�-i mai fac� �i dificult�i.
Altcineva, care desc�lecase, �i ridic� fruntea spre b�rbos �i spuse
� �n iulie! �i ad�ug� Constantinopolul va fi la picioarele noastre.
Vis pricepu c� numele rostit era al unui teritoriu, nu �tia dac� �ar� sau ora�;
ceea ce nu �n�elese era cum putea s� fie acesta la picioarele lor. S� fi �nsemnat
asta c� vor desc�leca �i vor atinge p�m�ntul Constantinopolului chiar cu picioarele
lor
Ascult� g�ndurile celor care vorbeau acum �i izbuti s� afle c� to�i ace�ti c�l�re�i
metaliza�i vin de departe, din occident, c� au trecut peste ni�te mun�i numi�i
Balcani, dup� cum ziceau ei pentru a elibera �n cu totul alt loc geografic un
morm�nt al cuiva care nici m�car nu era �n acel morm�nt. �n�elese c� b�rbatul cu
barb� se nume�te Godefroy de Bouillon, dar conversa�ia ciuda�ilor oameni, care
st�teau imobili, deshidrat�ndu-se la soare, sub grelele lor haine metalice, deveni
tot mai plictisitoare. Vis regret� c� plecase, �ns� nici �napoi nu s-ar fi �ntors
deocamdat�. �i p�ru r�u c� nu se amestecase m�car �n b�t�lie, apoi se g�ndi atent
la dozajul necesar al concentr�rii, c�ci la urma urmei ce avea el cu acest Godefroy
de Bouillon, c�nd de fapt nu voise dec�t s�-�i caute fata din anul 2 000! �i �i
f�cuse planul de a se �nso�i cu ea, spre a deveni � vai, ce amuzant ar fi fost! �
propriul s�u str�mo�. Prost era c� uitase nuan�ele doz�rii �i se c�znea s�-�i
aminteasc� nuan�a care-i trebuia. �i ridic� ochii sub impulsul unei presim�iri �i
v�zu c� era prea t�rziu pentru deliber�ri, c�ci chiar �n clipa aceea �nsu�i
Godefroy de Bouillon �l z�ri �i �ndrept� asupra lui un obiect lung �i plat de
metal, se pare t�ios, care sclipea la soare. De sub viziera c�tii Godefroy �l
privea cumplit. �nt�i Vis �ntinse bra�ul spre el, �ncep�nd s� z�mbeasc�, dar
deodat� �n�elese riscul, �i el nu era un spirit aventuros, a�a c� se concentr� la
�nt�mplare �i disp�ru imediat din fa�a crucia�ilor a c�ror stare sufleteasc� trecu
numaidec�t de la m�nie la groaz�. Godefroy ceru ap�, convins c� ar�i�a �ncepuse s�
nasc� vedenii. Al�ii v�zur� �n asta un semn ceresc.
Vis se trezi recompus �ntr-un �inut rece, �n plin� ninsoare, pe o strad� a unui
ora� ce se numea Uppsala. Aflase cu totul �nt�mpl�tor numele ora�ului, care nici
nu-l interesa, c�ut�ndu-�i un ad�post. D�rd�ia de frig �i era cam �ngrijorat de
aceast� trecere brusc� de la ar�i�� la ger. Altminteri, lumea i se p�rea aici
foarte lini�tit�. Dintr-o cl�dire masiv� �i cenu�ie ie�eau foarte mul�i tineri
veseli, cu obiecte pa�nice sub bra� (c�l�torul recunoscu �ndat� c�r�ile �i caietele
de h�rtie v�zute adesea prin muzeele de antichit�i culturale), discut�nd lucruri
diverse. Costumul simplu, din bluz� �i pantaloni, al lui Vis atrase aten�ia c�torva
dintre ei. Dac� crucia�ii �l luaser� �n seam� t�rziu �i �l crezuser� cine-�tie-
cine, ace�tia de aici, mai tineri, mai civiliza�i �i mai iscoditori, erau gata s�-l
ia cu asalt. Nu p�reau dornici de violen��, �ns� lui Vis nu-i convenea un contact
neprev�zut. �nc� nu dorea s� p�r�seasc� timpul �n care abia sosise, a�a c� se
strecur� pe dup� ni�te cl�diri mici, v�zu o u�� deschis� �i, deprins din vremea lui
s� poat� intra oriunde era deschis, intr� acolo nep�s�tor, pomenindu-se deodat�
fa�� �n fa�� cu un b�- tr�n care a�eza �n stive ni�te dreptunghiuri de h�rtie (c�ci
Vis cuno�tea destul de bine h�rtia din muzee), ce p�reau foarte multe; iar al�turi
de ele b�tr�nui alc�tuia coloane din mici discuri argintii de metal. Vis se opri
z�mbind, dar omul b�tr�n �i �ntinse repede bra�ele peste teancurile �i coloanele
sale, izbutind s� �i le r�stoarne �n timp ce se uita cu spaim� la musafir.
Privindu-l intens drept �n ochi pe b�tr�nul caraghios, f�r� s� vrea Vis reu�i s�-l
tulbure, c�ci b�tr�nul deschise gura �neord�ndu-�i tendoanele g�tului ca s� strige,
�ns� nu scoase nici un sunet. T�n�rul c�l�tor socoti c� aceste h�rtii s�nt de mare
folos de vreme ce b�tr�nul le ap�ra cu at�ta ardoare, a�a c� f�r� s� se g�ndeasc�
prea mult lu� dou�, le privi amuzat, apoi le b�g� �n buzunarul bluzei �i se
�ntoarse s� plece, b�nuind c� tinerii de pe strad� se �mpr�tiaser�. Dar cum p�r�si
�ntunecoasa �nc�pere, sim�i o mi�care �n spatele s�u �i auzi �ipete. Revenindu-�i,
b�tr�nul alerga dup� el r�cnind
� Ho�ul! Mi-a furat banii, derbedeul!...
Vis era acuma �n strad�; re�inuse cuvintele f�r� s� le cunoasc� sensul ho�,
derbedeu, bani � no�iuni f�r� �n�eles. Nu le dete importan�� �i merse mai departe.
Strada se golise �i era parc� �i mai frig. V�zu ni�te haine groase, cam ridicule,
ca �i cele pe care le purtau tinerii de adineauri, dar �i d�dea seama c� �n aceast�
epoc� primitiv� haina groas� era singurul mijloc de a te ap�ra de frig. �i trebuia
una. Hainele pe care le z�rise erau a�ezate �n fe-reastra larg� a unei cl�diri. Vis
vru s� intre ca s�-�i ia una, c�ut� o u��, n-o g�si nic�ieri, iar �n spatele s�u se
st�rnise alt� larm�. Privi curios �i �i dete seama c� iar�i ceva se �ncurcase, c�ci
b�tr�nul alerga �nso�it de mai mul�i b�rba�i �i cu to�ii repetau cele trei cuvinte
ne�n�elese, precum �i altele c�teva. Momentul devenea nostim. Grupul de oameni �l
ajunse �i-l �nconjur� pe Vis, care se oprise �i privea lini�tit. B�tr�nul gesticula
bomb�nind, apoi s�ri pe nea�teptate spre Vis �i �l apuc� de bluz�, �ncep�nd s�-l
zg�l��ie. T�n�rul str�in �ncerc� s�-�i fac� loc �i s� treac� mai departe, c�ci,
dac� tot nimerise aici, voia s� vad� aceast� Uppsal� rece despre care nu auzise
niciodat� nimic �i unde-l uimea abunden�a vie�ii sociale �i universitare, �n ciuda
unei temperaturi �n care alt�dat� crezuse c� n-ar putea tr�i dec�t numai anumite
microorganisme. Dar cercul urm�ritorilor se str�nse �i �n�f�cat de umeri de cineva,
zg�l��it mereu de b�tr�nul a c�rui �nf�i�are ruinat� �i producea dezgust, Vis
renun�� la planul s�u turistic �i se descompuse imediat, cu tot ce avea la sine.
Nu mai avusese r�gaz s�-�i dozeze impulsul nici m�car at�ta c�t credea el c� e �n
stare. Acum istoria cercetat� direct �i �n detaliile ei ciudate �ncepea s�-l
�nsp�im�nte �i �i era deocamdat� indiferent unde ar fi ajuns. Se trezi iar�i �n
plin� ar�i��, dar spre sear� era o sear� de culoare violet�, pe un �es albicios de
l�ng� malul unui fluviu larg cu ape ro�cate.
Descompunerea organic� a lui Vis, ca a oric�rui alt om, se f�cea de fiecare dat�
dup� un program riguros dictat de codul impulsului. Oprit la cap�tul cel�lalt al
duratei, el se recompunea integral �i, fire�te, �n acela�i costum cu care plecase
�i cu tot ce avea asupra sa, chiar �n buzunare. Totu�i, fie lipsa de antrenament,
fie naivitatea juvenil� �l f�cu de ast� dat� s�-�i pip�ie bluza �i pantalonii, ca
s� vad� dac� plecarea precipitat� din Uppsala nu-l l�sase cumva gol. Lini�tindu-se,
arunc� o privire �n jur. �n preajma lui, o procesiune purta o lad� lung� �nspre
deschiz�tura unei cl�diri de o geometrie frumoas�. Pentru a nu-�i mai crea
�ncurc�turi, c�l�torul cronospa�ial se strecur� �naintea celorlal�i �n cl�direa
�ntunecoas� �i aici �i pl�cu o r�coare �nmiresmat� pe care n-o mai gustase.
Procesiunea intr� �n cl�dire �i cobor� agale treptele interioare. Fur� c�ntate
ni�te melodii monotone, apoi cineva � un b�rbat smead cu capul ras �i �mbr�cat cu o
c�ma�� lung�, alb�, str�ns� �ntr-o cing�toare de aur � care p�rea cel mai important
din tot convoiul, rosti ni�te cuvinte despre altcineva foarte puternic ce se numea
Ra �i avea o anumit� leg�tur� cu soarele, fiind �n acela�i timp fratele �i
p�rintele celui din lada de alabastru, adic� din sarcofag. Sarcofagul fu depus pe
un piedestal pesemne anume preg�tit, iar Vis nu se putu st�p�ni s� nu ridice pu�in
capacul c�t �i �ng�duia semiobscuritatea din sala subteran�, z�ri �n sarcofag un
om. Nu �tia dac� e viu. Socotind �ns� c� �n n�ravurile acestei istorii paradoxale a
�ndep�rta�ilor str�mo�i s-ar fi putut �ngropa oamenii �i de vii, Vis se g�ndi ce ar
putea s� bage sub capacul sarcofagului ca s�-i �mpiedice etan�eitatea. κi aduse
aminte de cele dou� h�rtii luate de la b�tr�nul din Uppsala �i vru s� le �ndoaie ca
s� le poat� v�r� sub capac, �ns� chiar atunci oamenii din incint� se mi�car�
precipitat, iar Vis, nemaifiind atent la ce f�cea, b�g� m�na �n sarcofag cu totul
ca s� pip�ie omul �i s�-�i dea seama dac� e viu sau e mort.
� Cine a mi�cat capacul tun� o voce.
Speriat o clip�, Vis sc�p� din m�n� cele dou� h�rtii
acolo sub trupul omului �i-�i retrase m�na din sarcofag; capacul c�zu �i se �nchise
cu zgomot u�or, iar omul smead cu capul ras rosti solemn
� Este Ka, sufletul celui ve�nic care �i cerceteaz� trupul...
Apoi procesiunea ie�i din cl�dire. Ni�te zgomote surde �i dispari�ia treptat� a
luminii �i sugereaz� lui Vis ideea c� poate intrarea se astupa definitiv. Atunci el
izbucni �n r�s, cum nu se obi�nuia prea des �n mileniul s�u, �i r�sul s�u se ridic�
�i se dezl�n�ui din ce �n ce mai mult. De la o vreme Vis b�g� de seam� c� cei de
afar� strigau �nfrico�a�i silindu-se s� zideasc� intrarea morm�ntului cu c�t mai
mare grab�. Izbuti totu�i s� aud� clar prin zid aceea�i voce dominant�, care zise
� Este risul celui ve�nic, �ntors cu bucurie la sinul p�rintelui s�u Ra!
Bine�n�eles, cu toat� mireasma �nc� pl�cut� a aerului din�untru, aici, �n
societatea faraonului defunct, nu mai era de stat, a�a c� f�r� s� mai ezite Vis se
concentr� �i disp�ru din morm�nt �i din epoc�.
Dar acum i se deschisese pasiunea c�l�toriei �n sine, f�cut� ca un simplu sport. �i
cui nu-i place sportul, fie �i f�r� at�t de trebuinciosul antrenament Vis �ncepea
s� reg�seasc� �n memoria sa tot mai exact informa�iile injectate prin acizii
nucleici �i mai ales s� le foloseasc� din ce �n ce mai elastic �n g�ndirea curent�.
�i el �ncepu astfel s� se perinde prin timp f�r� nici o �int�, f�r� nici un plan,
numai de dragul simplei treceri de la o epoc� la alta. Cunoscu, deci, alte c�teva
epoci, chiar dac� numai fulger�tor, iar durata total� a �ederilor, oric�t de
scurte, acumul� �n cele din urm� c�iva ani de via��, p�n� c�nd adolescentul Vis
ajunse un t�n�r b�rbat de 20 de ani, zvelt, frumos, cu privire u�or hipnotic� �i cu
chip enigmatic. Apucase s� cunoasc� felurite imagini vii din istoria planetei, se
alesese cu porecle, iscase mituri, mutase obiecte m�runte d�ntr-un timp �n alt
timp. Acum �ns� �tia s� intuiasc� zonele sociale prin care trecea �i s� li se
adapteze m�car �n aparen��. �ncepuse chiar s� aib� preferin�e �i poft� de
activitate.
Tocmai p�r�sea, dup� c�teva s�pt�m�ni de plimbare, Europa de sud-est, unde �ntr-o
m�n�stire de l�ng� ora�ul s�rbesc Pecs se amestecase �n picturile murale ale
me�terului Giorgio, al�tur�ndu-se acolo ucenicului Nicola �i lu�ndu-�i numele local
de Dobroslav. Nimeni nu putuse b�nui cine era acest Dobroslav �i, dealtfel, pe
vremea aceea ob�r�ia lui nu interesa pe nimeni. Vis aflase, �n sf�r�it, c� �n
aceste epoci primitive lucrurile nu apar�ineau tuturor oamenilor laolalt�, ci
fiec�ruia �n parte, �i c� ele se mutau de la o persoan� la alta prin mijlocirea
caraghioaselor discuri mici de metal numite bani sau, �n epocile ceva mai t�rzii,
prin dreptunghiurile de h�rtie care se numesc bancnote. A�adar el nu mai fura cum
f�cuse, f�r� s� �tie, la Uppsala.
Me�terul Giorgio sf�r�ise de pictat zidurile interioare ale bisericii, dar sus, pe
schel�, se temea s� se suie. Cum nici Nicola nu era mai �ndr�zne�, de plictiseal�
Dobroslav se oferi s� zugr�veasc� el ceva. I se explic� ce anume ar trebui s� fac�,
iar Giorgio �i chiar marele arhitect fra Vita �i povestir� despre �ngeri, despre
zborul lor �i despre alte bazaconii legate mai ales de personalitatea incert� a
celui pentru morm�ntul c�ruia �nfruntase z�rile, sub ochii lui Vis, �nsu�i viteazul
Godefroy. Ciudatul Dobroslav, pe care stare�ul m�n�stirii �l �ndr�gise tem�ndu-se
pu�in de el, zugr�vi acolo sus ceva ce pl�cu mult privitorilor de sub schel�, mai
ales c� nu deslu�eau mai nimic; pe tencuial� ap�ruser� dou� elipse cu c�te un ins
�n fiecare, �i ele se deplasau prin spa�iu cu ajutorul unor jeturi de gaze, ca
primele nave din istoria astronauticii omene�ti. Dobroslav se amuz� el �nsu�i de
aceast� isprav� �i c�nd cobor� �i fur� str�nse schelele, observ� criteriul laudelor
primite de pe du�umeaua bisericii, cele dou� nave spa�iale p�reau ni�te noura�i
zbur�tori. Deci nu �n zadar me�terul Giorgio �l b�tuse pe um�r glorific�ndu-i
sf�nta inspira�ie divin�.
Ca intermediu distractiv mersese, dar prea mult nu mai putea r�m�ne aici �n preajma
m�n�stirii, pentru c� genul de activitate i se p�ru agasant, �ns� �i fiindc� st�rni
furia c�torva b�rba�i must�cio�i care alergar� dup� str�ini agit�ndu-�i iataganele.
Iat� p�n� unde ajunsese cu aventura �tia chiar �i numele armelor! Asta se �nt�mpla
pe la 1350.
Cu o sfor�are minim�, Vis se mut� �ntr-un secol vecin. Nu �tia unde ajunge, dar se
inform� de la un preot pe care-l recunoscu dup� sutana neagr�, �i afl� c� e �n anul
1460, geografic vorbind pu�in mai la r�s�rit.
Trecu printre lume, se uit� la oameni �i priveli�ti �i deodat� fu cuprins de uimire
�i spaim�. Ajunsese �ntr-un or�el numit T�rgovi�te. Se oprise �i asista �i el �n
mul�imea �ncremenit� la o scen� stranie un num�r mare de b�rba�i gra�i, �n haine
greoaie �i abundente, �ipau zv�rcolindu-se c�nd erau �n�f�ca�i �i �nfip�i de vii cu
spinarea �n ni�te st�lpi ascu�i�i, care �n grai local purtau numele de �epi.
Perfora�i astfel, b�rba�ii aceia mureau probabil destul de repede. Vis �ntreb� pe
oamenii de l�ng� el ce se petrece. I se explic� limpede, �ns� cu team�, c� st�p�-
nul ��rii voia s� scape popula�ia de ho�i (o! acum el �tia ce �nseamn� a fi ho�,
dup� ce �nsu�i fusese...), precum �i de uciga�i sau de alte lifte. Explica�ia p�rea
�i nu p�rea clar�. V�z�nd un om cu o privire mai sc�nteietoare, Vis se apropie de
acesta �i �l �ntreb�
� Dar altfel nu se poate
� Altfel, cum �ntreb� la r�ndul s�u acel ins.
Vis se str�dui s� g�seasc� o formul� lexical�. Zise
nesigur
� De pild�, printr-un �oc de voin�� teletransmis...
Insul �l privi lung, �i lipi primele trei degete ale m�inii drepte, le puse pe r�nd
pe frunte, pe burt�, pe um�rul drept �i pe um�rul sting, apoi cl�tin�nd din cap se
pierdu discret �n gloat�. Vis era ni�el �n derut�. �ncredin�at c� ho�ia, �n
rigorile acelei societ�i, unde alimentele �i obiectele uzuale nu se produceau �n
cantit�i suficiente, nu era pricinuit� totdeauna numai de pasiunea de a fura, el
�n�elese c� acolo unde abunden�a de bunuri acoper� nevoile, nu se mai poate g�ndi
nimeni s� ia mai mult dec�t �i trebuie. �i totu�i, ce era de f�cut Oamenii ace�tia
vioi din gloat�, mai to�i cu ochi negri �i priviri iu�i, �i devenir� simpatici.
Aproape c� le d�dea dreptate s� practice pedeapsa cumplit� �i, pe furi�, �i pip�i
spinarea uit�ndu-se la muribunzii s�nger�nd �n �epi. Dac� �i-ar fi putut regla mai
corect impulsurile cronospa�iale, s-ar fi dus �ndat� la morm�ntul faraonului de
l�ng� Nil �i apoi �nd�r�t �n nord, ca s� restituie cele dou� bancnote furate din
Uppsala. Dar nu era cu putin�� a�a ceva. �i Vis se posomori, cunosc�nd din ce �n ce
mai acut consecin�ele plec�rii sale �n spa�iu-timp, f�r� o preg�tire complet�.
�ntr-un foi�or al palatului domnesc, voievodul Vlad scormonea mul�imea cu privirile
sale ca dou� raze de laser, izbucnite din ochii mari �i negri, de sub spr�ncenele
arcuite dens, deasupra nasului lung �i drept, perpendicular pe musta�a dreapt� �i
neagr�. O stea �n opt col�uri, fixat� pe tivul de pietre pre�ioase al c�ciulii
conice, parc� lumina �i mai mult privirea ascu�it� a voievodului implacabil. Vis �l
privi cu mult� simpatie �i ar fi stat de vorb� cu el, dar numai p�durea de �epi
�ns�ngerate �l f�cu s�-�i schimbe dorin�a. Hot�r� s� se plimbe �ns� �n jurul
acestui palat destul de modest pentru un
conduc�tor a�a de aspru, iar c�nd trecu prin mul�ime, uit�ndu-se curios
pretutindeni, cineva �i puse o m�n� grea pe um�r �i r�cni
� Iac� iscoada turceasc� unde-mi fu!
Vis �i pierdu o clip� cump�tul, uit�nd cine e �i de unde vine. Apoi �i dete seama
de primejdie. �n frac�iunea de secund� care-i mai r�m�sese pentru deliberare se
g�ndi c� e totu�i destul de trist s� vii dintr-o lume at�t de evoluat� �i s� nu ai
alt mijloc de ap�rare dec�t dispari�ia la�� �n spa�iul-timp. Putea s� se fac�
nev�zut oric�nd, f�r� consecin�e, dar nu i se mai p�ru interesant, ba dimpotriv�,
acum ar fi dorit o convorbire chiar cu voievodul Vlad �epe�. Pricepuse c� �n astfel
de �mprejur�ri �eapa acestui om cu ochi fierbin�i nu putea fi un fapt involutiv, de
vreme ce urm�rea un progres. Voievodului poate c� nu i se recomandaser� alte
mijloace sau nu le avea nici m�car epoca...
Vis se �ntoarse z�mbitor spre cel care-l apucase de um�r �i poate c� privirea sa
t�n�r� �i curat� �l �nduplec� pe voinicul suspicios, care �l l�s�. Vis f�cu c�iva
pa�i prin mul�ime c�tre pridvorul pala-tului. �epe� �l z�ri �i-i f�cu semn s� vin�.
Vis se apropie de voievod. Oamenii tra�i �n �eap� probabil muriser�.
� E�ti iscoad� �l �ntreb� �epe� privindu-l t�ios, apoi ad�ug� r�z�nd rece Nu
prea pari.
Vis nu �tia ce �nseamn� iscoad�; intui numai c� e ceva r�u, ceva ce nu place
oamenilor cinsti�i. R�spunse cu greutate, cre�nd iluzia c� vorbe�te
� Nu.
� De unde vii zise �epe�.
Se g�ndi s� spun� adev�rul, dar renun�� numaidec�t �i comunic� alt adev�r, mai
recent
� Am zugr�vit biserici s�rbe�ti.
Voievodul cl�tin� din cap, cercet�ndu-i �mbr�c�mintea nefireasc� �i Vis pricepu,
dar acum nu mai era nimic de f�cut. Trecu la alt subiect.
� M� g�ndeam, zise Vis, c� se pot schimba obiceiurile rele �i f�r� omor... f�r�
asta! �i ar�t� o �eap�.
�epe� ridic� din umeri, suger�ndu-i c� s-a plictisit �i f�cu un pas in l�turi, ca
s� se mi�te. Era un temperament st�p�nit, de�i nervos. Cineva de l�ng� el, probabil
un consilier, zise �n locul lui
� �ndr�zneala ta e primejdioas�, str�ine!
� �ncerca�i o dat� �i f�r� omor, zise Vis. Poate izbuti�i.
�epe� se sup�r�, iar sfetnicul, �n�eleg�nd lucrurile �n felul s�u, f�cu un semn �i
doi b�rba�i se n�pustir� asupra t�n�rului pelerin �i-l apucar� de bra�e.
� Este o �eap� nefolosit�, doamne! zise sfetnicul.
Dar Vis nu mai voi s� ri�te. El �tia c�, ucis oriunde, nu s-ar mai fi putut
�ntoarce �n timpul s�u �i ar fi murit �n timp str�in. Se �ncord� �i se topi �n
m�inile paznicilor ului�i. Un murmur str�b�tu gloata. Boierii din pridvor se
crucir�. Numai Vlad �epe� z�mbi.
� Al naibii drac! zise voievodul, apoi se g�ndi la pericolul turcesc.
Vis se recompuse �ntr-un mare ora� cu coloane �i statui. Nu-i fu greu s� recunoasc�
�ara pe care o mai vizitase, de�i �n alt secol Egiptul faraonic. Afl� c� �n limba
unui grec, cu care se �nt�lnise chiar de la �nceput, ora�ul se numea Memphis.
Localnicii �i spu-neau �ns� altfel, cine �tie cum. Grecul �l privi �int� �i deodat�
s�ri la el �i �l cuprinse �n bra�e, spun�ndu-i c� �l cunoa�te. Vis �i aminti de pe
c�nd fusese �n insula Creta de unde abia sc�pase de furia mul�imii, c� dup� o
�ncercare a sa de hipnoz� soldat� cu dou� victime nedorite, mul�imea �l blestemase
numindu-l vasilisc.
� Tu e�ti vr�jitorul care ucide cu privirea! �i spuse grecul r�z�nd cu
intimitate. M� bucur c� ai sc�pat de cretani. Atunci l-ai omor�t chiar pe du�manul
meu, a�a c� te voi sluji.
Vis r�mase contrariat. Ce putea s� fac� pentru el grecul acesta
� Cum s� m� sluje�ti �l �ntreb� Vis.
� Simt, zise grecul, c� vrei s� r�m�i la Memphis. Aici e bine de noi lumea
iube�te vr�jile �i ghicitul. Tu �tii multe. Eu am aur �i o cas�. Stai la mine, eu
alerg pentru toate, tu t�lm�ce�ti vise...
� Cum s� t�lm�cesc vise �ntreb� Vis.
� Nu te preface, pe Apollon! Oamenii �i m�rturisesc ce li s-a ar�tat �n vis �i
tu t�lm�ce�ti. Tu e�ti omul ales de zei. Cum te cheam�
Vis se g�ndi s� spun� c�-l cheam� Vis 91 077 Indigo V2 n, dar renun�� numaidec�t �i
sur�z�nd zise �ntr-o doar� primul nume auzit �n Creta
� Rhino.
� Foarte bine! strig� grecul, �l lu� de m�n� �i-l trase dup� sine pe ni�te
ulicioare str�mte, printre case de lut cu pere�i orbi, p�n� �l b�g� �ntr-una mai
�nalt� �i mai �nc�p�toare, care era a sa. Grecul chem� un sclav �i-i porunci s�
scrie frumos pe o sc�ndur� ni�te semne ciudate de p�s�ri, �erpi, chei, fr�nghii �i
altele asemenea, apoi admir� sc�ndur� c�teva clipe �i i-o dete sclavului s-o at�rne
deasupra por�ii. Vis se duse s� vad� ce este, iar grecul �i citi plin de
satisfac�ie
� �Eu, Rhino din Creta, la porunca zeilor, t�lm�cesc vise�.
Apoi �i ar�t� un scaun sculptat, acoperit cu o blan� de animal, �n care Vis socoti
c� recunoa�te leopardul, �i-l pofti s� se a�eze. �i astfel via�a lui Rhino �ncepu
amuzant la Memphis.
Trecur� zile �i s�pt�m�ni sau luni. Rhino era respectat, grecul era mereu plin de
�nc�ntare �i aur, Rhino nu dorea aur �i m�nca pu�in. Dar de la o vreme Rhino se
plictisi �i redeveni iar�i Vis. Plec� din Memphis �i f�cu un salt de 28 de secole
p�n� �n insula ce�oas� locuit� de un popor numit englez. De ast� dat� se hot�r� s�-
�i p�streze autonomia absolut� �i s� se dedice �tiin�ei, at�ta c�t l-ar fi �inut
r�bdarea, �i procur� chiar haine de epoc� �i o locuin��. Medit�nd la destinul s�u
secret, se numi Petru Pelerinul �i se apropie, dintre to�i, de un singur om pe
care-l chema Roger Bacon, om �nv�at �i plin de for�e intuitive �n care lui Vis i se
p�ru c� deslu�e�te un contact, poate incidental, poate periodic, cu ni�te ra�iuni
din afara planetei. Se scurser� ani fructuo�i �i pl�cu�i, iar Petru Pelerinul fu de
mai multe ori gata s� uite de persoana lui Vis. Sim�ea c� pe alt� cale dec�t
genera�ia sa, o cale grea dar interesant�, o cale primejdioas� �i nesigur� dar
atr�g�toare, se apropiase de maturitatea abandonat� �n toamna aurie a anului 9966.
Venind o dat� �n vizit� la �nv�atul s�u prieten Roger Bacon, se opri �n anticamer�,
c�ci acela vorbea cuiva despre el.
� Nu vi se pare misterios acest Petru �ntreba vocea necunoscut�. Tace cam mult,
e retras. Ce poate g�ndi...
� Petru, zise Roger Bacon cu admira�ie, nu se preocup� de cuv�nt�ri �i b�t�lii
verbale; el se consacr� lucr�rilor �n�elepciunii �n care-�i g�se�te lini�tea.
�Adev�rat, se g�ndi Vis, ca s� nu stau degeaba le-am ar�tat c�te am putut s�-mi
aduc aminte. De pild� magnetismul...
� Totu�i, cine poate fi el spuse vocea necunoscut�. �i de unde vine!
� De la Maricourt! repet� Roger Bacon ceea ce auzise �i el. Dar pentru noi mai
�nsemnat� este Scrisoarea despre magnet, pe care a publicat-o acum trei ani, �n
1269.
118
� �i crede�i, sir, c� nu ascunde ginduri tainice �n �nv��tura lui sau este
�ntr-at�ta de �nv�at c�t pare spuse vocea necunoscutului trec�nd la un ton mai
perfid.
� El, zise Roger Bacon cu glas lini�tit, cunoa�te din experiment �tiin�ele
naturii, precum �i medicamentele �i alchimia �i toate lucrurile din cer sau de pe
p�m�nt...
Vis z�mbi. Anticamera era goal�, a�a c� putea z�mbi �n voie. Ce �tia el la urma
urmei, dac� nu era �n stare nici m�car s�-�i dirijeze precis impulsurile elementare
pentru a nimeri fie �i �n secolul, dac� nu chiar �n anul dorit Plecase prea devreme
�n aceast� c�l�torie riscant�, fusese pe r�nd vasilisc �i ghicitorul Rhino, ho�
involuntar la Uppsala �i zugrav de biserici s�rbe�ti, scrib �n legiunea roman� XIII
Gemina care cucerea teritoriul dacic, martor al nebuniei crucia�ilor, asistase la
�nmorm�nt�ri de faraoni �i vorbise cu domnitori dun�reni, trecuse de la asin la
elicopter �i de la limuzin� la quadrig�. Din toate c�te pu�in, adic� mai nimic. Iar
acuma se s�l�luia pe furi� �n sufletul s�u teama c� nici nu va mai �ti cum s� se
�ntoarc� �n acea toamn� aurie din care plecase. A�adar va fi sortit sau s�-�i
sf�r�easc� zilele aici, printre ace�ti medievali pentru care orice fleac este
�n�elepciune �i oricare fenomen natural un fapt diavolesc, sau s� colinde p�n� la
istovire spa�iul-timp, mereu la �nt�mplare �i mereu ca un hoinar f�r� c�p�t�i �i
identitate (ah, el care era Indigo, fie �i V2 n...), p�n� se va consuma substan�a
cea mai nobil� din existen�a sa.
Dar auzi din nou vocea lui Roger Bacon, care sf�r- �ea tot despre el alt� fraz�
� ...a cercetat magia �i ghicitul babelor, farmecele lor �i ale tuturor
magilor, ca �i trucurile �i iluziile la care se pricep scamatorii. (Vis r�se �n
sinea sa de candoarea acestui b�tr�n prieten, �n care paradoxul mai amesteca
supersti�ia cu �tiin�a.) Cum �ns� onorurile �i recompensele l-ar stingheri �n munca
lui experimental� m�rea��, el le dispre�uie�te! mai zise �nv�atul englez.
Vis se ru�in�. Bine�n�eles c� onorurile erau ridicole �i inutile, iar recompensele
nu ajutau pe nimeni s� fie mai �n�elept. Dar el nici n-a f�cut nimic altceva dec�t
s� se plimbe prin vreme, �nainte �i �napoi, f�r� nici un fel de rost.
Petru Pelerinul puse m�na pe iv�rul u�ii. Dar n-o deschise, p�r�ndu-i-se absurd s�
intre tocmai la omul care �n ciuda obiceiurilor lumii medievale l�uda cu at�ta
patim� dezinteresat� un ins despre care nu �tia nimic. Vis �mprumut� de la Petru
Pelerinul ru�inea umil� a omului str�vechi. L�s� bra�ul �n jos, �nc� nesigur dac�
va intra sau nu, �i �i aduse iar� aminte de fata z�rit� �n anul acela care dansa ca
o flac�r� pe comori. �i �i fu necaz, �nt�ia oar� �n lunga sa aventur�
cronospa�ial�, pe doimea necunoscutei ata�at� numelui s�u. Sau dac� acest n ar fi
fost m�car �ntre ni�te paranteze...
�n clipa aceea Vis renun�� la Petru Pelerinul.
O secund� (era prima secund�), crezu c� z�re�te fata �ntr-o cofet�rie era la
fel ca atunci, m�nca un amestec rece �i semisolid din care instructorul nu le
d�duse voie s� guste, dar Vis gustase pe furi�, pl�c�ndu-i alimentul dulce �i
�nghe�at. Totu�i, c�nd intr� �n cofet�rie acum, v�zu alt� fat� �i, dup� calendarul
din perete, alt timp. �l desp�r�eau de ea trei decenii, at�t de pu�in gre�ise de
ast� dat�! Vru s� se a�eze la o m�su��, dar dou� lucruri �l izbir� nu- maidec�t
privirile oamenilor asupr�-i �i banii. El r�m�sese Petru Pelerinul dup� haine �i �n
buzunar avea bani britanici din veacul al treisprezecelea. Ie�i �ng�ndurat. Putea
s� dispar� din nou, dar timpul �n care intrase era prea aproape de anul c�utat �n
preajma c�ruia i se p�ru c� se simte bine. V�zu un gang gol, intr� �i �i scoase
�mbr�c�mintea greoaie, r�m�n�nd tot �n bluza �i pantalonii lui de care nu se
desp�r�ea, iar hainele lui Petru �i banii c�tiga�i �n numele lui vru s�-i arunce
acolo �n gang, p�n� c�nd o idee nou� �l lumin� r�m�n�nd aici, �i vor trebui banii
vremii. �i dup� un minut de nehot�r�re, cu vechile ve�minte pe bra�, �ntreb� un
trec�tor unde e muzeul de antichit�i. Duc�ndu-se apoi �ntr-acolo, se g�ndi c�
�nv�ase p�n� �i cum s�-�i procure bani. Vai, c�t de mult dec�zuse!
Muzeul �i cump�r� �i costumul vechi �i pumnul de monede medievale f�r� s�-l �ntrebe
nimic. A�a era mai bine. Sc�rbit, se �ntoarse �n cofet�ria �tiut� �i m�nc� absent
�nghe�ata. Se uit� �n jur, ascult� conversa�ii str�ine, ie�i s� umble pe str�zi,
privi cerul �i orizontul marelui ora� �n care poposise. Ora�ul era frumos, chiar
dac� tot la suprafa�a p�m�ntului, �nc� �n b�taia soarelui �i a ploii, dar pe cerul
lui zburau vehicule iu�i, afi�ele anun�au aseleniz�ri de oameni, lumea folosea
automatele. �i Vis �n�elese c�, blestemat s� r�m�n� cu acel sinistru V2 n, el nu va
mai putea fi aici vasilisc, Rhino din Creta sau Petru Pelerinul.
Dup� o s�pt�m�n� de umblet �n care-�i cheltui to�i banii c�p�ta�i la muzeu, se
hot�r� s� se duc� la un institut academic. Ajunse u�or �i p�trunse greu, p�n� c�nd,
sf�iat de �ndoieli �i sfial�, vorbi cu o somitate a matematicii. Spun�ndu-i f�i�
adev�rul, somitatea z�mbi
� Dac� s�nte�i autor de anticipa�ii e mai bine s� vizita�i o editur� literar�.
Numai dac� dori�i sfaturi �tiin�ifice, v� putem ajuta...
�i vestitul matematician, altminteri om foarte amabil, �l concedie cu destul�
r�ceal�.
Vis plec� s� se plimbe am�r�t prin ni�te parcuri, st�tu �n fa�a unor havuzuri, �ezu
pe o banc� citind �n lectur� fotoconcentrat� ni�te reviste uitate de cineva �i
mir�nd o b�tr�n� cu viteza lecturii sale p�n� c�nd b�tr�na spuse cuiva f�r� s�
gre�easc� prea mult ��stuia nu-i prea arde de citit!�, apoi prinse curaj �i se duse
la o institu�ie pentru el incert� unde se declar� naufragiat de pe o farfurie
zbur�toare, dar fu transportat numaidec�t eu un vehicul alb la un sanatoriu de
neuropatologie.
A�adar trebuia s� dispar� din nou, fiindc� lumea nu-i credea nici minciuna, nici
adev�rul. �i ca �n- tr-o be�ie intr� iar�i �n vechiul s�u du-te-vino prin timp,
alungat parc� de un demonism ne�n�eles sau ademenit de cine �tie ce himer�. St�tea
cel mult c�te o zi �n fiecare secol unde nimerea �i pleca tulburat, oamenii
consider�ndu-l c�nd ho�, c�nd derbedeu, c�nd filozof mistic, fugar cu vederi
neadmise, nebun �i �arlatan.
Ajuns apoi f�r� veste �n mileniul 100, omul acesta pentru care prezentul murise
l�s�ndu-l pribeag �ntre viitor �i trecut, nimeri ru�inat �ntr-o rezerva�ie
zoologic�. O vreme se �mp�c� �i cu aceast� situa�ie ridicul�, fiindc� avea totu�i
fericirea s� cunoasc� pe omul viitorului, perfect, el �nsu�i nemaitem�ndu-se c� va
trezi b�nuieli, a�a cum era amestecat printre animale. El, f�ptura f�r� nume de sub
cupola str�vezie a rezerva�iei, nu se mai g�ndi la sentimentul demnit�ii care pe un
Petru Pelerinul l-ar fi r�scolit dureros. Timpul �ns� trecea �i minunata fiin�� a
viitorului ale c�rei fapte umpluser� Universul �nc� nu i se ar�t�. Sau nu avea el
mijloace s-o vad� �n�elese c� el, cel viitor, a ajuns antichitate. �i o stare
necunoscut� lumii sale �l n�p�di biruindu-i p�n� �i voin�a. Vis se pomeni pl�ng�nd,
cum nu f�cuse nici m�car Rhino din Creta.
Dup� aceea, lini�tindu-se, f�cu un efort p�n� la ultima limit� �i, �nsp�im�ntat sau
aproape �ngrozit de primejdia mare, izbuti s� se destrame cu o secund� �nainte de a
muri. Se trezi �ns�, spre mirarea sa, chiar �n ora�ul �i �n anul �n care m�ncase
neuitata �nghe�at�. Nu avea de ales. �i aminti totul �i se duse la o editur�
propun�nd o carte de c�l�torii aventuroase prin spa�iu-timp. I se ceru cartea, dar
el min�i c� vrea s� dea un manuscris curat. Nu se mir� nimeni, ba i se puse la
dispozi�ie o dactilograf� �i un contract. �ezu �n fotoliul unei camere str�ine zece
ore pe zi, cert�ndu-se cu dactilografa dup� orele de dictare. De la o vreme nici
m�car nu se mai pref�cea c� se uit� �n ni�te noti�e imaginare, povestind de-a
dreptul toate a�a cum �i le amintea. Manuscrisul fu gata. Cartea ap�ru. El era
fericit c� �n fine se desc�rcase de adev�r.
Apoi se feri de lumea care-l c�uta �i de dactilografa care sperase s� se m�rite eu
el. Se feri �i de sine �nsu�i. Un timp, cartea lui trecu neobservat� p�n� c�nd
cineva se trezi s�-i �nchine un studiu, de la care se trecu rapid la organizarea
unei s�rb�toriri publice. �ez�nd derutat la prima parte a elogiilor, Vis se g�ndi o
clip� s� se stabileasc� �n acest secol. Acum v�zuse c� diferen�a de concep�ii �i de
biostructur�, destul de mic� dac� nu vrei s-o observi, nu mai deranja pe nimeni.
Firea lui, ce p�rea stranie, �l f�cuse simpatic. Pe de alt� parte se sim�i �ns�
plictisit de ve�nicele sale travestiuri �i sfor��ri de acomodare. C�l�torise prea
mult �i era �n sf�r�it s�tul de at�ta cronospa�ialitate. �i totu�i trebuia s� mai
�ncerce o dat� s�-�i �nt�lneasc� fata dorit�. Acolo, numai acolo avea poate s� se
stabileasc� definitiv. �i iar�i �ncepu s� guste pl�cerea speran�ei de a deveni
propriul s�u str�mo�.
Aplauzele s�lii �l trezir� din reverie. Privi �n jur �i r�sufl� u�urat se f�cuse
pauz�. Dup� dou�zeci de minute, festivitatea re�ncepu. El asculta flegmatic,
acoperit de vasul mare cu trandafiri, �i la un moment dat fu cuprins de sil� �i
dor. Ezit� o secund�, apoi se risipi �n marea timpului, l�s�ndu-�i scaunul gol.
Organizatorii se uitar� buim�ci�i unul la altul, trimiser� s�-l caute la bufet, �n
birouri, la toalet�, pe strad�...
Dar aproape �n aceea�i secund� el �edea pe malul m�rii, al�turi de fata lui, �n
mijlocul anului 2000. �i �ncepea s�-i povesteasc� istoria lui ciudat�, iar fata �l
asculta r�z�nd cu voio�ie de fantezia at�t de cutez�toare. A�a g�ndea ea o fantezie
cutez�toare!
Lui Vis nu-i mai trebuia nimic. Avea totul, tocmai c�nd crezuse c� n-o s� mai aib�
nimic. Fata visat� era l�ng� el. �n spatele lor era nisipul, �n fa�� marea.
Ascult�nd cu �nt�rziere strig�tul unui mare poet, clipa se oprise �n loc.
Dar �n fa�a lor, din mare sau numai de l�ng� ea, ie�ir� doi in�i. Vis �i v�zu �i se
cutremur�. Auzi clar g�ndul primului dintre ei
� Vis 91 077 Indigo, 12 n, ai fost l�sat s� te joci c�t n-ai primejduit cursul
istoriei.
� S�nt vinovat, g�ndi el.
� E�ti vinovat! g�ndir� cei doi in�i. Cele c�teva obiecte �ncurcate de tine �n
timp s�nt un joc infantil care nu modific� istoria. Cel mult sperie sau antreneaz�
pe arheologi. Dar acum e�ti gata s� produci un fenomen ne�ng�duit vrei s� fii
propriul t�u str�mo�.
� �i ce s-ar �nt�mpla, dac�... g�ndi Vis.
� Pleci, g�ndi al doilea dintre cei doi in�i, pleci cu noi pe Planeta Exilului.
Vis se ridic� �n picioare apuc�nd fata de m�n�.
� Desprinde-te de ea! �i ceru g�ndul primului dintre cei doi in�i.
Cu voin�a �nfr�nt�, Vis �i descle�t� m�na de pe m�na fetei. Marea vuia.
� Cum ai ajuns aici �l �ntreb� alt exilat.
Vis, care se �mprietenise cu acesta, �i povesti.
Planeta Exilului avea aproape tot ce era necesar
unei vie�i pl�cute. Aici se putea recupera �n laboratoare �nv��tura pierdut�.
Exista putin�a activit�ii celei mai complexe, era muzic� �i algebr�, erau sporturi
subtile, rezerva�ii �tiin�ifice de animale �i plante, existau instrumente
des�v�r�ite pentru cercetarea universului. Numai c�l�toriile prin spa�iu-timp erau
interzise.
� De ce e�ti trist, Vis Indigo �l �ntreb� prietenul, scurt�ndu-i numele �n chip
intim.
� Preferam s� pierd totul, dar s� r�m�n o s�pt�m�n� pe ��rm cu ea.
� Da! zise prietenul. De aici ai s� te �ntorci c�ndva pe planeta natal�, �n
timpul t�u, �ns�...
� Nu m� mai intereseaz�! �l �ntrerupse Vis. Am gre�it.
� De ce �ntreb� prietenul.
Vis rupse un fir de iarb�. Zise
� Dac� eram mai serios, mai tenace �i mai informat, cu temperamentul meu a� fi
putut s� m� consacru cronoplastiei, dar nu am r�bdare s� corectez istoria �i nici
nu �tiu dac� e bine...